Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)
1971-05-16 / nr. 5380
PUBLETA1Y ON TI7E 1JfttlE, GUTIVAT' ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ACȚIUNI HOTĂRÂTE PUN CAPĂT RISIPEI PE ȘANTIERE! Pornind de la faptul că în primele luni ale anului pe șantierele Grupului nr. 1 al T.C.M. se înregistraseră depășiri la materiale în sumă de peste 200.000 lei, comitetul sindicatului a organizat o largă acțiune de masă în scopul mobilizării tuturor forțelor la buna gospodărire materialelor prin lichidarea tuturor formelor de risipă, „închiderea" canalelor prin care se „strecurau" unele materiale etc. Referitor la această acțiune și la urmările ei, ne-am adresat tovarășului Ludovic Progli, președintele comitetului sindicatului: — Dacă ați reușit să creați o acțiune de masă, prin ce metode și forme anume? — După felul cum au fost înfățișate și aplicate o serie de măsuri, după rezultatele imediate obținute, eu apreciez că am reușit în bună măsură să realizăm pași înainte spre atingerea scopului propus. Și aceasta datorită felului eficient în care am acționat. S-a format un colectiv compus din membrii biroului comitetului sindicatului, precum și economiști, maiștri, ingineri, care s-a preocupat și a studiat situația privitoare la consumurile de materiale, s-a deplasat la fiecare punct de lucru, a stat de vorbă cu membrii brigăzilor, maiștri, șefi de echipă etc. S-a pus în primul rînd necesitatea organizării unor largi acțiuni de masă în care să dezbatem pe larg problemele, să aflăm părerile constructorilor, experiența lor. Ca o primă măsură am organizat o dezbatere cu toți șefii de formații, muncitori, maiștri, ingineri, cu participarea specialiștilor din grup și din trust. In cadrul acesteia am prezentat pe larg concluziile desprinse din analiza colectivului, din vizitele sa punctele de lucru. Materialul prezentat a relevat aspecte din cel puțin 20 puncte de lucru, din preocupările pentru gospodărirea materialelor la zeci de formații de lucru. In încheiere le-am arătat că în acest an va trebui să realizăm o producție mai mare decît anul trecut, folosind însă cu peste 100 m.c. de material lemnos mai puțin. Dezbaterile ce au urmat au Convorbire consemnată de T TOHĂTAN (Continuare în paq a 2-a) secția lemn a Întreprinderii „Bâimăreaca" mecanizarea lucrărilor a devenit un atribut al producției de mobilă. Foto: B. EDMUND Anul XXI nr. 5380 Duminică 16 mai 1971 4 pagini — 30 bani ------------------------------------------------------1 Reconsiderîndu-și posibilitățile și condițiile create, colectivele de la U. M. M. N. Baia Mare și-au dublat angajamentele de întrecere Pe drept cuvînt, despre cei peste 4.000 de chimiști și metalurgiști băimăreni se spune că sunt „stegarii" întrecerii socialiste a oamenilor muncii din Maramureș. Succesele dobîndite de ei, rod al abnegației, hărniciei și priceperii, al exemplului viu și convingător al comuniștilor dau nota succeselor economice pe întreg județul nostru. Trebuie să reamintim că față de un angajament anual stabilit inițial la o depășire de plan la producția marfă de 26 milioane lei pe parcurs, în concordanță cu rezultatele dobîndite, acesta a fost majorat la 40 milioane lei. La aniversarea semicentenarului gloriosului nostru partid, chimiștii și metalurgiștii băimăreni au raportat obținerea unei producții suplimentare sarcinilor de plan de 46 milioane lei. Ținînd seamă de acest fapt, în urma analizării aprofundate a posibilităților uzinelor în cursul acestui an, de puternică opinie de masă pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice, pe baza consultării unui mare număr de specialiști și muncitori cu vastă experiență, comitetul de direcție și comitetul de partid ale U.M.M.N. Baia Mare au hotărît recent dublarea angajamentului anual, de la 40 milioane lei la 80 milioane lei producție marfă suplimentară planului. In telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, printre altele se arată: „Colectivele uzinelor noastre sînt preocupate acum de perfecționarea continuă a întregii lor activități de producție, de a găsi noi căi și mijloace spre a da țării mai multe metale neferoase, substanțe chimice anorganice de cea mai bună calitate, mereu mai ieftine. Ne sunt prețios îndreptar în munca noastră valoroasele indicații ce ne-aț dat, iubite tovarășe Ceaușescu, cu prilejul vizitei de lucru în mijlocul nostru din toamna anului trecut. Colectivele uzinelor noastre consideră că, valorificînd mai activ rezervele lor interne, promovînd cu curaj tot ceea ce tehnica are mai nou, pot depăși sarcinile economice ale acestui prim an al cincinalului cu cel puțin 80 milioane lei producție marfă". Hotărîrea comuniștilor, a întregului colectiv al U.M.M.N. Baia Mare de a da un nou impuls mobilizator întrecerii socialiste merită o deosebită atenție. Se știe că în întimpinarea semicentenarului partidului, majoritatea colectivelor industriale din județ au raportat îndeplinirea integrală sau în cea mai mare parte a angajamentelor asumate pentru acest an. Pornind de la exemplul U.M.M.N. Baia Mare, socotim că în fiecare unitate industrială comitetele de direcție, comitetele sindicatelor îndrumate de organele și organizațiile de partid vor trebui să treacă la revizuirea posibilităților, la stabilirea unor noi obiective de întrecere majorate. Ne gîndim în primul rînd la exploatările miniere Nistru, Jilia, Săsar, Băiuț, la unitățile din economia lemnului — C.E.I.L. platforma, U.E.I.L. Vișeu de Sus, Baia Mare, la unitățile din construcții. 