Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)
1971-05-29 / nr. 5391
PRÓLgÍARI DÍN TGaHÍ TXfílLE. UWtl-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A. In sporirea eficienței economice CĂILE SUNT MULTIPLE, DAR UNEORI INSUFICIENT FOLOSITE întreprinderile industriale din judetul nostru au obținut în ultimii ani însemnate realizări în direcția creșterii eficientei economice, sporirii acumulărilor bănești. Numai în anul trecut beneficiile peste plan au fost de peste 38 milioane lei, iar în cursul anului curent se ridică deja la 16 milioane lei. Acest lucru dovedește mersul ascendent al economiei noastre și constituie o dovadă grăitoare a însemnătății măsurilor întreprinse de partid, pe linia reducerii cheltuielilor de producție și a măririi rentabilității întreprinderilor. In industria județului în cursul trimestrului I cheltuielile de producție la 1.000 lei producție marfă au fost cu cca 6 lei mai reduse fată de plan. In același timp s-au semnalat anumite aspecte negative, care au făcut ca unele unități economice să nu-și realizeze sarcina planificată la beneficii. Așa sunt întreprinderea poligrafică — a realizat doar 88,5 la sută din plan, T.A.P.L. Baia Mare 76,4 la sută. Cooperativele meșteșugărești „Meșteșugarul" Vișeu de Sus, „Viitorul" Șomcuta Mare, „Constructorul" Baia Mare și „Țibleșul" Tg. Lăpuș n-au reușit să realizeze decît 50 la sută, sau chiar mai puțin, din planul de beneficii. Este un lucru constatat că în întreprinderile industriale există o preocupare intensă pentru sporirea eficienței economice, dar că sunt multe posibilități care, valorificate, ar diminua cheltuielile de producție. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cit sarcina de reducere a prețului de cost în industria județului este cu cca 2 la sută mai mare fată de nivelul initial. O atenție deosebita se impune a se acorda reducerii consumurilor specifice, capitol la care s-au obținut, e drept, unele rezultate bune, însă în foarte multe cazuri se constată consumuri depășite de materiale. In sectorul minier, de pildă, la lemn de mină s-a depășit consumul cu 362 m.c. datorită lipsei măsurilor de înlocuire și gospodărire. La U.M.M.U.M. consumul de metal la piese turnate pentru utilaj minier a fost depășit cu 18 tone, iar la metal pentru utilaje destinate industriei materialelor de construcții și refractare cu 57 t, la tablă groasă și subțire cu 69,8 t. Ca urmare a deficiențelor privind sortarea materialului lemnos și asigurarea fabricilor de prelucrare cu bușteni corespunzători, la C.E.I.S. s-a depășit consumul de bușteni de fag pentru placaj cu 178 m.c., pentru furnir cu 23 m.c., PAL pentru mobilă corp 5.270 m.p. etc. Cauzele care generează această situație demonstrează de fapt fisuri în sistemul de organizare producției, de gospodărire a mteriilor prime și a materialelor, tolerarea cauzelor care favorizează consumuri depășite. Se înțelege că măsurile ce se impun trebuie să urmărească în primul rînd înlăturarea unor neajunsuri în procesul tehnologic, folosirea, gospodărirea și manipularea materiilor prime și materialelor, respectarea disciplinei contractuale etc. De asemenea, faptul că în cursul trimestrului I a.c. s-au înregistrat cheltuieli neeconomicoase de 1,5 milioane lei, fata de 910 mii lei în aceeași perioadă a anului trecut, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru conducătorii unităților care au înregistrat un volum mare de cheltuieli neproductive, cum este cazul la „Unitatea" Sighetu Marmatiei, „Băimăreana", U.M.M.U.M.. Centrala minereurilor neferoase. Rebuturile sunt o altă sursă de diminuare a eficienței. E drept reducerea lor a fost analizată în repetate rînduri, dar măsurile luate nu s-au dovedit peste tot eficiente și ca atare volumul rebuturilor înregistrat pe județ se menține ridicat. Din analiza cauzelor care generează rebuturile rezultă că ele sunt o consecință directă a organizării defectuoase a producției, a nerespectării proceselor tehnologice, lipsei exigenței pe fazele procesului tehnologic. La U.M.M.U.M. Baia Mare și C.E.I.L. Sighetu Marmatiei rebuturile se datoresc adesea desenelor greșite, modificărilor frecvente ale acestora, nerespectării