Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)
1971-07-22 / nr. 5437
I * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5437 Joi 22 iulie 1971 4 pagini — 30 de bani Caravana Cu cîteva zile în urmă la Poenile de sub Munte a sosit un grup de medici. Au adus cu ei într-o caravană o întreagă gamă de instrumente medicale. Zilnic, de la ora 5 dimineața și pină seara, după asfințitul soarelui, grupul de medici cutreieră ulițele satului, pină in cele mai îndepărtate cătune. Oamenii care sunt supuși controlului medical periodic călătoresc comod într-un autobuz până la centrul comunei. Aici, într-o clădire a școlii, sălile și birourile au fost transformate în adevărate laboratoare. Acțiunea de control asupra sănătății populației, care se desfășoară de mai multă vreme, părea să nu prezinte pînâ acum nimic deosebit. Prin fata aparatelor Ro Jingen trecuseră mai bine de 2 500 de oameni între 7 și 80 de ani. Intr-o zi a fostndus aici un om trecut cu ceva de floarea vieții. Se numește Ștefan Mariniuc. Medicul îl așează în fața aparatului, apoi după semnalul apărut pe ecran, se indică „operațiunea este gata". După cîteva minute filmul se developează. Negaroscopul arată însă că în organismul omului s-a cuibărit o boală ciudată, pe care medicii o denumesc „chist biolactic“ Aparatele sunt puse din nou la încercare , pelicula indică din nou același diagnostic... Instantanee Medicul fitiziolog Ladislau Román acționează urgent pentru obținerea unui pat la spitalul din Baia Mare. Boala este la început și omul poate fi salvat. De la zeci de km se comunică telefonic că patul este liber și , că omul poate fi internat. Stefan Mariniuc este chemat din nou în fața grupului de medici, aducîndu-i-se la cunoștință că suferă de o boală și că va trebui să se trateze, dar surpriză ! Omul nu vrea să țină seama de boala lui și reacționează aproape cu violență. — Eu bolnav, doctore ? Ia uită-te calea la mușchii mei. Aș fi în stare să mă iau la trîntă cu oricine. Tocmai acum cînd trebuie să-mi construiesc și o casă ! Medicul nu cedează, îl ia pe om mai întîi cu binișorul. — spune, ștefane cîți ani ai ? — Treizeci și șapte. — Copii ? — Patru. — Și vrei mata să trăiești așa cu boala, ca apoi să mori, să-ți rămînă familia și copiii ? Ce e mai scump pe lume : viața ori casa ? Și află de la mine (medicul ia pelicula și i-o arată) că totul este doar la început și că te poți vindeca... Observ cum omul își pleacă capul și cade pe gînduri. — Apoi, fie și așa cum spui dumneata. Plec la spital și mă internez... Rămași în cabinet facem medicul împreună cu cîteva calcule Pentru acțiunea de control medical a populației de la Poeni, statul cheltuiește zilnic nostru suma de peste 5 000 lei. Toate acestea pentru ca ștefan, Toader sau Petru Mariniuc, să fe puși la adăpost de suferință, să rămînă oameni sănătoși, utili societății noastre socialiste. M. TRIFOI Instantaneu realizat la C.E.I.L.-platformă Sighetu Marmației. f r Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe tovarășul Agostino Novella Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit miercuri dimineața, la Mangalia Nord, pe tovarășul Agostino Novella, membru al Direcțiunii și al Biroului Politic ale Partidului Comunist Italian, care se află în țara noastră la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La primire a participat tovarășul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a realizat o informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărârea comună a P.C.R. și P.G.I. de dezvolta în continuare relațiile de a prietenie și colaborare dintre ele și s-a efectuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale situației internaționale, ale mișcării comuniste și muncitorești. 