Pentru Socialism, iunie 1971 (Anul 21, nr. 5393-5418)

1971-06-11 / nr. 5402

á. ■y ir r < f­ î WM' , Vineți 11 In­ nop 1971 IWTRTÎ SÎTTT/STI5M Căminul — pentru întreprinderile a căror forță de muncă se recrutează de la mare distanță — constituie un motiv de statornicire sau de instabili­tate a oamenilor la locul de muncă. Da­că acesta îi poate suplini, temporar, căldura căminului de­ acasă, omul va avea de partea sa încă un aliat împo­triva „singurătății“ și nu va urmări orice prilej de a-și schimba locul de muncă. Mai ales cei tineri, cu pofta lor de viață și cu prea puține lucruri pute la punct acceptă mai ușor găzduirea ce le-o oferă căminul. împreună cu tovarășii Cornel Ciu­­prina, secretarul comitetului sindicatu­lui, Iosif Szász, șeful serviciului admi­­ nistrativ, și Ludovic Weisenbacher, contabil-șef la E.M. Săsar, facem o vi­zită prin dormitoarele întreprinderii, consultînd pe beneficiarii acestora asu­pra confortului de care se bucură. Gru­pate în preajma întreprinderii, intr-un peisaj vegetal atrăgător, barăcile cu funcție de dormitoare au un aspect ex­terior îngrijit. Cantina, microgospodăria anetă (o grădină de legume bine între­ținută, crescătorie de porci etc.), baia pentru lenjerie de pat, fac parte din viața acestor dormitoare. Circa 30 din locatarii de aici sînt tineri, mineri, mecanici, electricieni, restul fiind căsătoriți și care la sfîrși­­tul săptămînii se întorc în familiile lor din localitățile aflate pe o rază de cî­­țivă zeci de kilometri și chiar mai mult. Ii invităm pe cei întîlniți la o dis­cuție. Navetiștii nu-s prea pretențioși cu condițiile, însă cei care stau perma­nent aici gindesc altfel! Zaharia Dîngă, miner. De zece ani stau în această cameră și mereu in a­celași pat. Ordinea și curățenia depind în mare măsură de noi, de fiecare. Ne lipsește însă posibilitatea de a ne încălzi mîncarea dimineața și seara. Dacă am avea un reșou..» Mesele ar trebui acoperite cu o mușama, fiindcă altfel n-au nici un aspect. Aurel Pilea, electrician de mină. Sîntem foarte înghesuiți în camere. (N.N. Intr-adevăr, în unele camere n-ai unde așeza un scaun, de aceea într-un loc l-am văzut pus peste soba de tuci cu picioarele în sus). Dulapurile — de fapt niște jumătăți de dulapuri — nu-ți permit să-ți orînduiești lucrurile. Pe de altă parte, femeile de serviciu ung dulapurile cu motorină — „să lucească“ — și ne pătează hainele. Mîncarea de la cantină nu-mi ajunge. Aș prefera să plătesc mai mult numai să fie îndestu­lătoare. Acum sunt abonat la două por­ții ca să am și pe de seară. Nu înțeleg de ce nu ni se poate servi masa la can­tină și seara și dimineața. Augustin Zaharia, electrician de mină. Stau în căminul acesta din 1368 și cine știe încă cu­ voi sta. Mă nemul­țumește faptul că aici nu avem nici gaz metan, nici încălzire centrală. Toată iarna ne încălzim cum putem, cu căr­buni din grămada de colo. Sobele fu­megă, uneori renunțăm la foc numai să nu înghițim fumul acela insuporta­bil. Dacă s-ar introduce încălzirea cen­trală noi am lucra voluntar la opera­țiile necesare. Ioan Tuns, mecanic. Barăcile aces­tea ne sunt la îndemină și am fi de a­­cord să plătim mai mult pentru cazare, dar să avem condiții mai bune. ba Si­meria, de unde am venit eu, plăteam 85 lei, dar aveam un dulap și spațiu în cameră pe măsura cerințelor.. N-ai pic de apă caldă să-ți speli o cămașă. Viorel Ștefănescu, mecanic. Vi. le mai spunem și dv., că le-am mai spus și altora care ne-au vizitat și, după cum vedeți, nu s-a schimbat nimic. Vrei să vezi ceva la club. n-ai ce.