Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)

1971-05-16 / nr. 5380

PUBLETA1Y ON TI7E 1JfttlE, GU­TI­VAT' ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ACȚIUNI HOTĂRÂTE PUN CAPĂT RISIPEI PE ȘANTIERE! Pornind de la faptul că în primele luni ale anului pe șan­tierele Grupului nr. 1 al T.C.M. se înregistraseră depășiri la mate­riale în sumă de peste 200.000 lei, comitetul sindicatului a or­ganizat o largă acțiune de ma­să în scopul mobilizării tuturor forțelor la buna gospodărire materialelor prin lichidarea tu­­­turor formelor de risipă, „în­chiderea" canalelor prin care se „strecurau" unele materiale etc. Referitor la această acțiune și la urmările ei, ne-am adresat tovarășului Ludovic Progli, pre­ședintele comitetului sindicatu­lui: — Dacă ați reușit să creați o acțiune de masă, prin ce metode și forme anume? — După felul cum au fost înfățișate și aplicate o serie de măsuri, după rezultatele imedi­ate obținute, eu apreciez că am reușit în bună măsură să reali­zăm pași înainte spre atingerea scopului propus. Și aceasta da­torită felului eficient în care am acționat. S-a format un colec­tiv compus din membrii birou­lui comitetului sindicatului, pre­cum și economiști, maiștri, in­gineri, care s-a preocupat și a studiat situația privitoare la consumurile de materiale, s-a deplasat la fiecare punct de lu­cru, a stat de vorbă cu membrii brigăzilor, maiștri, șefi de echi­pă etc. S-a pus în primul rînd necesitatea organizării unor largi acțiuni de masă în care să dezbatem pe larg problemele, să aflăm părerile constructori­lor, experiența lor. Ca o primă măsură am organizat o dezba­tere cu toți șefii de formații, muncitori, maiștri, ingineri, cu participarea specialiștilor din grup și din trust. In cadrul a­­cesteia am prezentat pe larg concluziile desprinse din anali­za colectivului, din vizitele sa punctele de lucru. Materialul prezentat a relevat aspecte din cel puțin 20 puncte de lucru, din preocupările pentru gospo­dărirea materialelor la zeci de formații de lucru. In încheiere le-am arătat că în acest an va trebui să realizăm o producție mai mare decît anul trecut, fo­losind însă cu peste 100 m.c. de material lemnos mai puțin. Dezbaterile ce au urmat au Convorbire consemnată de T TOHĂTAN (Continuare în paq a 2-a) secția lemn a Întreprinderii „Bâimăreaca" me­canizarea lucră­rilor a devenit un atribut al produc­ției de mobilă. Foto: B. EDMUND Anul XXI nr. 5380 Duminică 16 mai 1971 4 pagini — 30 bani ------------------------------------------------------1 Reconsiderîndu-și posibilitățile și condițiile create, colectivele de la U. M. M. N. Baia Mare și-au dublat angajamentele de întrecere Pe drept cuvînt, despre cei peste 4.000 de chimiști și metalurgiști băimăreni se spune că sunt „stegarii" întrecerii socialiste a oameni­lor muncii din Maramureș. Succesele dobîndite de ei, rod al abnegației, hărniciei și priceperii, al exemplului viu și convingător al comuniști­lor dau nota succeselor economice pe întreg județul nostru. Trebuie să reamintim că față de un angajament anual stabilit inițial la o de­pășire de plan la producția marfă de 26 milioa­ne lei pe parcurs, în concordanță cu rezultate­le dobîndite, acesta a fost majorat la 40 mi­lioane lei. La aniversarea semicentenarului glo­riosului nostru partid, chimiștii și metalurgiș­­tii băimăreni au raportat obținerea unei produc­ții suplimentare sarcinilor de plan de 46 mi­lioane lei. Ținînd seamă de acest fapt, în urma anali­zării aprofundate a posibilităților uzinelor în cursul acestui an, de puternică opinie de masă pentru realizarea exemplară a sarcinilor eco­nomice, pe baza consultării unui mare număr de specialiști și muncitori cu vastă experiență, comitetul de direcție și comitetul de partid ale U.M.M.N. Baia Mare au hotărît recent dublarea angajamentului anual, de la 40 milioane lei la 80 milioane lei producție marfă suplimentară planului. In telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, printre altele se arată: „Colectivele uzinelor noastre sînt preocupate acum de perfecționarea continuă a întregii lor activități de producție, de a găsi noi căi și mij­loace spre a da țării mai multe metale neferoa­se, substanțe chimice anorganice de cea mai bună calitate, mereu mai ieftine. Ne sunt pre­țios îndreptar în munca noastră valoroasele in­dicații