Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)
1971-04-20 / nr. 5357
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Pentru o bună producție de fructe . Recent, cooperatorii din Mireșu Mare au terminat plantatul merilor pe ultima suprafață de 20 ha. Livada, în sistem intensiv, înconjurată de gard, prima de acest fel în cooperativele agricole din județ, se extinde pe 52 ha. Alături de soiurile Ionathan au apărut și alte specialități, cum sunt: Starkinson, Golden auriu, Welspur, ale căror fructe aromate vor fi mult solicitate pe piața internă și externă. La pomii plantați în anul trecut pe 32 ha s-au executat stropirile, tăierile, precum și aplicarea îngrășămintelor. In prezent se face toaleta noilor „locatari" ai livezii. Pe un teren rămas liber din incinta livezii, cooperatorii se pregătesc să planteze peste plan încă 2 hectare cu pruni, peri și meri. 9 La ferma de stat mixtă zoopomîcolă din Sarasău se desfășoară în prezent o febrilă activitate- Pomicultorii de aici și-au propus să obțină în acest an o producție de 686 tone mere din care aproape jumătate va lua calea exportului. Pentru a obține fructe de calitate superioară, conducerea fermei, în frunte cu inginerul Augustin Cristea, au luat măsuri pentru executarea tuturor lucrărilo de întreținere. Astfel, celor 15.418 pomi fructiferi pe rod li s-a aplicat tratamentul adecvat cum este stropitul, văruitul, tăiatul pentru formarea coroanei. S-au executat, de asemenea, lucrările de mobilizare a solului, în jurul tulpinei aplicîndu-se îngrășăminte în doze dinainte stabilite. ln_pag. a 2-a puBlicăm PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA ASISTENTEI SANITARE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ Anul XXI nr. 5357 * Marți 20 aprilie 1971 + 4 pagini — 30 bani LA INSĂMÎNȚĂRI ZIUA DE LUCRU NU IÎNCEPE LA ORA IO Ieri noapte a brumat. Peste zi in schimb vremea și-a revenit si i-a invitat cu generozitate pe cooperatori, mecanizatori și specialiști să o folosească din plin, să iasă la însămînțări. Sunt, de altfel, marea majoritate a factorilor de răspundere din unități se aflau încă din primele ore ale dimineții la datorie. Vasile Mureșan, brigadierul de cîmp de la brigadă a II-a din Satulung, la ora 6,30 se afla în incinta secției de mecanizare intenționând să conducă semănătoarea pentru a termina semănatul celor 35 de hectare porumb cite are planificate pe brigadă. La Mireșu Mare, Vasile Zahu, șeful secției de mecanizare, ca și majoritatea mecanizatorilor din secție, erau la aceeași oră pregătiți pentru a ieși la lucru. Alături de ei, inginerul Andrei Băican și tov. Vasile Dorea, președintele cooperativei, urmăreau cu atenție modul de materializare a programului de lucru stabilit cu o zi în urmă. Ca să nu mai pomenim de tov. Ioan Dalea, tînărul (la figurat vorbind bineînțeles) președinte al cooperativei agricole din Iabăra, care ne-a mărturisit că nu are astîmpăr pînă nu termină însămînțările, de harnicul mecanizator Ioan Moldovan del la cooperativa agricolă din Lucăcești pe care l-am găsit încă din zori la discuit și pentru care, așa după cum ni s-a spus, odihna este foarte limitată acum. In aproape toate cooperativele agricole de pe lunca Someșului, munca a început bine, așadar, luni. Cu toate acestea unele secvențe privind organizarea muncii, modul de folosire a timpului de lucru de că Text: MIRCEA POP Foto: IOAN DEAK (Continuare în pag. a 2-a) Stăpin pe tractor și mașină: Ioan Moldovan, apreciatul mecanizator de la Lucăcești, pregătește cu îndemînare terenul ce urmează a fi însămințat cu porumb. PRIMĂVARĂ. Fotografie de L. NADf.liR Realizările de pînă acum, ne spune tovarășul Traian Schiau, inginerul șef al Uzinei de preparare Sfsar, ne-au dat peste cap toate previziunile noastre. Sunt mult mai bune pentru că reunesc eforturile colectivului uzinei cu ale minerilor de la Săsar, Jilia și Nistru. Practic, după trei luni de muncă avem un excedent valoric de 770.000 lei pro IILE FIERBINȚI