­­N.N. la club am găsit un televizor defect, niște pancarte folosite la demonstrație, o masă de ping-pong neutilizată. De fapt aici e atelierul unui pictor de re­clame și un alt birou. Organizația U.T.C., secretar tovarășul Aurel Tanoș, se angajase — mai era necesar oare? *— ca va revitaliza programul clubului, dar n-a făcut-o­ împreună cu însoțitorii am vizitat rn­fe«e camere spre a ne convinge de sta­rea de lucruri. Am văzut un dulap in care haine, mîncare și alte obiecte se aflau amestecate, emăntnd , un miros greu. Depinde și de locatari gradul de curățenie din camere, dar există și un gospodar. Poate că și medicul între­prinderii ar avea uni cuvînt de spus oa­menilor de aici referitor la igiena ge­nerală. Ni se pare de cea mai mare impor­tanță îmbunătățirea condițiilor de ca­zare dublată de o acțiune educativă o­­rientată spre formarea unor deprin­deri de viață civilizată în cămin, acți­une în care rolul de vioară întii să-l joace organizațiile de sindicat și V.T.O. GHEORGHE SUSA Pe poarta căminului nu intră in fiecare zi civilizația Perspectivele cercetării științifice agricole (Urmare din pag. 1) noilor soiuri și rase se va face numai dacă acestea vor asigura un spor efectiv de cel puțin 10— 15 la sută în condiții calitative superioare. Programul de cerce­tare a fost revizuit stabilindu-se criterii precise de eficiență. Pentru realizarea „programului griului“ de exemplu, în cincina­lul actual sunt prevăzute fonduri de cca. 54 milioane lei. înfăptui­rea lui înseamnă un spor de pro­ducție în valoare de 1,17 miliar­de lei, revenind circa 22 milioa­ne lei la fiecare milion investit în cercetare. Rezultatele acestui program se vor materializa la ni­velul anului 1975 într-un spor de producție echivalent cu 2.350.000 tone grîu la un preț de cost sub 500 lei/tonă. Pentru „programul porumbu­lui“ s-au alocat 78 milioane lei, urmînd să se realizeze un spor de producție de 1,9 miliarde lei pe an, deci se va obține 25 mili­oane lei pentru fiecare milion in­vestit în acest program. Programe asemănătoare sînt stabilite și pentru zootehnie. Programul privind sporirea pro­ducției de carne la porcine ur­mează să aducă un venit supli­mentar în valoare de 200 milioa­ne lei pe an, iar programul pri­vind sporirea producției de ouă, un venit suplimentar de 230 ouă pe fiecare pasăre, cu un preț de cost sub 0,55 lei/bucată. Toate a­­ceste programe sunt stabilite îm­preună cu beneficiarii cu care s-au încheiat de altfel contracte cu răspunderi precise. — In legătură cu aportul cadrelor tinere la dezvoltarea cercetării științifice în agri­cultură, cum sunt selecționați viitorii cercetători? — Procesul de selecționare, promovare și perfecționare a ca­drelor tinere pentru munca de cercetare științifică, nu se în­cheie odată cu terminarea studii­lor. Tinerii care au dovedit apti­tudini sînt repartizați ca perso­nal auxiliar în Institutele noas­tre de cercetare, stațiuni experi­mentale, etc., unde lucrează în colective de experiențe. In func­ție de rezultatele obținute, tînă­­rul cercetător primește spre re­zolvare probleme din ce în ce mai importante, apoi devine con­ducătorul unei teme. Incepînd cu acest an Academia de Științe Agricole și Silvice va avea sistemul său propriu de doc­torantura. Pînă acum tinerii ma­nifestau o oarecare timiditate în ascensiunea lor profesională. A­­ceastă situație s-a îmbunătățit în ultimii ani. Din cei 507 doctori docenți, doctori și doctoranzi ca­re lucrează în unitățile Academi­ei, 151 sunt cadre tinere. Datorită noii