Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)

1971-07-22 / nr. 5437

I * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5437 Joi 22 iulie 1971 4 pagini — 30 de bani Caravana Cu cîteva zile în urmă la Poenile de sub Munte a sosit un grup de medici. Au adus cu ei într-o caravană o întreagă gamă de instrumente medicale. Zilnic, de la ora 5 dimineața și pină seara, după as­fințitul soarelui, grupul de medici cu­treieră ulițele satului, pină in cele mai în­depărtate cătune. Oa­menii care sunt supuși controlului medical periodic călătoresc comod într-un auto­buz până la centrul comunei. Aici, într-o clădire a școlii, sălile și birourile au fost transformate în ade­vărate laboratoare. Acțiunea de control asupra sănătății popu­lației, care se desfă­șoară de mai multă vreme, părea să nu prezinte pînâ acum nimic deosebit. Prin­­ fata aparatelor Ro­ J­­ingen trecuseră mai­­ bine de 2 500 de oa­­­meni între 7 și 80 de­­ ani. Intr-o zi a fost­­­ndus aici un om tre­­­cut cu ceva de floa­­­rea vieții. Se numește­­ Ștefan Mariniuc. Me­­­dicul îl așează în fața­­ aparatului, apoi după­­ semnalul apărut pe­­ ecran, se indică „o­perațiunea este gata". După cîteva minute filmul se developează. Negaroscopul arată însă că în organismul omului s-a cuibărit o boală ciudată, pe care medicii o denu­mesc „chist biolactic“ Aparatele sunt puse din nou la încercare , pelicula indică din nou același diagnos­tic... Instantanee Medicul fitiziolog Ladislau Román ac­ționează urgent pen­tru obținerea unui pat la spitalul din Baia Mare. Boala este la început și omul poate fi salvat. De la zeci de km se comu­nică telefonic că pa­tul este liber și , că omul poate fi inter­nat. Stefan Mariniuc este chemat din nou în fața grupului de medici, aducîndu-i-se la cunoștință că su­feră de o boală și că va trebui să se tra­teze, dar surpriză ! Omul nu vrea să țină seama de boala lui și reacționează aproape cu violență. — Eu bolnav, doc­tore ? Ia uită-te ca­lea la mușchii mei. Aș fi în stare să mă iau la trîntă cu ori­cine. Tocmai acum cînd trebuie să-mi con­struiesc și o casă ! Medicul nu cedează, îl ia pe om mai în­­tîi cu binișorul. — spune, ștefane cîți ani ai ? — Treizeci și șapte. — Copii ? — Patru. — Și vrei mata să trăiești așa cu boala, ca apoi să mori, să-ți rămînă familia și copiii ? Ce e mai scump pe lume : viața ori casa ? Și află de la mine (me­dicul ia pelicula și i-o arată) că totul este doar la început și că te poți vindeca... Observ cum omul își pleacă capul și cade pe gînduri. — Apoi, fie și așa cum spui dumneata. Plec la spital și mă internez... Rămași în cabinet facem medicul împreună cu cîteva cal­cule Pentru acțiunea de control medical a populației de la Po­eni,­ statul cheltuiește zilnic nostru su­ma de peste 5 000 lei. Toate acestea pentru ca ștefan, Toader sau Petru Mariniuc, să fe puși la adăpost de suferință, să ră­mînă oameni sănă­toși, utili societății noastre socialiste. M. TRIFOI Instantaneu realizat la C.E.I.L.-platformă Sighe­­tu Marmației. f r Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit­­ pe tovarășul Agostino Novella Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a primit miercuri dimineața, la Mangalia Nord, pe tovarășul Agostino Novella, mem­bru al Direcțiunii și al Biroului Politic ale Partidului Comunist Italian, care se află în țara noas­tră la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân. La primire a participat tova­rășul Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a rea­lizat o informare reciprocă pri­vind activitatea celor două parti­de, a fost reafirmată hotărârea comună a P.C.R. și P.G.I. de dezvolta în continuare relațiile de a prietenie și colaborare dintre ele și s-a efectuat un schimb de pă­reri asupra unor probleme actua­le ale situației internaționale, a­­le mișcării comuniste și munci­torești. 