proceselor tehnologice, folosirii unor S.D.V. necorespunzătoare. Din totalul cheltuielilor neproductive înregistrate, o pondere mare au dobînzile plătite pentru împrumuturi restante. O analiză succintă a cauzelor care au generat aceste dobînzi arată că ele au fost determinate îndeosebi de existența stocurilor supranormative de materii prime și materiale, producției neterminate, fabricării a unor produse fără desfacere asigurată, împrumuturile restante la sfîrșitul lunii aprilie erau de 18,3 CONSTANTIN DOBRICAN șeful sectorului coordonare și sinteză economică din cadrul Comisiei economice a Comitetului județean de partid (Continuare in pag. a 2-a) Instantaneu realizat la C.E.I.L. platformă Sighetu Marmației. • Lucrările Congresului P.C. din Cehoslovacia • Divergențele între S.U.A. și Japonia în problema retrocedării Okinawei • Demonstrații studențești în Coreea de sud • Victorie laburistă in alegerile parțiale din Anglia • Caleidoscop • Informații diverse Anul XXI nr. 5391 * Simbote 29 mai 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani în pagina a 2-a Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația militară a R. P. Polone Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, au primit la 28 mai delegația militară a Republicii Populare Polone, condusă de general-bronz Wojciech Jaruzelski, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, ministrul apărării nationale, care face o vizită în țara noastră. La primire au participat tovarășii: general de armată Ion Ioniță, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul fortelor armate, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forțelor armate, șeful Marelui Stat Major, general colonel Sterian Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate. A participat, de asemenea, Jaromir' Ocieduszko, ambasadorul R.P. Polone la București. In timpul convorbirii, care avut loc cu acest prilej, au fost a evidențiate relațiile de prietenie si colaborare dintre popoarele român și polonez, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre armatele celor două state. A fost exprimată dorința comună de dezvoltare continuă a acestor relații spre binele celor două popoare, al cauzei unității țărilor socialiste și păcii în lume. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. La Spitalul unificat din Borșa a fost dată de curînd în folosință o modernă sală de operații. Pagina a 3-A • DIMENSIUNI LIRICE • RENAȘTERE • OAMENI ȘI LOCURI semnări mari de o baia sabie Cînd intri pe galeria de coastă care leagă suprafața cu puțul de aer aj est ai senzația că ai intrat intr-un mediu puțin obișnuit lumii subpămîntene. Profesioniștii rămîn dezorientați de bogăția de lumină care se revarsă din tuburile fluorescente (aici lămpile portative sînt de prisos). Aceasta este doar preludiul la o nouă operă ce se desăvîrșește la Baia Sprie în vederea creării de condiții optime muncii în subteran. La capătul acestei jalerii se întîmpină instalațiile și echipamentul de adîncire a celui mai adinc și mai modern puț de la E.M. Baia Sprie — in final peste 500 m — care o dată pus în funcțiune va servi atît pentru aeraj cit și pentru extracție. Cuplătorul, familiarizat cu vizitele ce se fac la aceste obiective, întreabă „mergeți jos" ? la care dacă i se răspunde afirmativ, îți pregătește plimbarea în adîncuri. Coborîrea se face cu chibla, ceea ce pentru neinitiati constituie o adevărată aventură. O dată „urcat" în chiblă te legi cu centura de siguranță și îți găsești cea mai potrivită poziție in timp ce ți se explică faptul că după începerea cursei n-ai voie să faci nici o mișcare. Cînd semnalul s-a dat și ușile de siguranță se deschid, te găsești suspendat deasupra unui hău de peste 400 m pe care îi parcurgi scrutînd întunericul. Prin fața ochilor ți se perindă o armonioasă îmbinare de fier și beton. In fasciculul puternic al lămpii electrice cauți să descoperi cea mai mică neregulă, dar nu găsești. Totul este perfect ansamblat. Apar primele orizonturi, IV—IX—XI—XII—XIII și iată-ne ajunși la orizontul XIV. Sintem la metrul 424, joncțiunea cu acest nou orizont este realizată, rampele sunt gata, înaintea ultimului asalt spre adîncuri o reși vizie