1 VIZITA Ci ll/CItll a mASA din mcdATuAmsen SA COMPLEXCLAVICOL 010 IIIII In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al zidului Permanent, secretar Preal C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicolă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai Ministerului Agriculturii, conduceri triei Alimentare, Silviculturii Indus și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției Industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților se prezintă în continuare aproximmativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmânează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creștere a puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Silviculturii și Apelor, Alimentare, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) Cooperativa agricolă de producție Chechiș. O scurtă consfătuire cu brigadierii, in zorii zilei, lămurește multe lucruri ce au mai rămas de făcut. Foto: 1. DE AC La sfîrșitul anului trecut la Mireșu Mare a luat ființă prima asociație intercooperatistă din județul nostru profilată pe îngrășarea tineretului bovin. Asociația a pornit la drum cu un efectiv de 619 bovine, luînd în inventar șapte adăposturi și o suprafață de 570 ha teren arabil destinat producerii furajelor. După trecerea primului trimestru din acest an, în luna aprilie adunarea împuterniciților a analizat activitatea economico-financiară a asociației. Forul suprem de conducere a stabilit de asemenea jaloanele și măsurile practice în vederea perfecționării continue a metodelor de organizare a muncii la ferme. La principalul indicator de pian (livrările de carne către stat}, așa cum La asociația intercooperatistă pentru îngrășarea bovinelor Succesele de început se cer consolidate a reieșit de altfel și din informarea prezentată de inginerul Aurel Ciortea, tehnologul șef al asociației, bilanțul este cît se poate de promițător. Cu toate greutățile inerente oricărui început și în speță la capitolul asigurarea furajelor, planul de livrări a fost considerabil depășit. In loc de 30 capete tineret bovin în greutate de 9 tone, la fondul de stat au intrat 25,5 tone carne de bovine. Apare pozitiv și faptul că o bună parte din cele 86 capete predate au fost trecute la categoria I. Bunăoară, la un lot de 25 animale îngrășate la ferma din Remeți, 20 au intrat la categoria I. Depășirea planului a adus după sine cum e și firesc sporirea veniturilor bănești de la 83.000 cît s-a prevăzut pe perioada amintită la 234.759 lei. Analizînd cu competență și spirit de responsabilitate situația, împuterniciții din cele cinci unități componente nu s-au declarat întru totul mulțumiți de rezultatele obținute. S-a subliniat că sunt încă prea mari cheltuielile de producție, că greutatea medie de livrare (298 kg), deși oarecum acceptabilă, poate și trebuie să crească în viitor. Nici sporul zilnic de greutate înregistrat pînă în prezent nu este în deplină concordanță cu consumul de furaje. Buna desfășurare a activității asociației se lovește încă de o seamă de greutăți, obstacole de ordin subiectiv, împuterniciții au insistat asupra acestora, elaborînd măsuri care să asigure condiții optime pentru desfășurarea activității economice. S-a propus accelerarea ritmului la însămînțarea culturilor furajere, un loc important ocupînd lucerna (100 ha), ghizdeiul, borceagul și porumbul. Petre Știrbu, inginer șef la C.A.P. Sălsig a relevat în acest context necesitatea stringență de a înființa loturi semincere prin care se vor putea asigura semințele de trifoliene necesare în anii viitori. La fermele din Remeți și Mireșu Mare vor fi improvizate cîteva șoproane. Această măsură va permite cumpărarea și adăpostirea unui măr mai mare unde viței precum și continuarea nestingherită a procesului de producție în ce se lucrează timp la modernizarea grajdurilor existente. Adunarea tehiciților a împotezbătut cu matură chibzuință sarcinile majore ale asociației. Nu este deloc întîmplător faptul că s-a vorbit atît de mult despre furaje. Importanța acestui N. SOARE (Continuare in pag. a 2-a) CEI MAI DESTOINICI Concursul pe meserii și specialități al elevilor din școlile profesionale și liceele industriale miniere, etapa finală In zilele de 12—14 mai a.c., la Grupul școlar minier