Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)

1971-05-29 / nr. 5391

PRÓLgÍARI DÍN TGaHÍ TXfílLE. UWtl-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A. In sporirea eficienței economice CĂILE SUNT MULTIPLE, DAR UNEORI INSUFICIENT FOLOSITE întreprinderile industriale din judetul nostru au obținut în ul­timii ani însemnate realizări în direcția creșterii eficientei econo­mice, sporirii acumulărilor bă­nești. Numai în anul trecut be­neficiile peste plan au fost de peste 38 milioane lei, iar în cursul anului curent se ridică deja la 16 milioane lei. Acest lucru do­vedește mersul ascendent al eco­nomiei noastre și constituie o do­vadă grăitoare a însemnătății mă­surilor întreprinse de partid, pe linia reducerii­­ cheltuielilor de producție și a măririi rentabilită­ții întreprinderilor. In industria județului în cursul trimestrului I cheltuielile­­ de pro­ducție la 1.000 lei producție mar­fă au fost cu cca 6 lei mai re­duse fată de plan. In același timp s-au semnalat anu­mite aspecte negative, care au făcut ca unele unități economice să n­u-și realizeze sarcina planificată la beneficii. Așa sunt întreprinderea poligrafică — a realizat doar 88,5 la sută din plan, T.A.P.L. Ba­ia Mare 76,4 la sută. Cooperati­vele meșteșugărești „Meșteșuga­rul" Vișeu de Sus, „Viitorul" Șom­­cuta Mare, „Constructorul" Baia Mare și „Țibleșul" Tg. Lăpuș n-au reușit să realizeze decît 50 la su­tă, sau chiar mai puțin, din pla­nul de beneficii. Este un lucru constatat că în întreprinderile industriale există o preocupare intensă pentru spori­rea eficienței economice, dar că sunt multe posibilități care, valo­rificate, ar diminua cheltuielile de producție. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cit sarcina de reducere a prețului de cost în in­dustria județului este cu cca 2 la sută mai mare fată de nivelul ini­tial. O atenție deosebita se impune a se acorda reducerii consumurilor specifice, capitol la care s-au ob­ținut, e drept, unele rezultate bu­ne, însă în foarte multe cazuri se constată consumuri depășite de materiale. In sectorul minier, de pildă, la lemn de mină s-a depă­șit consumul cu 362 m.c. datorită lipsei măsurilor de înlocuire și gospodărire. La U.M.M.U.M. con­sumul de metal la piese turnate pentru utilaj minier a fost depă­șit cu 18 tone, iar la metal pen­tru utilaje destinate industriei materialelor de construcții și re­fractare cu 57 t, la tablă groasă și subțire cu 69,8 t. Ca urmare a deficiențelor pri­vind sortarea materialului lem­nos și asigurarea fabricilor de prelucrare cu bușteni corespunză­tori, la C.E.I.S. s-a depășit con­sumul de bușteni de fag pentru placaj cu 178 m.c., pentru furnir cu 23 m.c., PAL pentru mobilă corp 5.270 m.p. etc. Cauzele care generează această situație demonstrează de fapt fi­suri în sistemul de organizare producției, de gospodărire a m­­­­teriilor prime și a materialelor, tolerarea cauzelor care favorizea­ză consumuri depășite. Se înțele­ge că măsurile ce se impun tre­buie să urmărească în primul rînd înlăturarea unor neajunsuri în procesul tehnologic, folosirea, gospodărirea și manipularea ma­teriilor prime și materialelor, res­pectarea disciplinei contractuale etc. De asemenea, faptul că în cursul trimestrului I a.c. s-au în­registrat cheltuieli neeconomicoa­­se de 1,5 milioane lei, fata de 910 mii lei în aceeași perioadă a anu­lui trecut, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru conducă­torii unităților care au înregistrat un volum mare de cheltuieli nepro­ductive, cum este cazul la „Uni­tatea" Sighetu Marmatiei, „Băi­­măreana", U.M.M.U.M.. Centrala minereurilor neferoase. Rebuturile sunt o altă sursă de diminuare a eficienței. E drept re­ducerea lor a fost analizată în re­petate rînduri, dar măsurile luate nu s-au dovedit peste tot eficien­te și ca atare volumul rebuturilor înregistrat pe județ se menține ridicat. Din analiza cauzelor care gene­rează rebuturile rezultă că ele sunt o consecință directă a or­ganizării defectuoase a producției, a nerespectării proceselor tehnolo­­­gice, lipsei exigenței pe fazele pro­cesului tehnologic. La U.M.M.U.M. Baia Mare și C.E.I.L. Sighetu Mar­matiei rebuturile se datoresc ade­sea desenelor greșite, modificări­lor frecvente ale acestora, neres­pectării proceselor tehnologice, folosirii unor