generală a instalațiilor este necesară. Aceiași oameni care în urmă cu 3 ani au dat prima pușcătură la construcția acestui mare cilindru de oțel și beton, cu un diametru de 4 metri, sînt hotărîți ca tot ei să fie aceia care să o dea și pe ultima, încheind astfel un episod din bogata lor activitate de mineri-constructori menită să asigure cătle cele mai bune de a dărui patriei cu mai mult minereu. ANDREI MAN maistru principal minier la E.M. Baia Sprie Legumele tînjesc după apă, buruienile cresc în voie In legumicultura, zilele acestea la ordinea zilei este înscrisă terminarea grabnică a plantărilor de răsaduri pe cîmp și, mai presus de toate, un ritm susținut la lucrările de întreținere a culturilor. In cadrul anchetei noastre în cîteva unități am urmărit cum se desfășoară aceste lucrări hotărîtoare pentru soarta recoltei de legume. Cu cîteva zile in urmă la Săsar s-a făcut o bună mobilizare la plantatul răsadurilor de varză. Deși frumoase și bine îngrijite acestea au ajuns însă în condiții vitrege in sol, s-au plantat intr-un teren uscat, fără udarea necesară, și astfel au început să multe de fapt sufere, sînt acum cu frunzele complet uscate. — își revin ele, spunea brigadierul Ștefan Hacși. Temeinicia argumentelor rămîne ,însă sub semnul întrebării, dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru „reanimarea" prin udare și salvarea de buruienile care le sufocă. Și fasolea răsărită frumos reclamă pe alocuri prima prașilă, iar toate plantele laolaltă duc o lipsă acută de apă în ciuda faptului că la numai cîțiva pași sunt resursele bogate de apă. Dar agregatul de irigat stă în nemișcare pe malul rîului. De ce nu funcționează ? „Țevile nu sunt sudate — ne spune mecanicul Vasile Mureșan. Se poartă încă și acum „tratative" cu S.M.A. Să vină cei de la S.M.A. cu aparatul de sudat la Săsar sau ... să fie duse țevile la stațiune". E doar circa un kilometru distanță între unul și altul... Nu putem omite nici faptul că aici, la Săsar, persistă o concepție cu totul aparte. Oamenii vin la muncă cînd și cum vor. Așa a fost și în ziua de 25 mai. Mulți cooperatori au venit, cu sapa, iar alții cu coșuri de răsaduri de varză. Bineînțeles după ora 9, și astfel plantatul s-a făcut sub arșița puternică a soarelui și... tot fără pic de apă. După cele văzute pe cîmp se pare că factorii de răspundere de la Săsar au uitat cite ceva din obligațiile asumate în fața adunării generale a cooperatorilor. Sau poate că pregătesc de pe acum hîrtiile pentru întocmirea procesului-verbal de calamitare, așa cum s-au obișnuit de-a rîndul anilor... ... Am asistat în luna martie, la Ardusat, la o discuție interesantă. Președintele cooperativei a susținut cu argumente palpabile ca secția de mecanizare să fie înzestrată cu un tractor L-400, avînd în vedere că unitatea are cea mai mare suprafață legumicolă din județ. De altfel această cerință legitimă a fost satisfăcută. Dar iată că, spre marea noastră surprindere tractorul respectiv a fost folosit la orice numai în legumicultura nu! . Noi am cerut să plantăm răsadurile, cu mașina — ne relata Tanasie Sarea, mecanicul secției, ca să putem face apoi întregul ciclu de lucrări la întreținere. Atunci n-am fost însă solicitați, iar acum nu putem prăși între rînduri. — Avem înscrise 58 cooperatoare la munca în grădinărie — ne informează tehniciană Iuliana Sarea, șefa fermei. Niciodată însă nu vin toate la lucru. De aceea suntem rămași în urmă la întreținerea culturilor. Ne-am convins și noi la fața locului. Morcovii, pătrunjelul, ceapa ... reclamă prașilele. Varza timpurie numai timpurie n-o să fie, iar răsadurile pentru varza de toamnă abia au ieșit din pămînt. Cu două săptămîni șl în urmă am primit asigurări că în cîteva zile (maximum două) canalele vor putea fi datate, că nu există nici un impediment în privința irigațiilor. La drept vorbind, prea multă treabă nu s-a făcut de atunci. Instalațiile de pompare nu au fost instalate, nici măcar scoase pe cîmp. Terenul uscat cu piatra este iar plantele cerșesc parcă apa care trebuia demult să circule pe canalele ce împînzesc aproape 200 hectare. „Legumicultura este rentabilă numai dacă te ții de ea" — așa ne-a spus Ionel