ducție marfă obținut exclusiv pe seama creșterii extracțiilor metalice, 340.000 lei economii la prețul de cost din care 270.000 lei numai prin diminuarea consumurilor specifice de materiale și reactivi. Angajamentele, deși le-am majorat, sunt aproape îndeplinite. Stau și mă gîndesc uneori de unde află oamenii noștri atâta forță, entuziasm. Și tot singur îmi dau răspunsul : fiecare om din uzină dorește să vină la sărbătoarea de 50 de ani a partidului cu cele mai bune realizări in muncă. Fiecăruia ne-a ajutat, nea dat ceva, iar tuturor viața nouă, îmbelșugată de azi. . . Oriunde in aceste zile, in toate secțiile uzinei, la complexe, la aurifer, la mecanici, munca zilnică primește noi dimensiuni, peste tot se realizează ceva deosebit. Tovarășul Ioan Tamiaș, secretarul comitetului de partid, ne-a vorbit cu căldură despre mecanicii uzinei . Procesul nostru este în întregime mecanizat. Or, fără munca fără contribuția părții mecanice, întregul colectiv n-ar fi putut realiza cele ce a realizat. Dacă utilajele nu merg avem pierderi de metale, pierderi in activitatea economică. La noi în uzină, prin munca neobosită a mecanicilor, lăcătușilor, electricienilor, utilajele merg din plin, cu supracapacitate. Aici la uzina săsărană multe fapte de întrecere, fapte cotidiene aici, doveditoare vorbelor inginerului șef . La 8 Mai întregul colectiv este hotărît să se prezinte cu cele mai bune realizări din istoria sa. Iată cîteva frînturi din această efervescență colectivă care se cheamă simplu întrecere socialistă : HB La înălțime, deasupra morilor l—o, echipa specializată condusă de Vasile Sándor, a instalat, fără să oprească fluxul tehnologic, căile de rulare și electropalanele pentru ridicarea pieselor grele. Acum este aproape gata cu instalarea podului rulant de 5 tone deasupra morii nr. 13. Pentru zilele de 1 și 2 Mai, echipa și-a stabilit să înlocuiască una din căile de rulare ale podului greifer nr. 2 de la depozitul de concentrate. Oameni fără odihnă . Pi In sectorul cuprifer, deși conținutul minereurilor livrate a fost mai scăzut, randamentele de extracție, calitatea concentratelor s-au menținut la nivelul celor planificate. Ne spune tov. ing. Romeo Șerban : „Acest rezultat deosebit are la bază numai munca și atenția deosebită a preparatorilor noștri. Și drept să vă spun, pe mine mă satisface mult felul cum lucrează prim-celularul Alexe Matei, celularul Dumitru Ceteraș, morarul loan Tamaș II, Vasile Ceteraș, un vechi preparator cu state de servicii la Băița, la Flotația centrală. Nu putem încheia rândurile de față fără a aminti și un alt succes al preparatorilor săsărani . S-a obținut la aur din aurifer un randament mediu pe trimestru de 79,91 la sută î Grigore Cioci, Dumitru Bolchiș, Anton Lapșanschi, inginerul Geza Gagyau cu ce se mîndri. Rezultatul lor se situează la foc de frunte pe toată Centrala minelor. Uzina „merge“ zi și noapte. Prin instalațiile sale trec sute și mii de tone de minereu. Miini harnice, ajutate de o tehnică bogată aleg fir cu fir mineralele din steril. Așa se naște buchetul de realizări cu care acest colectiv pășește în întimpinarea semicentenarului partidului. GH. DUMITRESCU RC.R. /Vi?/ / 9 7/ MONS MEDIUS O LUME NOUĂ Ideea acestui reportaj ne-a sugerat-o un pensionar din Baia Sprie. Omul nostru, care și-a consacrat viața muncii minerești, găsea că orașul se aseamănă cu o scară, dar nu una obișnuită, ci o scară în spirală spre Soare. Credem că, într-un fel, are dreptate, deoarece și casele de aici s-au cățărat pe coamele domoale sau mai abrupte ale dealurilor. Cum în Baia Sprie arli puțin loc neted, oamenii s-au acomodat reliefului, construind și pe coline. Apoi ni se pare simbolic faptul că minerii, obișnuiți să scormonească în adîncurile pămîntului, să taie filoanele unde s-au ascuns nebănuite bogății, își zidesc casele pe coline, undeva mai aproape de Soare. Omul care, ani și ani în șir, lucrează într-o lume fără de cer, simte o sete de căldură