ce ne-aț­ dat, iubite tovarășe Ceaușescu, cu prilejul vizitei de lucru în mijlocul nostru din toamna anului trecut. Colectivele uzinelor noastre consideră că, valorificînd mai activ rezervele lor interne, promovînd cu curaj tot ceea ce tehnica are mai nou, pot depăși sarci­nile economice ale acestui prim an al cincinalu­lui cu cel puțin 80 milioane lei producție mar­fă". Hotărîrea comuniștilor, a întregului colectiv al U.M.M.N. Baia Mare de a da un nou impuls mobilizator întrecerii socialiste merită o deo­sebită atenție. Se știe că în întimpinarea semi­centenarului partidului, majoritatea colective­lor industriale din județ au raportat îndeplini­rea integrală sau în cea mai m­are parte a an­gajamentelor asumate pentru acest an. Por­nind de la exemplul U.M.M.N. Baia Mare, so­cotim că în fiecare unitate industrială comitete­le de direcție, comitetele sindicatelor îndruma­te de organele și organizațiile de partid vor tre­bui să treacă la revizuirea posibilităților, la stabilirea unor noi obiective de întrecere ma­jorate. Ne gîndim în primul rînd la exploatări­le miniere Nistru, Jilia, Săsar, Băiuț, la unitățile din economia lemnului — C.E.I.L. platforma, U.E.I.L. Vișeu de Sus, Baia Mare, la unitățile din construcții. 1 VIZITA Ci ll/CItll a mASA din­ mcd­AT­uAmsen SA COMPLEXCL­AVICOL 010 IIIII In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat, împreună cu to­varășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al zid­ului Permanent, secretar Pre­al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului Economic, a făcut o vizi­tă de lucru la Complexul avi­colă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căl­dură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungu­­lețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovațio­nează îndelung pentru partid, pen­tru conducătorul partidului și sta­tului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovară­șii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul agri­culturii, industriei alimentare silviculturii și apelor, Matei Ghi­giu, ministrul construcțiilor indus­triale, de membri ai Ministerului Agriculturii, conduceri triei Alimentare, Silviculturii Indus și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comite­tului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să vizite­ze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a ce­lor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul ge­neral al Complexului avicol­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități da­tă parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcini­lor ce stau în fața zootehniei, pre­cum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de par­tid și de stat. Organizat pe principiul produc­ției Industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creș­terea păsărilor de producție, in­cubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de produc­ție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovi­zionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de mă­surile întreprinse în vederea creș­terii eficienței economice și a a­­sigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pa­săre — a zecea parte din produc­ția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților se prezintă în continuare aproxi­m­­mativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor cooperati­ve agricole de producție din a­­propiere, care, în numele țărani­lor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de avea ca oaspete pe secretarul ge­­­neral al partidului. Ei înmânează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți cadouri simboli­ce, angajîndu-se să-și aducă în­treaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activi­tății economice, ca semn al recu­noștinței pentru noile măsuri în­treprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țără­nimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează să­nătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi­­ halele de creștere a puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de to­varășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agri­culturii, Industriei Silviculturii și Apelor, Alimentare, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dez­voltarea mai rapidă a sectorului avicol au constituit un nou