1 întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de candă, prietenie și înțelegere tovărășască. Exigentă și combativitate partinică Colectivul Exploatării miniere Săsar a obținut și în acest an rezultate bune în producție. Despre acest lucru s-a discutat pe larg în adunarea generală a salariaților, care a avut loc marți 20 iulie a.c. Discuțiile n-au ocolit însă nici greutățile, neajunsurile, multe probleme au fost controversate, s-au iscat păreri deosebite. Din fiecare luare de cuvînt se degaja răspunderea, exigența, combativitatea cu care oamenii abordau problemele în programului de educație lumina comunistă propus recent de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Darea de seamă, prezentată de ing. Mitică Vraciu, președintele comitetului de direcție, a relevat faptul că la minereu extras recalculat în funcție de conținutul original de metal, planul a fost îndeplinit în proporție de 110 la sută. De asemenea, angajamentul inițial luat la producția gro- Adunarea generală a salariaților de la E. M. Săsar bală a fost deja depășit cu 600 000 lei, ceea ce impune ca, în aceste zile să se reanalizeze acest lucru, să se vadă cu cît poate fi suplimentat. La fel, în primul semestru, lucrările de pregătire prevăzute pentru preliminarul de producție au fost realizate în proporție de 106 la sută. N-a fost în intenția noastră de a face un ,,inventar" al succeselor, ci de a releva cîteva din problemele reieșite din dezbateri, care trebuie să fie așezate la loc de frunte pe agenda de lucru a comitetului de direcție, a colectivelor din cadrul secțiilor. Dar să dăm cuvîntul celor care au participat la dezbateri. Anton Habina, tehnician minier : — Succesele, ca și neajunsurile au fost prezentate în darea de seamă. Cu toții tindem să obținem rezultate tot mai bune în sensul care urmează, în pregătirea producției anului 1972. Pentru aceasta, se impune să ne perfecționăm fiecare activitatea, pregătirea noastră profesională, să dăm dovadă că sîntem oameni înaintați, cu o înaltă conștiință socialistă. De ce spun lucrul acesta ? Mai noastră oameni avem în unitatea care abateri de la disciplina săvîrșesc muncii. O dovedește și faptul că indicele de utilizare a timpului de lucru este de numai 94 la sută. Așadar, iată, există rezerve de îmbunătățire a muncii fiecăruia, de creștere a producției și productivității. Dar și comitetul de direcție trebuie să-și îmbunătățească stilul său de muncă. Nu se tine o evidență a propunerilor salariaților. Cum se soluționează acestea ? Nu ni s-a dat un răspuns clar. De 11 ani ridicăm problema băii pentru mineri, dar nici pină astăzi n-am fost lămuriți ce se V. GLANETAȘU (Continuare in pag. a 2-a) 1 pgnma guai mult decît rezultatul folosirii tehnicii, sa a timpului de lucru, al metodelor avansate-PRODUCTIVITATEA MUNCII expresie a atitudinii înaintate față de muncă Caracteristic societății noastre socialiste în plină afirmare, este ritmul înalt imprimat în viața economică, atît prin perfecționarea și modernizarea continuă a mijloacelor de producție, cît și prin activitatea hotărîtă, neobosită a oamenilor muncii, expresie a creșterii conștiinței socialiste, a atitudinii noi față de muncă. Sporirea continuă și substanțială a productivității muncii — factorul motor al dezvoltării noastre economice și sociale — capătă, in lumina prețioaselor idei din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea activului de partid din domeniul muncii ideologice și politico-educative, sensuri noi, mai puțin aprofundate pină acum. A realiza în unitatea de timp un volum mai mare cantitativ și calitativ de produse, necesită pe lingă o dotare tehnică adecvată, pe lingă promovarea metodelor avansate de lucru, materializarea gîndirii creatoare a maselor de oameni ai muncii, o înaltă conștiință de muncă, o valorificare eficientă a resurselor celui mai de preț capital — OMUL. In pagina a treia a ziarului nostru, ne-am propus să readucem în dezbatere, în lumina documentelor partidului nostru, tocmai acest aspect al condiției de bază în dezvoltarea societății noastre socialiste: creșterea productivității muncii sociale. ÎN PIEȚELE ȘI TÎRGURILE JUDEȚULUI Numai angajamentele (formale) nu rezolvă deficiențele existente Datorită măsurilor preconizate și aplicate de către conducerea de partid și de stat, privind mai buna aprovizionare a orașelor și satelor cu produse agroalimentare și de larg consum, cît și eforturilor lucrătorilor din acest domeniu, comerțul a cunoscut în ultima perioadă îmbunătățiri vădite. Magazinele alimentare și de desfacere a bunurilor de larg