solară cu toate că întîlnește dogoare și sub pămînt. E setea de lumină. ...Străbunii, care și-au încercat odinioară norocul în minerit, au botezat localitatea Mons Medius, adică Muntele Mijlociu, pomenită într-un document din 1329. Un trimis al vistieriei regale, ajuns pe aceste meleaguri prin 1550, remarca priceperea băieșilor. Explicabil, Poate nici un oraș din pirțile nordului nostru nu-și datorează într-atîta existenta tocmai mineritului. De-a lungul istoriei, Baia Sprie a cunoscut și bucurii, dar Porțile nordului și dezastre, cum s-a întîmplat în 1593 cînd mai mult de jumătate din oraș a fost mistuit de flăcări. Nici momentele de criză n-au lipsit. Apa Săsarului, unde minerii spălau aurul, a dus în undele sale destule lacrimi. Adesea minerii s-au ridicat aprig la luptă. Avem date revelatoare despre participarea lor la greva generală din 1920. Și, nu întîmplător, minerii au pășit cu fermitate în rîndurile comuniștilor încă din primii ani de la crearea partidului- Este expresia dorinței lor de a făuri o lume care să le permită viață demnă și îndeplinirea asocirațiilor. Alexandru Cherecheș, fost miner, ne-a povestit un episod dramatic. Toamna anului 1944. Fasciștii se retrăgeau derutați. Trupele sovietice și române înaintau rapid în Ardeal. Atunci, într-o noapte, oamenii au aflat ca mina va fi inundată, distrusă. Dar băieții, în miez de noapte, au ocupat mina, lucrau din răsputeri la evacuarea apei. Așa s-a muncit zile și nopți la rind. Nu le-a cerut nimeni să intervină, însă minerii și-au dat seama că vin vremuri noi, că mina și bogățiile ei sunt ale țării și au acționat în consecință, dovedind înaltă răspundere și spirit patriotic. Mina a fost salvată. Deunăzi, la sediul comitetului de partid, am schimbat texteva * impresii cu Aurel Ciortea, inginer șef adjunct la E.M. Baia Sprie: Ce este caracteristic la ION NAN V CĂPÎLNEAN (Continuare in pag. a 3-a)I i J MANIFESTĂRI PARTIDULUI „Partid lumina și izvor" s-a intitulat momentul poetic recent desfășurat in prezența unui public la numeros Clubul Exploatării miniere din Baia Borșa. 9 In prezența a peste 200 de salariați ai întreprinderii „Unitatea" din Sighetu Marmației a avut loc simpozionul „Din lupta P.C.R- de-a lungul celor 50 de ani". O Ea Căminul cultural din comuna Băsești a avut loc o seară culturală pentru ret. Programul tinea cuprins expunerea „50 de trepte de lumină". In continuare participanții au ascultat un concert de muzică populară, au asistat la desfășurarea unor jocuri distractive. 9 In localul Bibliotecii orășenești din Tîrgu Lăpuș s-a deschis o expoziție de pictură. ÎNCHINATE SEMICENTENARULUI COMUNIST ROMÂN învățătorul Aurel Petreuș din Dumbrava, membru al Cercului cultură „Arta pentru lăpușeană" — Tîrgu Lăpuș, expune peste 20 de lucrări grupate sub titlul „Oameni și locuri din Țara Lăpușului." Aproape 800 de tineri din orașele, comunele și satele județului au participat la excursiile organizate de Biroul de turism pentru tineret de pe lingă Comitetul județean Maramureș al U.T.C., pentru vizitarea locurilor legate de trecutul de luptă al partidului. " Un numeros public a luat parte la montajul literar slavă!", „Partidului care avut loc în comunna Ieud, susținut de elevii Școlii generale din localitate 9 Activitatea comuniștilor în lupta pentru desăvârșirea revoluției democrate populare in țara noastră" este titlul recentei expuneri făcută în fața elevilor Școlii generale din comuna Bogdan Vodă. • Cele patru albume ștafetă intitulate „Cîntec în plină zi", puse în circulație prin organizațiile de pionieri din cuprinsul județului în cinstea aniversării semicentenarului partidului au trecut pînă acum prin 32 de unități ale organizației pionierilor. Peste tot ele au fost completate cu aspecte din viața nouă a localităților contemporane, imagini reprezentând salbele de frumuseți cu care respectivele localități s-au îmbogățit in anii construcției socialiste, aspecte din diferite viața nouă a copiilor. — Clasament