S.D.V. necorespun­zătoare. Din totalul cheltuielilor nepro­ductive înregistrate, o pondere mare au dobînzile plătite pentru împrumuturi restante. O analiză succintă a cauzelor care au gene­rat aceste dobînzi arată că ele au fost determinate îndeosebi de e­­xistența stocurilor supranormative de materii prime și materiale, producției neterminate, fabricării a unor produse fără desfacere asi­gurată, împrumuturile restante la sfîrșitul lunii aprilie erau de 18,3 CONSTANTIN DOBRICAN șeful sectorului coordonare și sinteză economică din cadrul Comisiei economice a Comite­tului județean de partid (Continuare in pag. a 2-a) Instantaneu realizat la C.E.I.L. platformă Sighetu Marmației. • Lucrările Congresului P.C. din Cehoslovacia • Divergențele între S.U.A. și Japonia în problema retrocedării Okinawei • Demonstrații studențești în Coreea de sud • Victorie laburistă in a­­legerile parțiale din An­glia • Caleidoscop • Informații diverse Anul XXI nr. 5391 * Simbote 29 mai 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani în pagina a 2-a Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu a primit delegația militară a R. P. Polone Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­­­­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului de Miniștri, au primit la 28 mai delegația militară a Repu­blicii Populare Polone, condusă de general-bronz Wojciech Ja­ruzelski, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, minis­trul apărării nationale, care face o vizită în țara noastră. La primire au participat tova­rășii: general de armată Ion Io­­niță, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul­­ fortelor armate, Vasile Patilineț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forțelor armate, șeful Marelui Stat Major, general co­lonel Sterian Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate. A participat, de asemenea, Ja­romir' Ocieduszko, ambasadorul R.P. Polone la București. In timpul convorbirii, care avut loc cu acest prilej, au fost a evidențiate relațiile de prietenie si colaborare dintre popoarele român și polonez, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Mun­citoresc Unit Polonez, dintre ar­matele celor două state. A fost exprimată dorința comună de dezvoltare continuă a acestor re­lații spre binele celor două po­poare, al cauzei unității țărilor socialiste și păcii în lume. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. La Spitalul unificat din Borșa a fost dată de cu­­rînd în folosință o mo­dernă sală de operații. Pagina a 3-A • DIMENSIUNI LIRICE • RENAȘTERE • OAMENI ȘI LOCURI semnări mari de o baia sabie Cînd intri pe galeria de coastă care lea­gă suprafața cu puțul de aer aj est ai sen­zația că ai intrat intr-un mediu puțin obiș­nuit lumii subpămîntene. Profesioniștii ră­­mîn dezorientați de bogăția de lumină ca­re se revarsă din tuburile fluorescente (aici lămpile portative sînt de prisos). A­­ceasta este doar preludiul la o nouă operă ce se desăvîrșește la Baia Sprie în vede­rea creării de condiții optime muncii în subteran. La capătul acestei j­alerii se în­­tîmpină instalațiile și echipamentul de a­­dîncire a celui mai adinc și mai modern puț de la E.M. Baia Sprie — in final pes­te 500 m — care o dată pus în funcțiune va servi atît pentru aeraj cit și pentru ex­­­tracție. Cuplătorul, familiarizat cu vizitele ce se fac la aceste obiective, întreabă „mergeți jos" ? la care dacă i se răspunde afirmativ, îți pregătește plimbarea în adîncuri. Cobo­­rîrea se face cu chibla, ceea ce pentru neinitiati constituie o adevărată aventură. O dată „urcat" în chiblă te legi cu centura de siguranță și îți găsești cea mai potrivită poziție in timp ce ți se explică faptul că după începerea cursei n-ai voie să faci nici o mișcare. Cînd semnalul s-a dat și ușile de siguranță se deschid, te găsești suspendat deasupra unui hău de peste 400 m pe care îi parcurgi scrutînd întunericul. Prin fața ochilor ți se perindă o armonioa­­să îmbinare de fier și beton. In fasciculul puternic al lămpii electrice cauți să desco­peri cea mai mică neregulă, dar nu găsești. Totul este perfect ansamblat. Apar prime­le orizonturi, IV—IX—XI—XII—XIII și iată-ne ajunși la orizontul XIV. Sintem­ la metrul 424, joncțiunea cu acest nou ori­zont este realizată, rampele sunt gata, înaintea