din Baia Mare s-a desfășurat etapa finală, pe minister, a celei de-a IV-a ediții a concursului pe meserii și specialități al elevilor din școlile profesionale liceele industriale miniere, orșrganizat de Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, Comitetul Central al U.T.G. și Ministerul învățământului. Găzduită de către Centrala minelor Maramureș, faza finală a acestei competiții a reunit la startul concursului 159 de elevi din 15 unități școlare din țară, (13 școli profesionale și două licee industriale): Lupeni, Câmpulung Muscel, Moldova Nouă, Anina, Bacău, Zlatna, Petroșani, Orașul „Dr. Petru Groza", Filipeștii de Pădure, Motru, Barza și Baia Mare. Probele practice s-au desfășurat, sub supravegherea membrilor comisiei centrale, la exploatările miniere Săsar și Her ja, Uzina centrală de preparare, U.U.M.R. și în atelierul-școală al Grupului școlar minier, oferind concurenților prilejul cunoașterii, totodată, a unităților respective și a colectivelor de muncă, cu preocupările ce le animă. De asemenea, participanții la etapa finală au vizitat centrul de județ, au vizionat spectacole, s-au întreținut cu colegii lor băimăreni. Comisia centrală a înmînat diplome și premii (aparate de fotografiat, ceasuri de mină, mape, truse pentru desen etc.) câștigătorilor, iar gazdele le-au oferit un spectacol muzical. Dintre concurenții băimăreni s-au remarcat următorii: școli profesionale — preparatori anul I: Vasile Tiran locul III, Iuliu Voiner mențiune: preparatori anul II: Vasile Negre locul I; strungari anul II: loan Grigorescu locul I: Teodor Mij locul III; strungari anul III:Victor Pop locul I: Alexandru Huzoni mențiune; mecanizatori mineri anul I: Nicolae Pop, mențiune, mecanizatori mineri anul GHEORGHE SUSA (Continuare în pag. a 2-a) „PIINEA sub controlul exigent al consumatorilor” . Pe urmele materialelor publicate în ziarul nostru nr. 5331 a apărut ancheta intitulată: „Prinea — sub controlul exigent al consumatorilor", anchetă care viza o seamă de aspecte necorespunzătoare privind calitatea, gramajul și conținutul pîinii produse în municipiul Baia Mare. Am primit la redacție răspunsul la critica făcută, atît al întreprinderii de morărit și panificație, cît și al organelor de control. ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ȘI PANIFICAȚIE Sub semnătura inginerului șef al întreprinderii, Nicolae Mercea și a șefului compartimentului C.T.C., chimista Felicia Giurgea întreprinderea ne trimite următorul răspuns : „Ne însușim critica ce ni se face cu privire la unele cazuri de pătrundere în rețeaua comercială a unor cantități de produse necorespunzătoare calitativ. Cele sesizate au constituit subiect de analiză pentru conducerea întreprinderii și comitetul de partid. In acest scop, a fost convocată o ședință de lucru la care au participat toate cadrele cu munci de răspundere care contribuie la producerea și asigurarea calității pîinii. Din cuvîntul celor prezenți a reieșit că încă mai există lipsuri atît în respectarea procesului tehnologic, cît și în organizarea recepției produsului finit de către compartimentul C.T.C.., acesta nefiind corelat numeric cu actuala capacitate de producție. In urma acestei analize au fost trasate sarcini concrete șefilor de secții, maiștrilor, personalului tehnico-ingineresc privind stabilirea celor mai adecvate tehnologii pe bază de probe de coacere calitative, în funcție de calitatea materiilor prime și respectarea întocmai a acestora. In același timp a fost reorganizată munca compartimentului C.T.C. fiind întărit cu două cadre tehnice și doi muncitori C.T.C. Apreciem că astfel vor fi înlăturate în scurt timp aspectele negative ridicate în ziar... Asigurăm redacția că din partea întreprinderii vor fi luate toate măsurile ca la intervalul de timp prevăzut de S.T.A.S. greutatea nominală a produsului să fie respectată... Mulțumim ziarului „Pentru socialism" pentru sprijinul dat întreprinderii în înlăturarea unor deficiențe care mai persistă încă n activitatea noastră". Nu putem decît să salutăm modul în care a fost înțeleasă critica și măsurile operative luate pentru îmbunătățirea calității pîinii. Efectul acestor măsuri s-a remarcat în magazinele de desfacere. Mulți consumatori ne-au declarat că sunt mulțumiți în prezent de calitatea pîinii. Deci, se poate și mai bine. DIRECȚIA COMERCIALA JUDEȚEANĂ Serviciul plan-dispecerat ne a trimis un răspuns semnat de V. Balaj, directorul Direcției comerciale județene, și de I. Mastan, șeful serviciului. Cităm: „Articolul scoate în relief In mod obiectiv deficiențele existente în producție, transportul, calitatea, gramajul și controlul asupra desfacerii pâinii în municipiul Baia Mare. .. Critica adusă Direcției comerciale este justă și au fost luate măsuri pentru organizarea unui control mai sistematic la unitățile de desfacere a pîinii, de AL. POIENARU f Continuare în pag. a 2-a) â