și rezultate în divizia B la fotbal Rezultate tehnice: Gaz metan — Minerul Anina 1—0; Minerul Baia Mare — Vagonul 3—0; Crișul — Olimpia Satu Mare 2—0; Corvinul — C.S.M. Reșița 1—2; Gloria — C.S.M. Sibiu 1—0; Electroputere — Metalurgistul 1—II Politehnica — Olimpia Oradea 3—0; C.F.R. — U.M.T. 1—0. CLASAMENTUL 1. Crișul 21 13 5 3 36—17 31 8. Electroputere 21 6 9 6 21—28 21 9. Gloria 21 8 4 9 22—28 20 10. Gaz metan 21 8 4 9 22—30 20 11. C.F.R. Arad 21 8 3 10 18—25 19 12. Minerul Baia Mare 21 8 2 11 29—28 18 13. Olimpia Oradea 21 7 3 11 20—29 17 14. C.S.M. Reșița 21 6 4 11 21—26 16 15. U. M. Timisoara 21 4 7 10 17—26 15 16. Vagonul 21 6 2 13 14—32 14 Etapa viitoare (25 aprilie): U.M.T. — Gloria; C.S.M. Reșița — C.F.R.; Vagonul — Olimpia Oradea; Minerul Anina — Minerul Baia Mare; Metalurgistul — Corvinul; C.S.M. Sibiu — Gaz metan; Olimpia Satu Mare — Electroputere; Crișul — Politehnica, 2. Politehnica 21 11 7 3 30—12 29 3. C.S.M. Sibiu 21 12 27 41—24 26 4. Corvinul 21 10 4 7 33—23 24 5. Minerul Anina 21 10 38 24—22 23 6. Olimpia Satu Mare 21 10 29 23—20 22 7. Metalurgistul 21 7 7 7 22—23 21 É încheierea fazei republicane a FESTIVALULUI CULTURALARTISTIC AL PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR Duminică, cea de-a doua zi a competiției din cadrul fazei republicane Baia Mare a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor,, inchinat aniversării semicentenarului partidului, scena concursului a fost oferită ansamblurilor din județele Maramureș, Cluj și Bistrița-Năsăud. Ca și în prima zi de întrecere, diversitatea de genuri artistice a constituit trăsătura dominantă a spectacolelor date de copii. Maramureșul și-a început programul cu cîțiva mesageri ai cîntecului popular aparținînd Casei pionierilor din Baia Mare — orchestră —, Școlii generale din Ocna Șugatag — solistele Viorica Tămaș și Florica Lăcătuș Școlii generale din Poienile de sub Munte — grup vocal. O prezență de o excepțională valoare artistică a constituit-o grupul folcloric al Școlii generale din Săliștea de Sus. In „Cîntecul bradului“ — im imn închinat pădurii și vieții — tînărul profesor Simion Iuga făcut să vibreze înalta simțiare umană. Cîntecul acelor locuri și poezia populară inegalabilă — două versuri luate la întîmplare. „Pe deasupra de păduri / O adunat vîntul dorurii — vor rămîne un moment memorabil. Cîntecul ucrainean a fost lăudat pe strune de orchestra de mandoline a Școlii generale din Rona de Sus — dirijor Mihai Mitriniuc, iar cunoscuta formație de dansatori mureșeni a lui V. Nichita și V. Mărieș și-a confirmat din nou măiestria în „Dansuri ecdrenești“. O subtilă prelucrare scenică și o finețe în interpretarea cîntecului distinge grupul vocal al Școlii nr. 10 din Baia Mare de sub bagheta profesoarei Rodica Burlacu. Recitatorii — dintre care s-a întrecut pe sine Alexandru Ilieș, clasa a IV-a a Școlii generale nr. 2 Baia Mare — Maria Pașca, clasa a IV-a Birsana, soliștii sigheteni — Rodica Chindriș, Adriana Fiicele și George Leordean (vioară) au îmbogățit spectacolul cu momente de adevăr. Cu iiguranță se va mai vorbi elogios despre ceea ce a izbutit să facă Mihai Ică din dansul tematic al Școlii generale nr. 4, din Baia Mare. „Dansul minerilor“ pe care l-a prezentat a ridicat neîndoielnic nivelul întregului ansamblu maramureșean. Formația de cameră a Școlii generale nr. 11 — dirijor Gh. Parasciieț — corul Școlii generale nr. 2 din Baia Mare pregătit de prof. Simion Vaida s-au distins prin rafinament artistic, nuanțări elevate, într-un repertoriu prestigios. Simțim o obligație a noastră de a remarca și aici nivelul ridicat al prezentării aproape a tuturor programelor județene. Textul literar și pionierii recitatori au făcut mari servicii spectacolului. De pildă, Iuliana Fotescu, care fost prezentatoarea clujenilor, a recitind apoi cu mult talent „Te-am iubit, țară“ de Z. Stanca, a dat o înaltă vibrație omagiului pionieresc. Județul GHEORGHE SUSA (Continuare în pag. a 3-a) k