ultimului asalt spre adîncuri o re­și vizie generală a instalațiilor este necesară. Aceiași oameni care în urmă cu 3 ani au dat prima pușcătură la construcția acestui mare cilindru de oțel și beton, cu un dia­metru de 4 metri, sînt hotărîți ca tot ei să fie aceia care să o dea și pe ultima, înche­ind astfel un episod din bogata lor activi­tate de mineri-constructori menită să asi­gure cătle cele mai bune de a dărui patriei cu­ mai mult minereu. ANDREI MAN maistru principal minier la E.M. Baia Sprie Legumele tînjesc după apă, buruienile cresc în voie In legumicultura, zilele acestea la ordinea zilei este înscrisă terminarea grabnică a plantărilor de răsaduri pe cîmp și, mai pre­sus de toate, un ritm susținut la lucrările de întreținere a culturi­lor. In cadrul anchetei noastre în cîteva unități am urmărit cum se desfășoară aceste lucrări hotărîtoare pentru soarta recoltei de legume. Cu cîteva zile in urmă la Săsar s-a fă­cut o bună mobiliza­re la plantatul răsa­durilor de varză. Deși frumoase și bine în­grijite acestea au a­­juns însă în condiții vitrege in sol, s-au plantat intr-un teren uscat, fără udarea necesară, și astfel au început să multe de fapt sufere, sînt acum cu frunzele complet uscate. — își revin ele, spunea brigadierul Ștefan Hacși. Temeinicia argu­mentelor rămîne ,însă sub semnul întrebă­rii, dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru „reanimarea" prin udare și salvarea de buruienile care le sufocă. Și fasolea răsărită frumos re­clamă pe alocuri pri­ma prașilă, iar toate plantele laolaltă duc o lipsă acută de apă în ciuda faptului că la numai cîțiva pași sunt resursele bogate de apă. Dar agrega­tul de irigat stă în nemișcare pe malul rîului. De ce nu func­ționează ? „Țevile nu sunt sudate — ne spune mecanicul Va­sile Mureșan. Se poartă încă și acum „tratative" cu S.M.A. Să vină cei de la­­ S.M.A. cu aparatul de sudat la Săsar sau ... să fie duse țevile la stațiune". E doar cir­ca un kilometru dis­tanță între unul și altul... Nu putem omite nici faptul că aici, la Săsar, persistă o con­cepție cu totul apar­te. Oamenii vin la muncă cînd și cum vor. Așa a fost și în ziua de 25 mai. Mulți cooperatori au venit, cu sapa, iar alții cu coșuri de răsaduri de varză. Bineînțeles du­pă ora 9, și astfel plantatul s-a făcut sub arșița puternică a soarelui și... tot fără pic de apă. După cele văzute pe cîmp se pare că factorii de răspunde­re de la Săsar au ui­tat cite ceva din o­­bligațiile asumate în fața adunării genera­le a cooperatorilor. Sau poate că pregă­tesc de pe acum hîr­­tiile pentru întocmi­rea procesului-verbal de calamitare, așa cum s-au obișnuit de-a rîndu­l anilor... ... Am asistat în luna martie, la Ardu­­sat, la o discuție in­teresantă. Președinte­le cooperativei a sus­ținut cu argumente palpabile ca secția de mecanizare să fie în­zestrată cu un trac­tor L-400, avînd în vedere că unitatea a­­re cea mai mare su­prafață legumicolă din județ. De altfel a­­ceastă cerință legiti­mă a fost satisfăcută. Dar iată că, spre marea noastră sur­prindere tractorul respectiv a fost folo­sit la orice numai în legumicultura nu! . Noi am cerut să plantăm răsadurile, cu mașina — ne relata Tanasie Sarea, meca­nicul secției, ca să putem face apoi în­tregul ciclu de lucrări la întreținere. Atunci n-am fost însă soli­citați, iar acum nu putem prăși între rîn­duri. — Avem înscrise 58 cooperatoare la munca în grădinărie — ne informează teh­niciană Iuliana Sarea, șefa fermei. Niciodată însă nu vin toate la lucru. De aceea sun­tem­ rămași în urmă la întreținerea cultu­rilor. Ne-am convins și noi la fața locului. Morcovii, pătrunjelul, ceapa ... reclamă prașilele. Varza tim­purie numai timpurie n-o să fie, iar răsa­durile pentru varza de toamnă abia au ie­șit din pămînt. Cu două săptămîni șl în urmă am primit a­­sigurări că în cîteva zile (maximum două) canalele vor putea fi datate, că nu există nici un impediment în privința irigațiilor. La drept vorbind, prea multă treabă nu s-a făcut de atunci. In­stalațiile de pompare nu au fost instalate, nici măcar scoase pe­ cîmp. Terenul uscat cu piatra este iar plantele cerșesc par­că apa care trebuia demult să circule pe canalele ce împîn­­zesc aproape 200 hec­tare. „Legumicultura es­te rentabilă numai dacă te ții de ea" — așa ne-a spus Ionel