orientări de pro­movare a cadrelor, condițio­nată de titlul științific și calitățile dovedite, în noul cincinal vom asista la o afirmare puternică a tinerelor cadre de cercetători. Ținînd seama de sarcinile mari ce revin cercetării științifice în noul cincinal, vom face totul pentru o mai bună valorificare a potențialului de cercetare exis­tent în unitățile noastre, orien­­tînd munca de cercetare spre ma­rile probleme solicitate de pro­ducția agricolă în continuă dez­voltare. Instantaneu realizat la Fabrica de tricotaje „Unitatea" Sighetu’ Marmației. I Constructorii în criză de timp Vmmmm­mmmmmmmamamti* (Urmare din pag. 1), dar lucrarea nu-i cuprinsă în pla­nul constructorului pentru acest an, iar pericolul ca blocul înălțat să nu poată fi dat în funcțiune în acest an, pare iminent. Dar lucrurile încurcate nu se termină aici. Interesîndu-ne de ce a rămas Șantierul T.C.M. restant exploatării cu lucrări în valoare de 770.000 lei, aflăm printre alte­le că nu-i vorba numai de slaba organizare, de ritmul de melc, ci și de altceva. Șantierul a predat spre execuție altui constructor a­­limentarea cu apă. La preluare­a La bilanțul pe 5 luni E.M. Baia Borșa are o nerealiz­are de plan la investiții de cca. un milion lei. Din păcate, așa după cum s-a vă­zut, unii constructori au intrat în criză de timp, n-au realizat lucră­rile prevăzute. Dar și mai surprin­zător e faptul că din totalul nere­­alizărilor 435.000 lei îi constituie ieșit în evidență că s-au încasat anul trecut lucrări neexecutate, neterminate. Ne surprinde de ce organele bancare tolerează a­­semenea flagrantă încălcare a le­gilor statului! In criza de timp sunt și lucrări­le social-culturale ce le execută acest șantier în orașul Borșa. Un bloc de 12 apartamente cu ter­men de predare la sfîrșitul anului trecut nu-i nici acum terminat, iar mult discutata cofetărie (cu termen tot la sfîrșitul anului 1970), e abia la planșeu, respec­tiv lucrarea a stat „uitată" lunii de zile, rămânerile în urmă la lucrări în regie proprie ale E.M. Baia Borșa, respectiv lucrări miniere. Specia­liștii de aici susțin că nu-i grav „că nu s-au realizat lucrările res­pective" și se grăbesc să le... planifice pentru semestrul II sau anul viitor. Și cînd ne gîndim că e vorba de lucrări privind aerajul minei Toroioaga, de cca. 400 m.l. de galerii nesăpate, care condițio­nează noi căi de acces, aeraj și transport, mai putem accepta ase­menea poziții? Sunt oare lucrări neesențiale? Mai bine s-ar recu­noaște lipsa de preocupare față de aceste lucrări luîmdu-se măsuri în consecință. In acest an nu se poate invoca cunoscutul motiv că „n-a fost timp favorabil". Se vede deci că altele sunt adevăratele cauze al ritmului lent în care se desfășoară unele lucrări, respectiv slaba organiza­re, lipsa eșalonării corecte a lu­crărilor, folosirea nerațională a u­­nor obiective, ori lipsa lor. Tot atât de adevărat e că șefii de șan­tiere, personalul tehnic se preocu­pă puțin de condițiile de lucru și viață ale muncitorilor. Există la Borșa păreri ale orga­nelor locale că se impun unele modificări în structura șantierului T.C.M. și plasarea lui în centrul de greutate al lucrărilor. Poate că ideea nu-i lipsită de importanță și așteptăm părerile și intervențiile conducerii T.C.M.­ Ce-și face omul cu mina lui In hala de reparații a Sectorului de mecanizare a transporturilor forestiere din Tg. Lăpuș. 3 Alo. instalatorii ?! Ora 6,00 dimineața. Da­ta 27 mai a.e. Ba blocul nr. 2 de pe strada Dimi­­trie Cantemir din Baia Mare, conducta centrală s-a înfundat și apa mena­jeră a invadat parterul. Un locatar a pus mina pe telefon și a format nun.