Balaj, economistul fermei pomi-legumicole din Mireșu Mare. Omul a spus un" adevăr incontestabil. Și dînsul se „tine de ea". Ca dovadă, de aici au fost livrate mari cantități de ridichi de lună, spanac și în prezent se recoltează zilnic mii de bucăți gultvare foarte frumoase. Este singurul loc unde am găsit și aspersoarele în funcțiune udînd terenul pe care femeile plantau varza de toamnă. Alături, trei tractoare executau alături pe locul eliberat de după care vor spanac, urma varză și gulii. Dar necazuri sînt și aici. Participarea muncă este încă slalabă. Al doilea agregat de udare n-a intrat încă în funcțiune din cauză că o porțiune de canal (25 m) trebuie ridicată fiindcă altfel nu apa. Culturile circulă frumoase, bine îngrijite. N. SZÖBÉL (Continuare in pag. a 2-a) Poposind în comuna Petrova, așezată pe apa Vișeului, mi-a atras atenția un felinar vechi, înnegrit devreme. Nu știu cine l-a plantat aici, în centrul satului, aproape de noul local al cooperativei. Felinarul, între sticlele căruia tronează și acum o lampă de petrol, e un fel de relicvă istorică în epoca televizorului. De cînd datează? Iarăși nu știu. Presupun totuși că ne-a rămas moștenire pentru aduceri aminte. Eu, cel puțin n-aș desființa această adevărată piesă de muzeu, folosită cîndva la iluminatul public. Ba, dimpotrivă, aș avea grijă să nu dispară și l-aș aprinde în fiecare noapte. Pentru că, să fim sinceri, e o piesă rarisimă astăzi, tind peste 200 de sate maramureșene sunt electrificate. Primarul Gheorghe Savu zîmbește degajat: — Felinarului, mă rog, i-a trecut vremea. E drept, Petrova încă nu-i racordată la sistemul național, dar avem lumină electrică de mulți ani. Grupul electrogen a fost instalat încă în perioada primelor electrificări rurale de după război. Dar, în curînd, și grupul electrogen va fi înlocuit. Pregătirile se fac de pe acum. Avem, peste 150 de case electrificate, o sumedenie de aparate de radio și televizoare. Ce am realizat în ultimii ani? O școală cu etaj cu ÎS săli de clasă, laborator, cancelarie etc. S-a construit magazinul universal, s-a renovat școala din cătunul Mociarschi, se asfaltează șoseaua spre Vișeu de Sus, am amenajat o sală de spectacole. Amintesc, de asemenea, construirea a 2.000 m.p. trotuare. Cea de prima urgență: să ridicăm un cămin cultural! Deocamdată am procurat materiale de construcție în valoare de peste 50.000 lei. Apoi vrem să îndiguim malul sting al rîului Vișeu, deoarece apele ne provoacă multe necazuri primăvara și toamna, distrugînd ogoarele. Și, în fine, vom elabora planul de sistematizare a comunei. ^ Trecem peste dealul Hera, pe unde șoseaua se modernizează și asfaltează, și iată-ne în comuna Jiana de Sus. — Noi, spune primarul Nicolae Grijac, am încheiat în linii mari electrificarea centrului de comună. Se mai fac însă linele extinderi. Urmează ca în acest an să se încheie lucrările de racordare și în satul Coștiui. O clădire impunătoare, cu etaj, completează în prezent peisajul localității. Pentru acest local al cooperativei s-au investit circa un milion de lei. Dispune de raioane specializate: articole electrotehnice (radio, televizoare, mașini de spălat și de cusut etc.), textile și confecții, produse alimentare și o braserie-restaurant. Tot în cadrul cooperativei funcționează un complex de prestări servicii (secțiile: tîmplărie, zidărie și s dulgherie, croitorie și cizmărie, sifonărie, frizerie). Urmează ca în 1971 să se înființeze și o secție de coafură. Beneficii anuale: 30.000 lei! Așadar, satul se apropie de condițiile orașului, nu numai prin construirea unor locuințe ce oferă confort modern, trotuare și electrificare, ci și prin lărgirea gamei serviciilor către populație, prin faptul că radioul și televizorul facilitează un dialog permanent, zi de zi, între oamenii de cultură și săteni. Edilii comunei au planuri frumoase. Pentru întreținerea drumurilor comunale, bunăoară, s-au transportat 650 tone pietriș, în centrul civic se lucrează la amenajarea parc. Au fost aduse flori unui și s-au plantat trandafiri și arbori ornamentali. ION NAN Porțile nordului O PIESĂ DE MUZEU ȘI NOILE REALITĂȚI ALE SATULUI |^^uît/7Ci eiecinca dtc Twuitz lull. j ± uiticot: ue ciocT/tt