1 întâlnirea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă de can­dă, priete­nie și înțelegere tovărășască. Exigentă și combativ­i­tate partinică Colectivul Exploatării miniere Săsar a obținut și în acest an rezultate bune în producție. Despre acest lucru s-a discutat pe larg în adunarea generală a sala­riaților, care a avut loc marți 20 iulie a.c. Discuțiile n-au ocolit însă nici greutățile, neajunsurile, multe probleme au fost contro­versate, s-au iscat păreri deose­bite. Din fiecare luare de cuvînt se degaja răspunderea, exigența, combativitatea cu care oamenii abordau problemele în programului de educație lumina comu­nistă propus recent de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Darea de seamă, prezentată de ing. Mitică Vraciu, președintele comitetului de direcție, a relevat faptul că la minereu extras re­calculat în funcție de conținutul original de metal, planul a fost îndeplinit în proporție de 110 la sută. De asemenea, angajamen­tul inițial luat la producția gro- Adunarea generală a salariaților de la E. M. Săsar bală a fost deja depășit cu 600 000 lei, ceea ce impune ca, în aceste zile să se reanalizeze acest lucru, să se vadă cu cît poate fi suplimentat. La fel, în primul semestru, lucrările de pre­gătire prevăzute pentru prelimi­narul de producție au fost reali­zate în proporție de 106 la sută. N-a fost în intenția noastră de a face un ,,inventar" al succese­lor, ci de a releva cîteva din problemele reieșite din dezbateri, care trebuie să fie așezate la loc de frunte pe agenda de lucru a comitetului de direcție, a colecti­velor din cadrul secțiilor. Dar să dăm cuvîntul celor care au parti­cipat la dezbateri. Anton Habina, tehnician mi­nier : — Succesele, ca și neajun­surile au fost prezentate în da­rea de seamă. Cu toții tindem să obținem rezultate tot mai bune în sensul care urmează, în pre­gătirea producției anului 1972. Pentru aceasta, se impune să ne perfecționăm fiecare activitatea, pregătirea noastră profesională, să dăm dovadă că sîntem oameni înaintați, cu o înaltă conștiință socialistă. De ce spun lucrul a­­cesta ? Mai noastră oameni avem în unitatea care abateri de la disciplina săvîrșesc muncii. O dovedește și faptul că indicele de utilizare a timpului de lucru este de numai 94 la sută. Așadar, iată, există rezerve de îmbunătă­țire a muncii fiecăruia, de creș­tere a producției și productivi­tății. Dar și comitetul de direc­ție trebuie să-și îmbunătățească stilul său de muncă. Nu se tine o evidență a propunerilor sala­riaților. Cum se soluționează a­­cestea ? Nu ni s-a dat un răspuns clar. De 11 ani ridicăm problema băii pentru mineri, dar nici pină astăzi n-am fost lămuriți ce se V. GLANETAȘU (Continuare in pag. a 2-a) 1 pgnm­a g­u­­ai mult decît rezultatul folosirii tehnicii, sa­ a timpului de lucru, al metodelor avansate-PRODUCTIVITATEA MUNCII expresie a atitudinii înaintate față de muncă Caracteristic societății noastre socialiste în plină afirmare, este ritmul înalt imprimat în viața economică, atît prin per­fecționarea și modernizarea continuă a mijloacelor de pro­ducție, cît și prin activitatea hotărîtă, neobosită a oamenilor muncii, expresie a creșterii conștiinței socialiste, a atitudinii noi față de muncă. Sporirea continuă și substanțială a productivității muncii — factorul motor al dezvoltării noas­tre economice și sociale — capătă, in lumina prețioaselor idei din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Con­sfătuirea activului de partid din domeniul muncii ideologice și politico-educative, sensuri noi, mai puțin aprofundate pină acum. A realiza în unitatea de timp un volum mai mare canti­tativ și calitativ de produse, necesită pe lingă o dotare teh­nică adecvată, pe lingă promovarea metodelor avansate de lucru, materializarea gîndirii creatoare a maselor de oameni ai muncii, o înaltă conștiință de muncă, o valorificare efici­entă a resurselor celui mai de preț capital — OMUL. In pagina a treia a ziarului nostru, ne-am propus să readu­cem în dezbatere, în lumina documentelor partidului nostru, tocmai acest aspect al condiției de bază în dezvoltarea socie­tății noastre socialiste: creșterea productivității muncii sociale. ÎN PIEȚELE ȘI TÎRGURILE JUDEȚULUI Numai angajamentele (formale) nu rezolvă deficiențele existente Datorită măsurilor preconizate și aplicate de către conducerea de partid și de stat, privind mai buna aprovizionare a orașelor și satelor cu pro­duse agroalimentare și de larg consum, cît și e­­forturilor lucrătorilor din acest domeniu, comer­țul a cunoscut în ultima perioadă îmbunătățiri vădite. Magazinele alimentare și de