ă- rul I.G.O. — 11601. Ape­lul telefonic a sunat în gol. La capătul celălalt nu era nimeni. Locatarul continuat să formeze nu­­­mărul. După 50 de zi­n­­te a reușit să intre în le­gătură cu Arcadie Konya, șeful echipei de instala­tori, cu care a avut ur­mătoarea convorbire: — Vă rog să veniți pe strada.. . la nr. .. Apa a invadat parterul. — Nu putem. Toți in­stalatorii sunt antrenați în alte lucrări. — Dar e un caz de for­ță majoră... — Se poate. Noi nu pu­tem să ne deplasăm de­cât pe baza unei comenzi scrise. — Cine face comanda asta? — Asociația de loca­tari. — Bine, frate, dar apa ne inundă. Să vină insta­latorii de intervenție și să rezolve situația, apoi a­­sociația o să facă forme­le de plată. — Nu se poate. Mai în­­tîi comanda apoi ne de­plasăm la fața locului. — Dar pînă atunci ce i se întîmplă aici! — Nu ne privește. Am intervenit noi pe la une­le asociații, așa, fără co­mandă, și n-au mai vrut pe urmă să ne plătească. Acum comanda în scris vorbește... Pînă la urmă canalul a Notă fost desfundat de un lo­catar al blocului. .. .In data de 11 mai a.c. s-a înfundat canalul central la blocul nr.­ 2­ de pe strada G. Coșbuc. Lo­catarii nu au depus re­­clamație la asociație, iar împuternicitul acesteia a observat abia în 21 mai a.c. A făcut o comandă la I.G.O. pentru o interven­ție contra cost, comandă respinsă de conducerea I.G.O. pe motiv că de a­­cest canal s-ar ocupa Co­munala. Pînă la urmă tot instalatorii de la au rezolvat cazul, în I.G.O. 29 mai a.c. Am relatat doar două aspecte ivite pe parcursul unei singure luni. In blo­curile de locuințe se pot întîmplă multe lucruri neplăcute privind insta­lațiile tehnico-sanitare. Cine intervine cu prom­ptitudine? Nimeni. Noap­tea sau duminica nici nu sunt instalatori pentru in­tervenție. In restul zilelor din săptămînă trebuie să parcurgi drumul întorto­­chiat al birocrației pînă să poți obține un instalator de intervenție. Nu vrem să-i criticăm pe instala­tori. Echipa condusă de Arcadie Konya, lucrează din răsputeri pentru putea face față unei situ­a­­ții precare existente la toate blocurile de locuințe din Baia Mare. Anomalia constă în sistemul de in­tervenție, în formalismul desuet introdus sau im­pus în aceste cazuri. Con­ducerea I.G.O. nu a ajuns la un acord cu asociațiile de locatari privind între­ținerea spațiului de Stat, susținînd că locativ care asociație trebuie fie­sa aibă un instalator anga­jat. Unele asociații au a­­semenea instalatori altele nu. Considerăm că este necesar ca această ano­malie să fie analizată în­ cadrul Comitetului execu­tiv al Consiliului popular municipal Baia Mare găsită o rezolvare. Perfec­ti­tarea unui acord în care să se prevadă instalatori de intervenții la orice oră din zi și noapte, rapidita­te și lucru de bună cali­tate, vor scuti, cu sigu­ranță, pe locatari de ape­luri îngrijorătoare înregis­trate la adresa instalatori­lor. AL. PORUMBESCU ■ HttmNKaHfflnaisGsgaaaNBasiBHgBBi PRONOSTICUL NOSTRU ia concursul nr. 24 din 13 iunie 1971 I Dinamo — „U“ Craiova 1 II C.F.R. Cluj —■ Steagul roșu 1 III Petrolul — Steaua x IV Farul____________ — U.T. Arad___________________| V C.F.R. Timișoara — „U" Cluj x VI F.C. Argeș — Rapid 1 VII S.C. Bacău — Politehnica Iași 1 VIII Metrom — Sp. Studențesc 1 IX S.N. Oltenița — Portul I X Dunărea Giurgiu — Metalul Tîrgoviște 1 XI C.F.R. Arad — Minerul Baia Mare x XII Gloria Bistrița____________— Olimpia Oradea 1 XIII C.S.M. Reșița — Minerul Anina 1 1 ai De ce au fost suspendate peste 306 permise de circulație Suspendarea dreptu­lui de a conduce au­tovehicule pe mon limitat este ter­măsură contravențio­o­nală care însoțește măsura sancțiunii pe­cuniare în situația în­călcării unor reguli de circulație stabili­te prin art. 41 din Decretul 328/66 repu­blicat privind circu­lația pe drumurile publice. Această sancțiune este cu atît mai gra­vă cu cit este ultima măsură ce prevede a­­nularea definitivă unui permis de con­­­ducere pentru abateri repetate de la anumi­te reguli de circula­ție, expres stabilite de decretul mai sus amintit. Astfel, exercitarea dreptului de a condu­ce autovehicule se suspendă pentru șofe­rii amatori pe timp de două luni, iar pentru conducătorii autove­hiculelor organizațiilor aparținînd socia­liste pe timp de o lună în cazul în care săvîrșesc una din ur­mătoarele contraven­ții: conducerea auto­vehiculului sub in­fluența băuturilor al­coolice; conducerea autovehiculului cu de­fecțiuni tehnice la sistemul de frînare sau la mecanismul de direcție; nerespecta­­rea dispozițiilor legale referitoare la depășirea vehiculelor; neacorda­­rea priorității pietoni­lor la trecerile prevă­zute cu indicatoare sau marcaje; neres­pectarea dispozițiuni­­lor legale referitoare la prioritatea de tre­cere a vehiculelor. De asemenea, exer­citarea dreptului de a conduce autovehi­cule se suspendă pe timp de două luni, respectiv o lună, da­că în ultimii doi ani titularul permisului a săvîrșit pentru a doua oară una dintre ur­mătoarele abateri: ne­­respectarea dispoziții­lor legale privind tre­cerea autovehiculului peste calea ferată; folosirea incorectă a luminilor la întîlnirea cu alt autovehicul pe timp de noapte, ne­­semnalizarea schimbă­rii direcției de mers a autovehiculului. Măsura suspendării sau a înscrierii în tichetul de evidență a contravenției co­mise este în mod o­­bligatoriu însoțită de sancțiunea pecuniară. De menționat că permisul de conduce­re se anulează defi­nitiv dacă titularul a­­cestuia săvîrșește în interval de 6 luni de la restituirea permi­sului, una din cele cinci contravenții a­­mintite la început sau două din ultime­le trei enumerate la sfârșit. In perioada 1 ianu­arie 1971 — 9 iunie 1971 organele de mi­liție au suspendat pentru comiterea de astfel de contravenții un număr de peste 300 permise de con­ducere, din care pes­te 200 aparținind unor șoferi profesioniști. Urmarea, întreprinde­rile la care sunt an­gajați șoferii respec­tivi au fost obligate ca în perioada cu­ a­­ceștia au avut permi­sele suspendate să folosească autovehi­culele cu minimum de randament sau chiar să se imobilizeze în garaje. Lucrînd pe al­te posturi șoferii res­pectivi au realizat sa­larii mai mici. Un lucru destul de îngrijorător este și faptul că, din totalul cazurilor, un­de 150 permisă număr de conducere au fost suspendate din cauza consumului de alcool iar un număr de 73 din cauza nerespectă­­rii regulilor referi­toare la prioritatea de trecere a vehiculelor, abateri care în majo­ritatea cazurilor con­stituie un grav peri­col pentru siguranța circulației rutiere. Subliniem că un număr destul de ma­re dintre aceste per­mise de conducere au fost ridicate în vede­rea anulării lor, în­­tîuc­­ titularii lor au săvîrșit abateri repe­tate. Așa este șoferilor Dănilă cazul Bo­­niș din­ Seini, loan Nadin din Suciu de Jos, Sabin Cosma din Asuaju de Jos, loan Vanciu din Sîrbi, Io­nel Chiri­dift Lăpuș, Dumitru Mariș din Baia Mare, Vasile Morar din Seini și alții. Lt. FLORIN LUPAȘCU

Next