im­bold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptui­rea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsă­rilor în țara noastră. (Agerpres) Cooperativa agricolă de producție Chechiș. O scurtă consfătuire cu brigadierii, in zorii zi­lei, lămurește multe lu­cruri ce au mai rămas de făcut. Foto: 1. DE AC La sfîrșitul anului trecut la Mireșu Mare a luat ființă prima asociație in­­tercooperatistă din județul nostru pro­filată pe îngrășarea tineretului bovin. Asociația a pornit la drum cu un e­­fectiv de 619 bovi­ne, luînd în inven­tar șapte adăpos­turi și o suprafață de 570 ha teren a­­rabil destinat pro­ducerii furajelor. După trecerea primului trimestru din acest an, în lu­na aprilie adunarea împuterniciților a analizat activitatea economico-financia­­ră a asociației. Fo­rul suprem de con­ducere a stabilit de asemenea jaloanele și măsurile practice în vederea perfec­ționării continue a metodelor de orga­nizare a muncii la ferme. La principa­lul indicator de pian (livrările de carne către stat}, așa cum La asociația intercooperatistă pentru îngrășarea bovinelor Succesele de început se cer consolidate a reieșit de altfel și­ din informarea pre­zentată de ingine­rul Aurel Ciortea, tehnologul șef al a­­sociației, bilanțul este cît se poate de promițător. Cu toa­te greutățile ineren­te oricărui început și în speță la ca­pitolul asigurarea furajelor, planul de livrări a fost con­siderabil depășit. In loc de 30 capete ti­neret bovin în greu­tate de 9 tone, la fondul de stat au intrat 25,5 tone car­ne de bovine. Apa­re pozitiv și faptul că o bună parte din cele 86 capete predate au fost tre­cute la categoria I. Bunăoară, la un lot de 25 animale în­grășate la ferma din Remeți, 20 au in­trat la categoria I. Depășirea pla­nului a adus după sine cum e și firesc sporirea veniturilor bănești de la 83.000 cît s-a prevăzut pe perioada amintită la 234.759 lei. Analizînd cu com­petență și spirit de responsabilitate si­tuația, împuternici­ții din cele cinci u­nități componente nu s-au declarat întru totul mulțumiți de rezultatele obținu­te. S-a subliniat că sunt încă prea mari cheltuielile de pro­ducție, că greutatea medie de livrare (298 kg), deși oare­cum acceptabilă, poate și trebuie să crească în viitor. Nici sporul zilnic de greutate înregis­trat pînă în pre­zent nu este în de­plină concordanță cu consumul de fu­raje. Buna desfășu­rare a activității a­­sociației se lovește încă de o seamă de greutăți, obstacole de ordin subiectiv, împuterniciții au insistat asupra a­­cestora, elaborînd măsuri care să asi­gure condiții optime pentru desfășurarea activității economi­ce. S-a propus acce­lerarea ritmului la însămînțarea cultu­rilor furajere, un loc important ocupînd lucerna (100 ha), ghizdeiul, borcea­­gul și porumbul. Pe­tre Știrbu, inginer șef la C.A.P. Sălsig a relevat în acest context necesitatea stringență de a în­ființa loturi semin­­cere prin care se vor putea asigura semințele de trifo­­liene necesare în anii viitori. La fermele din Remeți și Mireșu Mare vor fi impro­vizate cîteva șo­­proane. Această mă­sură va permite cumpărarea și adă­­postirea unui măr mai mare un­de viței precum și con­tinuarea nestinghe­­rită a procesului de producție în ce se lucrează timp la modernizarea graj­durilor existente. Adunarea teh­iciților a împo­tez­bătut cu matură chibzuință sarcinile majore ale asocia­ției. Nu este deloc întîmplător faptul că s-a vorbit atît de mult despre furaje. Importanța acestui N. SOARE (Continuare in pag. a 2-a) CEI MAI DESTOINICI Concursul pe meserii și specialități al elevilor din școlile profesionale și liceele industriale miniere, etapa finală In zilele de 12—14 mai a.c., la Grupul școlar minier din Ba­ia Mare s-a desfășurat etapa fi­nală, pe minister, a celei de-a IV-a ediții a concursului pe meserii și specialități al elevi­lor din școlile profesionale liceele industriale miniere, or­șr­ganizat de Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, Comite­tul Central al U.T.G. și Minis­terul învățământului. Găzduită de către Centrala minelor Ma­ramureș, faza finală a acestei competiții a reunit la startul concursului 159 de elevi din 15 unități școlare din țară, (13 școli profesionale și două licee industriale): Lupeni, Câmpu­lung Muscel, Moldova Nouă, Anina, Bacău, Zlatna, Petroșani, Orașul „Dr. Petru