desfacere a bunurilor de larg consum, piețele sunt mai bi­ne aprovizionate cu mărfuri de sezon, legume și fructe, volumul desfacerii — „deverul comerci­al" — crescînd simțitor. Aceste constatări pozitive, rod al unor preo­cupări generale, se cer însă permanentizate pen­tru a deveni o „carte de vizită", o caracteristică continuă a comerțului nostru. Deficiențele, acolo unde mai apar, se cer grabnic înlăturate, opera­tivitatea fiind așa cum se știe, un atribuit al co­merțului modern. Nu de mult, mai multe colective de control, sub conducerea și îndrumarea consiliului eco­nomic, în colaborare cu organele județului, au­ efectuat un control temeinic în ceea ce privește activitatea comerțului, din județ, aprovizionarea cu produse agroialimentare a populației. Despre constatările făcute de aceste colective, ziarul nostru și-a informat cititorii prin publicarea u­­nor articole. Față de deficiențele constatate — în afara măsurilor luate pe loc —­ s-au trasat sar­cini celor în cauză, pentru remediere. In zilele de 7 și 8 iulie, la un interval de circa o săptămînă de la data controlului, un alt colectiv de lucru, constituit din lucrători ai Direcției comerciale, Inspecției pentru preturi, miliției și organelor sa­­nitar-veterinare, au verificat modul în care lu­crătorii din comerț au remediat deficiențele con­statate cu o săptămînă în urmă. Miercuri 7 iulie, în primele ore ale dimine­ții, sîntem prezenți în piața orașului Baia Mare. Legume și fructe de sezon, în cantități îndestu­lătoare, frumos prezentate la centrele I.S.F. sau de către producătorii particulari dau pieții o no­tă de belșug și bună gospodărire. Prețurile sunt afișate și respectă miercurialul zilei. Nu lipsesc legumele și fructele de sezon, produsele lactate, toate de bună calitate și prezentate potrivit re­gulilor de igienă. Producătorii particulari veniți cu marfă din toate zonele județului ■ au asupra lor certificatele de producători. Constatări pozi­tive și îmbucurătoare. Deci, se poate și așa...­ Ne continuăm raidul nostru în comuna Co­­palnic-Mănăștur. Zi de piață săptămânală. Pro­ducătorii au adus la tîrg mărfuri de bună calita­te, legume și fructe, produse lactate. Aceste mărfuri se vînd însă... pe jos, așezate, pe o hîr­­tie de ziar sau pe o năframă. Cauza? Consiliul popular al comunei nu s-a îngrijit de amenajarea provizorie a unor mese simple, de scînduri. Este drept, că în această lună va începe aici con­strucția unei piețe moderne care va costa apro­ximativ 165.000 lei. Dar pină atunci? Simplu, măr­furile se vînd pe jos! Președintele Consiliului popular al comunei, tovarășul Dumitru Pop, în prezența căruia facem aceste constatări este vă­dit jenat de cele constatate și răspunsul nu în­­­tîrzie: — Este adevărat, nu e bine.’ Ne angajăm în­să să facem. ..! (etc., etc.) (în definitiv cam prea multe vorbe pentru două, trei biete scînduri de brad!). Magazinul alimentar din comună­­ este i­­­undat de clienți. Oamenii sunt nemulțumiți că trebuie să aștepte pentru a fi serviți, mai bine de o jumăt­ate­ vd/ oră. Cauza? Gestionarul Gavri­­lă Pașca este singur. Acest fapt nu scuză însă dezordinea și murdăria ce se simt aici la ele acasă. Salamul și cîrnații sunt năpădiți de muș­te, în rafturi mărfuri depreciate, vechi de 6—7 ani, iar magazia de alimente se prezintă ca du­pă.. . cutremur! Găsim și pîine intermediară do­sită „la loc sigur". In ce scap? — O păstrez pentru... (?!) La cofetărie, în orele dimineții, am fi dorit să servim un ceai, O cafea neagră sau o cafea cu lapte cu un corn. Și aici, dezamăgire. Cofetă­ria s-a transformat în... crîșmă! Printre nori de fum de țigară, amatorii de „răchie" se delectea­ză de dimineață încă, cu rom. rachiu alb, coniac. O fi oare închis restaurantul? Nu este, și-l gă­sim plin de lume. Sarmanul Gheorghe Nagotă de abia prididește servind băuturile cu... lipsă la gramaj și berea în... halbe d­obite. Sortiment minimal: listă de mîncăruri, termen de garanție al mărfurilor? Responsabilul de unitate M. Herș­­covici ridică mirat din umeri, și începe să se LEONARD CALBER jeluie. In cele din urmă recurge și el la o ..so­luție" verificată în timp: — îmi iau angajamentul să... (Cuvinte care în gura unora și-au pierdut de mult orice