consum, piețele sunt mai bine aprovizionate cu mărfuri de sezon, legume și fructe, volumul desfacerii — „deverul comercial" — crescînd simțitor. Aceste constatări pozitive, rod al unor preocupări generale, se cer însă permanentizate pentru a deveni o „carte de vizită", o caracteristică continuă a comerțului nostru. Deficiențele, acolo unde mai apar, se cer grabnic înlăturate, operativitatea fiind așa cum se știe, un atribuit al comerțului modern. Nu de mult, mai multe colective de control, sub conducerea și îndrumarea consiliului economic, în colaborare cu organele județului, au efectuat un control temeinic în ceea ce privește activitatea comerțului, din județ, aprovizionarea cu produse agroialimentare a populației. Despre constatările făcute de aceste colective, ziarul nostru și-a informat cititorii prin publicarea unor articole. Față de deficiențele constatate — în afara măsurilor luate pe loc — s-au trasat sarcini celor în cauză, pentru remediere. In zilele de 7 și 8 iulie, la un interval de circa o săptămînă de la data controlului, un alt colectiv de lucru, constituit din lucrători ai Direcției comerciale, Inspecției pentru preturi, miliției și organelor sanitar-veterinare, au verificat modul în care lucrătorii din comerț au remediat deficiențele constatate cu o săptămînă în urmă. Miercuri 7 iulie, în primele ore ale dimineții, sîntem prezenți în piața orașului Baia Mare. Legume și fructe de sezon, în cantități îndestulătoare, frumos prezentate la centrele I.S.F. sau de către producătorii particulari dau pieții o notă de belșug și bună gospodărire. Prețurile sunt afișate și respectă miercurialul zilei. Nu lipsesc legumele și fructele de sezon, produsele lactate, toate de bună calitate și prezentate potrivit regulilor de igienă. Producătorii particulari veniți cu marfă din toate zonele județului ■ au asupra lor certificatele de producători. Constatări pozitive și îmbucurătoare. Deci, se poate și așa... Ne continuăm raidul nostru în comuna Copalnic-Mănăștur. Zi de piață săptămânală. Producătorii au adus la tîrg mărfuri de bună calitate, legume și fructe, produse lactate. Aceste mărfuri se vînd însă... pe jos, așezate, pe o hîrtie de ziar sau pe o năframă. Cauza? Consiliul popular al comunei nu s-a îngrijit de amenajarea provizorie a unor mese simple, de scînduri. Este drept, că în această lună va începe aici construcția unei piețe moderne care va costa aproximativ 165.000 lei. Dar pină atunci? Simplu, mărfurile se vînd pe jos! Președintele Consiliului popular al comunei, tovarășul Dumitru Pop, în prezența căruia facem aceste constatări este vădit jenat de cele constatate și răspunsul nu întîrzie: — Este adevărat, nu e bine.’ Ne angajăm însă să facem. ..! (etc., etc.) (în definitiv cam prea multe vorbe pentru două, trei biete scînduri de brad!). Magazinul alimentar din comună este iundat de clienți. Oamenii sunt nemulțumiți că trebuie să aștepte pentru a fi serviți, mai bine de o jumătate vd/ oră. Cauza? Gestionarul Gavrilă Pașca este singur. Acest fapt nu scuză însă dezordinea și murdăria ce se simt aici la ele acasă. Salamul și cîrnații sunt năpădiți de muște, în rafturi mărfuri depreciate, vechi de 6—7 ani, iar magazia de alimente se prezintă ca după.. . cutremur! Găsim și pîine intermediară dosită „la loc sigur". In ce scap? — O păstrez pentru... (?!) La cofetărie, în orele dimineții, am fi dorit să servim un ceai, O cafea neagră sau o cafea cu lapte cu un corn. Și aici, dezamăgire. Cofetăria s-a transformat în... crîșmă! Printre nori de fum de țigară, amatorii de „răchie" se delectează de dimineață încă, cu rom. rachiu alb, coniac. O fi oare închis restaurantul? Nu este, și-l găsim plin de lume. Sarmanul Gheorghe Nagotă de abia prididește servind băuturile cu... lipsă la gramaj și berea în... halbe dobite. Sortiment minimal: listă de mîncăruri, termen de garanție al mărfurilor? Responsabilul de unitate M. Herșcovici ridică mirat din umeri, și începe să se LEONARD CALBER jeluie. In cele din urmă recurge și el la o ..soluție" verificată în timp: — îmi iau angajamentul să... (Cuvinte care în gura unora și-au pierdut de mult orice greutate, orice