Balaj, economistul fermei pomi-legumi­­cole din Mireșu Ma­re. Omul a spus un" adevăr incontestabil. Și dînsul se „tine de ea". Ca dovadă, de aici au fost livrate mari cantități de ridichi de lună, spa­nac și în prezent se recoltează zilnic mii de bucăți gultvare foarte frumoase. Este singurul loc unde am găsit și aspersoarele în funcțiune udînd terenul pe care fe­meile plantau varza de toamnă. Alături, trei tractoare execu­tau alături pe locul eliberat de după care vor spanac, urma varză și gulii. Dar necazuri sînt și aici. Participarea muncă este încă sla­la­bă. Al doilea agre­gat de udare n-a­ in­trat încă în funcțiune din cauză că o por­țiune de canal (25 m) trebuie ridicată fiind­că altfel nu apa. Culturile circulă fru­moase, bine îngrijite. N. SZÖBÉL (Continuare in pag. a 2-a) Poposind în comuna Petrova, așezată pe apa Vișeului, mi-a atras atenția un felinar vechi, înnegrit de­­­vreme. Nu știu ci­ne l-a plantat aici, în centrul satului, aproape de noul local al cooperativei. Felinarul, în­tre sticlele căruia tronează și acum o lampă de petrol, e un fel de relicvă istorică în epo­ca televizorului. De cînd datea­ză? Iarăși nu știu. Presupun totuși că ne-a rămas moștenire pentru aduceri aminte. Eu, cel puțin n-aș desființa această a­­devărată piesă de muzeu, folo­sită cîndva la iluminatul pu­blic. Ba, dimpotrivă, aș avea grijă să nu dispară și l-aș a­­prinde în fiecare­­ noapte. Pen­tru că, să fim sinceri, e o piesă rarisimă astăzi, tind peste 200 de sate maramureșene sunt e­­lectrificate. Primarul Gheorghe Savu zîmbește degajat: — Felinarului, mă rog, i-a trecut vremea. E drept, Petro­va încă nu-i racordată la sis­temul național, dar avem lu­mină electrică de mulți ani. Grupul electrogen a fost insta­lat încă în perioada primelor electrificări rurale de după război. Dar, în curînd, și gru­pul electrogen va fi înlocuit. Pregătirile se fac de pe acum. Avem, peste 150 de case elec­trificate, o sumedenie de apa­rate de radio și televizoare. Ce am realizat în ultimii ani? O școală cu etaj cu ÎS săli de cla­să, laborator, cancelarie etc. S-a construit magazinul universal, s-a renovat școala din cătunul Mociarschi, se asfaltează șo­seaua spre Vișeu de Sus, am a­­menajat o sală de spectacole. Amintesc, de asemenea, constru­irea a 2.000 m.p. trotuare. Ce­a de prima urgență: să ridicăm un cămin cultural! Deocamdată am procurat ma­teriale de construcție în valoa­re de peste 50.000 lei. Apoi vrem să îndiguim malul sting al rîului Vișeu, deoarece ape­le ne provoacă multe necazuri primăvara și toamna, distru­­gînd ogoarele. Și, în fine, vom elabora planul de sistematizare a comunei. ^ Trecem peste dealul Hera, pe unde șoseaua se modernizează și asfaltează, și iată-ne în co­muna Jiana de Sus. — Noi, spune primarul Ni­colae Grijac, am încheiat în li­nii mari electrificarea centrului de comună. Se mai fac însă li­nele extinderi. Urmează ca în acest an să se încheie lucrările de racordare și în satul Coș­­t­iui. O clădire impunătoare, cu e­taj, completează în prezent pei­sajul localității. Pentru acest local al cooperativei s-au in­vestit circa un milion de lei. Dispune de raioane specializate: articole electrotehnice (radio, televizoare, mașini de spălat și de cusut etc.), textile și con­fecții, produse alimentare și o braserie-restaurant. Tot în ca­d­rul cooperativei funcționează un complex de prestări servicii­­ (secțiile: tîmplărie, zidărie și s d­ulgherie, croitorie și cizmărie, sifonărie, frizerie). Urmează ca­­ în 1971 să se înființeze și o­­ secție de coafură. Beneficii a­­­­nuale: 30.000 lei! Așadar, satul­­ se apropie de condițiile orașu­­lui, nu numai prin construirea­­­­ unor locuințe ce oferă confort­­ modern, trotuare și electrifica­re, ci și prin lărgirea gamei­­ serviciilor către populație, prin­­ faptul că radioul și televizorul­­ facilitează un dialog perma­­nent, zi de zi, între oamenii de­­ cultură și săteni. Edilii comunei au planuri frumoase. Pentru întreținerea drumurilor comunale, bunăoa­ră, s-au transportat 650 tone pietriș, în centrul civic se lu­crează la amenajarea parc. Au fost aduse flori unui și s-au plantat trandafiri și ar­bori ornamentali. ION NAN Porțile nordului O PIESĂ DE MUZEU ȘI NOILE REALITĂȚI ALE SATULUI |^^uît/7Ci eiecinca dtc Twuitz lull. j ± uit­icot: ue ciocT/tt

Next