Groza", Fi­­lipeștii de Pădure, Motru, Bar­za și Baia Mare. Probele practice s-au desfășu­rat, sub supravegherea membri­lor comisiei centrale, la exploa­tările miniere Săsar și Her ja, Uzina centrală de preparare, U.U.M.R. și în atelierul-școală al Grupului școlar minier, ofe­rind concurenților prilejul cu­noașterii, totodată, a unităților respective și a colectivelor de muncă, cu preocupările ce le a­­nimă. De asemenea, participan­ții la etapa finală au vizitat centrul de județ, au vizionat spectacole, s-au întreținut cu colegii lor băimăreni. Comisia centrală a înmînat diplome și premii (aparate de fotografiat, ceasuri de mină, mape, truse pentru desen etc.) câștigătorilor, iar gazdele le-au oferit un spectacol muzical. Dintre concurenții băimăreni s-au remarcat următorii: școli profesionale — preparatori a­­nul I: Vasile Tiran locul III, Iu­­liu Voiner mențiune: prepara­tori anul II: Vasile Negre locul I; strungari anul II: loan Gri­­gorescu locul I: Teodor Mij lo­cul III; strungari anul III:Victor Pop locul I: Alexandru Huzo­­ni mențiune; mecanizatori mi­neri anul I: Nicolae Pop, men­țiune, mecanizatori mineri anul GHEORGHE SUSA (Continuare în pag. a 2-a) „PIINEA­ sub controlul exigent al consumatorilor” . Pe urmele materialelor publicate în ziarul nostru nr. 5331 a a­­părut ancheta intitulată: „Prinea — sub controlul exigent al con­sumatorilor", anchetă care viza o seamă de aspecte necorespunză­toare privind calitatea, gramajul și conținutul pîinii produse în municipiul Baia Mare. Am primit la redacție răspunsul la criti­ca făcută, atît al întreprinderii de morărit și panificație, cît și al or­ganelor de control. ÎNTREPRINDEREA DE MORA­­RIT ȘI PANIFICAȚIE Sub semnătura inginerului șef al întreprinderii, Nicolae Mercea și a șefului compartimentului C.T.C., chimista Felicia Giurgea întreprinderea ne trimite următo­rul răspuns : „Ne însușim critica ce ni se face cu privire la unele cazuri de pătrundere în rețeaua comer­cială a unor cantități de produ­se necorespunzătoare calitativ. Cele sesizate au constituit su­biect de analiză pentru conduce­rea întreprinderii și comitetul de partid. In acest scop, a fost con­vocată o ședință de lucru la ca­re au participat toate cadrele cu munci de­­ răspundere care con­tribuie la producerea și asigura­rea calității pîinii. Din cuvîntul celor prezenți a reieșit că încă mai există lipsuri atît în respec­tarea procesului tehnologic, cît și în organizarea recepției produsu­lui finit de către compartimentul C.T.C.., acesta nefiind corelat nu­meric cu actuala capacitate de producție. In urma acestei ana­lize au fost trasate sarcini con­crete șefilor de secții, maiștrilor, personalului tehnico-ingineresc privind stabilirea celor mai adec­vate tehnologii pe bază de pro­be de coacere calitative, în func­ție de calitatea materiilor prime și respectarea întocmai a acesto­ra. In același timp a fost reorga­nizată munca compartimentului C.T.C. fiind întărit cu două cadre tehnice și doi muncitori C.T.C. A­­preciem că astfel vor fi înlătura­te în scurt timp aspectele nega­tive ridicate în ziar... Asigurăm redacția că din partea întreprin­derii vor fi luate toate măsurile ca la intervalul de timp prevăzut de S.T.A.S. greutatea nominală a produsului să fie respectată... Mulțumim ziarului „Pentru so­cialism" pentru sprijinul dat în­treprinderii în înlăturarea unor deficiențe care mai persistă încă n activitatea noastră". Nu putem decît să salutăm mo­dul în care a fost înțeleasă criti­ca și măsurile operative luate pentru îmbunătățirea calității pîi­nii. Efectul acestor măsuri s-a re­marcat în magazinele de desface­re. Mulți consumatori ne-au de­clarat că sunt mulțumiți în pre­zent de calitatea pîinii. Deci, se poate și mai bine. DIRECȚIA COMERCIALA JUDEȚEANĂ Serviciul plan-dispecerat ne a trimis un răspuns semnat de V. Balaj, directorul Direcției comer­ciale județene, și de I. Mastan, șeful serviciului. Cităm: „Artico­lul scoate în relief In mod obiec­tiv deficiențele existente în pro­ducție, transportul, calitatea, gra­majul și controlul asupra desface­rii pâinii în municipiul Baia Ma­re. .. Critica adusă Direcției co­merciale este justă și au fost lu­ate măsuri pentru organizarea u­­nui control mai sistematic la u­­nitățile­­ de desfacere a pîinii, de AL. POIENARU f Continuare în pag. a 2-a) â

Next