Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)
1971-05-08 / nr. 5373
♦ •4 r %r " ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR:"JUDEȚEAN nul XXI nr. 5373 Slmbătă $ mai 1971 8 pagini — 30 de bani TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMĂN CONDUCĂTORUL ÎNCERCAT AL POPORULUI NOSTRU PE DRUMUL SOCIALISMULUI! TOT CE AM REALIZAT IN ACEASTĂ SCURTĂ DAR BOGATĂ PERIOADA A Istoriei româniei este rodul muncii eroice,al uriașei forțe de creație a ÎNTREGULUI POPOR, A TUTUROR CELOR CE MUNCESC DE LA ORAȘE ȘI SATE - ROMÂNI, MAGHIARI, GERMANI, SÎRBI ȘI DE ALTE NAȚIONALITĂȚI - CĂRORA ORINDUIREA SOCIALISTĂ LE-A DESCHIS PENTRU PRIMA OARĂ UN CiMP NELIMITAT DE AFIRMARE SOCIALĂ, O PERSPECTIVĂ CLARĂ DE PROGRES ȘI PROSPERITATE, UN VIITOR LUMINOS. LA TOATE SUCCESELE OBȚINUTE DE POPORUL ROMÂN IN LUPTA PENTRU ELIBERARE NAȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ, PENTRU FĂURIREA NOII ORINDUIRI, O CONTRIBUȚIE DEOSEBITĂ AU ADUS COMUNIȘTII, ZECILE DE MII DE ACTIVIȘTI DE PARTID SI DE STAT, CARE IN CONDIȚII GRELE AU MUNCIT NEOBOSIT, CU DĂRUIRE SI DEVOTAMENT NETARMURIT, NEPRECUPĂTIND NIMIC PENTRU TRANSPUNEREA IN VIAȚĂ A POLITICII PARTIDULUI. PENTRU SLUJIREA POPORULUI, NICOLAE CEAUȘESCU Adunarea solemnă din Capitală consacrată împlinirii a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român Cea de-a I0-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist Român, eveniment de importanță epocală în istoria mișcării muncitorești din țara noastră, în viața poporului român, a fost sărbătorită, vineri dimineața, în Capitală, în cadrul unei adunări solemne organizate în sala Palatului Republicii Socialiste România. Marea sala are un aspect festiv. Pe fundalul scenei, dominat de faldurile drapelelor partidului și statului, se văd stema Partidului Comunist Român, cifra jubiliară „50" și datele jubiliare: „192!—1971". La ora 10 dimineața, o furtună de aplauze și urale salută sosirea în sală a conducătorilor partidului și statului; în prezidiu iau ioc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănalache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu,Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Carol Király, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Teiescu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum și participanți la crearea partidului și alți veterani ai mișcării muncitorești din țara noastră — Gheorghe Cristescu, primul secretar general al Partidului Comunist din România, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cruceanu, Ion Niculi, Alexandru Sencovici, Gheorghe Vasilichi, Petre Constantinescu-Iași, Wanda Nicolschi, Constantin Tiulescu, Constanța Crăciun, Vasile Bîgu, Victor Brătfăleanu, Ion Popescu- Puțuri, Sanda Rangheț, Anton Breitenhofer, Ladislau Banyai, Lajos Csogor, József Méliusz, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Rusu, Mihai Roșianu și Vida Geza - fruntași în muncă din industrie și agricultură — eroi ai muncii socialiste — conducători ai organizațiilor obștești, generali, oameni de știință, artă și cultură. Se aflau în sala membrii C.C. al P.C.R . ai Consiliului de Stat și ai guvernului, ai Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, activiști de partid și de stat, numeroși membri de partid din ilegalitate veniți din toate județele țării, primii secretari ai comitetelor județene ale P.C.R , conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, muncitori si țărani, fruntași în producție, militari ai Forțelor noastre Armate, savanți, creatori pe tărîmul artelor. Miile de oameni prezenți la adunarea solemnă ofereau imaginea simbolică a însăși istoriei partidului. Alături de participanți la primul congres de constituire a P.C.R., de vechi militanți care în anii negri ai ilegalității au luptat în rîndurile partidului în marile bătălii de clasă organizate și conduse de comuniști pentru libertatea și independența patriei, pentru fericirea poporului, alături de cei care și-au adus contribuția la victoria insurecției de la 23 August, instaurarea regimului democrat, la înfăptuirea revoluției populare, se aflau reprezentanții tu(Consemnare în pag. a 6 a) Stimați tovarăși și prieteni. Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică epocală în viața poporului nostru. Cu acest prilej festiv permiteți-mi să vă adresez dumneavoastră, tuturor comuniștilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări și un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, prelungite). Această aniversare prilejuiește o retrospectivă a drumului parcurs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toți oamenii muncii din patria noastră pentru dreptate și libertate socială și naționala, pentru răsturnarea regimului burghezomoșieresc, pentru cucerirea puterii politice și făurirea cu succes a socialismului în România. Drumul străbătut nu a fost neted : au trebuit învinse multe greutăți, trecute mari obstacole — dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile și nici chiar moartea nu i-au putut abate pe comuniști din calea lor. Comuniștii au ținut întotdeauna sus steagul luptei sociale și naționale, acționând ca organizatori și conducători încercați ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor muncitor. (Aplauze puternice, prelungite). Ceea ce i-a însuflețit permanent pe comuniști în lupta lor a fost încrederea nestrămutată în învățătura atotbiruitoare marxist-leninistă, devotamentul nemărginit față de năzuințele de libertate națională și dreptate socială ale poporului. (Vii aplauze). La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulți activiști din anii ilegalității care și-au îndeplinit cu înalt devotament nețărmurit sarcinile încredințate de partid, aducîndu-și contribuția la toate marile succese obținute de partidul și poporul nostru. Partidul îi prețuiește în cel mai înalt grad pe activiștii din anii ilegalității. In numele Comitetului Central, se adresez tuturor calde felicitări Stimali tovarăși. Istoria partidului nostru este istoria luptelor sociale și naționale ale clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, ale tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate, este istoria nașterii și dezvoltării mișcării muncitorești și revoluționare din România. Noi, comuniștii, sîntem continuatorii tradițiilor progresiste ale poporuși mulțumiri comuniste (Aplauze Îndelungate). Mulți din cei care au luat parte la înființarea partidului în 1921 și care au activat în rîndurile sale nu mai sînt prinliți. Cinstim pe toți acei care au stat în fruntea luptei împotriva asupririi străine, pentru neatîrnarea poporului, formarea statului național pentru român. Greul luptelor l-au dus întotdeauna masele largi populare, le adresăm recunoștința noastră fierbinte și ne plecăm cu smerenie în fața jertfelor grele pe care le-au dat în aceste lupte, tre noi. In semn de adine omagiu, propun să păstrăm un moment de reculegere. (Asistența se ridică pentru câteva clipe în picioare, cinstind memoria celor dispăruți). Secolul al XIX-lea s-a caracterizat prin mari mișcări pentru eliberarea națională și socială. Răscoala din 1821, revoluția din 1848, Unirea Principatelor în 1859, războiul pentru independență din 1877 sunt momente cruciale în istoria Țării noastre. Aceste evenimente au marcat totodată intrarea țării pe calea dezvoltării capitaliste, precum și apariția pe scena istoriei, o dată cu burghezia, a clasei muncitoare. In a doua jumătate a secolului trecut, îndeosebi după formarea statului național român în 1859, România a cunoscut o puternică dezvoltare capitalistă. Situația specifică, determinată de dependența față de imperiul otoman și de pătrundere în economia țării, încă din acea perioadă, a capitalului străin, a creat, oamenilor muncii condiții deosebit de grele. In acest cadru, încă în perioada 1860—1870, începe crearea organizațiilor muncitoarebuie să menționez că formarea primelor cercuri muncitorești, începutul răspîndirii ideilor socialiste în România au fost stimulate de legăturile militanților români cu făuritorii lui științifici Marx și socialismuEngels. Intr-o scrisoare trimisă militantului socialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că încearcă o mare (Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA NICOLAE TOVARĂȘULUI CEAUȘESCU Mărețe tradiții revoluționare de luptă pentru eliberarea socială și națională a poporului, pentru socialism veșii.