sens!). Continuăm să controlăm și unitatea de legume și fructe. Mărfuri suficiente dar și aici o singură vînzătoare se descurcă cu greu. In magazia unității, aproape o căruță cu varză a început să se transforme în hrană bună numai pentru animale. Oare cine o suporta paguba? Cei care au (Continuare in pag. a 2-a) CU UN EFORT IN PLUS: ■ IN ȘASE LUNI 1.763 LITRI PE CAP DE VACA FURAJATĂ; B 70.000 KG MASĂ VERDE LA HECTAR; B 300 HL LAPTE MARFĂ PESTE PLAN; B BENEFICIILE DEPĂȘITE CU SUTĂ LA SUTĂ. "Nu de mult lucrătorii fermei agricole de stat din Sarasău au încercat o satisfacție deosebită. Primul semestru din primul an al cincinalului a fost trecut cu calificativul „foarte bine“. Asigurîndu-și primul loc pe județ la producția de lapte 1763 litri pe cap de vacă furajată (plan 1300 litri) colectivul de aici a reexaminat posibilitățile sale de sporire în continuare a eficienței în sectorul zootehnic. Merită încă de consemnat că planul financiar pe perioada amintită a fost depășit cu 400.000 lei (cu peste 100 la sută!). La producția marfă s-a livrat statului în plus 300 de lapte. L-am întrebat pe tehnicianul Augustin Costea, șeful fermei, prin ce mijloace și metode au obținut o asemenea performanță economică. — încă de la începutul anului — veni răspunsul — din inițiativa organizației de partid, am întreprins un studiu economic în urma căruia am ajuns la concluzia că printr-un efort în plus ferma noastră va putea pune mai rațional în valoare resursele de care dispunem. In acest fel cu produse agroalimentare peste plan vom contribui la o mai bună aprovizionare a populației. Am hotărît împreună cu crescătorii de animale să obținem un plus de 1070 kl lapte de vacă, din care 80 la sută va reprezenta producția marfă. După trecerea primului semestru avem toată certitudinea că hotărîrea noastră va fi îndeplinită. Garanție ne sunt oamenii, îngrijitorii de La ferma de stat din Sarasău animale ca Mihai Berinde, Vasile Frusian, Petru Mihalca și mulți alții care sunt pătrunși de o înaltă conștiință socialistă. Așa, se explică depășirea planului la lapte, pe vacă furajată în medie cu 463 litri în primul semestru. Am aflat de la șes, fermei și alte fapte concludente, deosebit de interesante. Bunăoară, ferma este profilată pe pomicultură și zootehnie. In pomicultură, datorită gerurilor tîrzii din luna aprilie producția este puternic calamitantă. Există deci pierderi irecuperabile? Nu. Colectivul a hotărît ca o bună parte din pierderi săi fie recuperate din zootehnie, iar o altă parte din valorificarea superioară a fructelor ce au mai rămas export, etc). De la asemenea declarații și intenții, îndemnat de comuniști colectivul fermei a trecut la măsuri practice în vederea consolidării bazei furajere. Atenția a fost concentrată în primul rînd spre cele 74 ha cu lucerna irigată. Aplicînd îngrășămîntele suplimentare, cite 200 kg azotat de amoniu la hectar, după fiecare coajă, s-au asigurat condițiile pentru a obține 70.000 kg masă verde la ha. Substituind în acest fel concentratele cu furaje bogate în proteine producția de lapte cunoaște și în prezent un spor substanțial. După două coase, printr-o muncă bine organizată, s-a reușit însilozarea unei cantități de 600 tone lucerna, masă verde. Tot în acest scop, de pe cele 20 ha cultivate cu porumb siloz, prășite deja de 3 ori, se vor realiza alte 600 tone masă verde, cu 11 la sută peste plan. In complexul de măsuri figurează șî darea la montă a vițelelor în luna a 18-a, asigurînd astfel creșterea efectivului matcă cu 20 juninci gestante peste prevederile planului. In același timp ferma va livra peste plan 15 tăurași de prăsilă, iar la fătărî indicatorul va fi depășit cu 12 viței. Măsurile organizatorice întreprinse pină în prezent au la bază o muncă susținuta în toate domeniile de activitate. Acum eforturile colectivului fermei se îndreaptă spre creșterea rentabilității. Se estimează că se vor obține beneficii anti calculate peste plan in valoare de 190.000 lei. la baza succeselor viitoare stă hărnicia și priceperea colectivului fermei, care în frunte cu comuniștii, luptă neobosit pentru dezvoltarea producției agricole. N. SZOBET I