greutate, orice sens!). Continuăm să controlăm și unitatea de legu­me și fructe. Mărfuri suficiente dar și aici o sin­gură vînzătoare se descurcă cu greu. In magazia unității, aproape o căruță cu varză a început să se transforme în hrană bună numai pentru ani­male. Oare cine o suporta paguba? Cei care au (Continuare in pag. a 2-a) CU UN EFORT IN PLUS: ■ IN ȘASE LUNI 1.763 LITRI PE CAP DE VACA FURA­JATĂ; B 70.000 KG MASĂ VERDE LA HECTAR; B 300 HL LAPTE MARFĂ PESTE PLAN; B BENEFICIILE DEPĂȘITE CU SUTĂ LA SUTĂ. "Nu de mult lucrătorii fermei agricole de stat din Sarasău au încercat o satisfacție deosebită. Primul semestru din primul an al cincinalului a fost trecut cu calificativul „foarte bine“. Asi­­gurîndu-și primul loc pe județ la producția de lapte 1763 li­tri pe cap de vacă furajată (plan 1300 litri) colectivul de aici a reexaminat posibilități­le sale de sporire în continuare a eficienței în sectorul zooteh­nic. Merită încă de consemnat că planul financiar pe perioada amintită a fost depășit cu 400.000 lei (cu peste 100 la su­tă!). La producția marfă s-a li­vrat statului în plus 300 de lap­te. L-am întrebat pe tehnicianul Augustin Costea, șeful fermei, prin ce mijloace și metode au obținut o asemenea performan­ță economică. — încă de la începutul anu­lui — veni răspunsul — din ini­țiativa­ organizației de partid, am întreprins un studiu econo­mic în urma căruia am ajuns la concluzia că printr-un efort în plus ferma noastră va putea pune mai rațional în valoare resursele de care dispunem. In acest fel cu produse agroali­­mentare peste plan vom con­tribui la o mai bună aprovizio­nare a populației. Am hotărît împreună cu crescătorii de animale să obținem un plus de 1070 kl lapte de vacă, din care 80 la sută va reprezenta pro­ducția marfă. După trecerea primului semestru avem toată certitudinea că hotărîrea noas­tră va fi îndeplinită. Garanție ne sunt oamenii, îngrijitorii de­ La ferma de stat din Sarasău animale ca Mihai Berinde, Va­­sile Frusian, Petru Mihalca și mulți alții care sunt pătrunși de o înaltă conștiință socialis­tă. Așa, se explică depășirea planului la lapte, pe vacă fu­rajată în medie cu 463 litri în primul semestru. Am aflat de la șes, fermei și alte fapte concludente, deo­sebit de interesante. Bunăoară, ferma este profilată pe pomi­cultură și zootehnie. In pomi­cultură, datorită gerurilor tîr­­zii din luna aprilie producția este puternic calamitantă. Exis­tă deci pierderi irecuperabile? Nu. Colectivul a hotărît ca o bună parte din pierderi săi fie recuperate din zootehnie, iar o altă parte din valorificarea su­perioară a fructelor ce au mai rămas­­ export, etc). De la asemenea declarații și intenții, îndemnat de comuniști colectivul fermei a trecut la măsuri practice în vederea con­solidării bazei furajere. Atenția a fost concentrată în primul rînd spre cele 74 ha cu lucer­na irigată. Aplicînd îngrășămîn­­tele suplimentare, cite 200 kg azotat de amoniu la hectar, după fiecare coajă, s-au asi­gurat condițiile pentru a obți­ne 70.000 kg masă verde la ha. Substituind în acest fel con­centratele cu furaje bogate în proteine producția de lapte cu­noaște și în prezent un spor substanțial. După două coase, printr-o muncă bine organizată, s-a reușit însilozarea unei cantități de 600 tone lucerna, masă verde. Tot în acest scop, de pe cele 20 ha cultivate cu porumb siloz, prășite deja de 3 ori, se vor realiza alte 600 to­ne masă verde, cu 11 la sută peste plan. In complexul de măsuri fi­gurează șî darea la montă a vițelelor în luna a 18-a, asigu­­rînd astfel creșterea efectivu­lui matcă cu 20 juninci ges­tante peste prevederile­ planu­lui. In același timp ferma va livra peste plan 15 tăurași de prăsilă, iar la fătărî indicatorul va fi depășit cu 12 viței. Măsurile organizatorice între­prinse pină în prezent au la bază o muncă susținuta în toa­te domeniile de activitate. A­­cum eforturile colectivului fer­mei se îndreaptă spre crește­rea rentabilității. Se estimează că se vor obține beneficii an­­ti calculate peste plan in valoare de 190.000 lei. l­a baza succeselor viitoare stă hărnicia și price­perea colectivului fermei, care în frunte cu comuniștii, luptă neobosit pentru dezvoltarea producției agricole. N. SZOBET I

Next