Pentru Socialism, august 1971 (Anul 21, nr. 5446-5471)

1971-08-05 / nr. 5449

Micii preșcolari, găzduiți în tabăra de la Gîrdani, se simt minunat. J Iată-l întorcîndu-se dintr-o plăcută excursie. Și cite vor povesti­­ apoi. •• I [UNK] Rînduri despre o editură și un debutant Nu de multă vreme am avut ocazia să stăm de vorbă, ci­­teva ceasuri, cu un editor și cu un tînăr scriitor aflat la debutul său (în librării, căci în presă debutase cu ani în urmă). Edi­torul se cheamă Aristide Popes­­cu și este redactor la Editura „Eminescu", iar debutantul, Va­lentin Hossu-Longin, de profesie cotidiană reporter. Gîndindu-ne că pe cititorul mai puțin avizat l-ar putea interesa profilul principalei noastre edi­turi de literatură contemporană românească și, de asemenea, cî­­teva coordonate ale unui debut care­­ mărturisim aici — ni se pare de bun augur pentru proza anilor ce vor urma ne-am propus a transcrie cîteva din­tre replicile schimbate cu cei doi interlocutori. Așadar, despre editură. A. Popescu: Fiind principala editură de literatură română contemporană, Editura „Emines­cu", firesc, se adresează unui public larg și divers, căruia ii oferă o producție literară din diferite genuri, stiluri, tendin­țe și orientări. Dorim ca întrea­ga activitate a editurii să fie o oglindă fidelă a forței de crea­ție spirituală a poporului român. Reporter. Aceasta înseamnă că veți aborda întreaga literatură română și nu numai pe cea con­temporană, dacă nu ne înșelăm? A. Popescu. Intr-o anumită mă­sură. Fiecare dintre celelalte e­­dituri vor face aproximativ a­­celași lucru. Noi, de pildă, vom lansa o serie consacrată repro­ducerii grafice cît mai fidele a edițiilor — azi rarități biblio­grafice — care au consacrat mari poeți ai literaturii române: „Po­ezii" de M. Eminescu (ediția 1883), „Excelsior" de Al. Mace­donski (1896), „Plumb" de G. Bacovia (1916), „Poemele lu­minii" de L. Blaga (1916), „Cu­vinte potrivite" de T. Arghezi (1927), „Joc secund " de I. Bar­bu (1930). De asemenea, vom lansa o colecție de Eseuri (lu­crări aparținînd unui scriitor sau culegeri antologice) despre per­sonalitățile scrisului românesc de la Eminescu până azi. Vom populariza literatura românească prin traduceri în limbile de cir­culație mondială și vom încer­ca să lansăm, mai mult decit alte edituri, cît mai mulți tineri scriitori de talent. Reporter: Ni se pare că au­ și început cu „lansarea" tinerilor. A. Popescu: Lansîndu-i pe Ion Marin Almăjan, Marius Stoices­­cu sau deunăzi pe Valentin Ho­ssu-Longin, credem că am pre­zentat cîțiva scriitori tineri de „rezistență". Publicul îi va îm­brățișa sau respinge în funcție de evoluția lor viitoare, care depinde numai și numai de ta­lentul și de seriozitatea Deocamdată ni se pare că lor, ei promit mai mult decît alții. Mai tîrziu vom vedea ce va fi. Reporter. Pînă atunci însă, am dori să pătrundem o clipă în la­boratorul de creație al lui Va­lentin Hossu-Longin, autorul „Trenului de flăcări". Cum s-a născut volumul? V. Hossu: După cine știi, sînt reporter. Și reporterii, prin na­tura meseriei lor, văd multe, află multe, încep să știe multe. Se umplu paharele cunoașterii (unele) și apoi încep să se go­lească în niște nopți, între tre­nurile pe care le aștepți pentru a le schimba, între călătorii, pen­tru că noi, reporterii, călătorim mult, bem cafea searbădă prin gări puțin cunoscute, trăim pre lîncede de oboseală, între tre­nuri, așteptînd ceasurile cuprin­se de febra reportajului, care trebuie trimis urgent la redacție. Cum s-a născut volumul? Așa, simplu, în clipa cînd n-am mai putut suporta cîmpia. Cînd o­chiul nu mai avea la ce să se oprească. Atunci cînd în fața o­­chilor îmi jucau flăcările soare­lui torid care pîrjolește vara Bărăganul. Sau, știu eu, poate nu chiar atît de simplu pe cu­ mi se pare acum, cînd îl văd în vitrinele librăriilor, cînd îl am în mînă. . . Reporter. Ar fi interesant de aflat cum ați descoperit un ase­menea debutant. A. Popescu: Redactorul șef al editurii mi-a pus volumul lui Hossu în brațe, să-l citesc. Nu i-am dat răspuns decît . . . pes­te o săptămînă! Reporter. Ceea ce ni se pare nemaipomenit, mai cu seamă atunci cînd reputatul critic și po­et Ion Negoițescu aleargă cu lu­nile pe la tot felul de porți. V. Hossu: Eu, ca debutant, n-am așteptat decît ... un an și jumătate la editură! O redac­tor, nici n-a avut măcar curio­zitatea să-mi răsfoiască volumul. Corneliu Leu, redactorul șef, m-a dat pe mina lui Aristide Popescu — care nici nu auzise de mine pînă atunci — și ceea ce nu s-a făcut în atîta amar de vreme, s-am făcut într-o lună. De, se mai întîmplă și de astea. E tare greu însă cînd aștepți. Și eu am aș­teptat cartea nu ca pe un debut, ci ca pe o naștere. Simbolic e faptul că primele exemplare au apărut în Maramureș, căruia îi este închinat volumul, nu prin­­tr-o dedicație, care poate fi lu­ată ca neesențială, pe prima pa­gină. Contează faptul că toată structura acestui volum este plină de dorul munților și al oa­menilor duri și frumoși din a­­cest nord de țară al strămoșilor mei. ★ Discuția noastră nu s-a înche­iat aici, dar restul nu mai are importantă. Am mai adăuga pă­rerea scriitorului Pop Simion, care crede că în volum există cel puțin două proze foarte bu­ne și care remarcă puterea lui Valentin Hossu-Longin de a crea atmosferă. Ceea ce, spunea dîn­sul, pentru un debutant este mai mult decît promițător. I. SILVESTRU Combativitate, diversificare, finalitate (Urmare din pag. 1) cei care se dedau la sustrageri, furturi din averea obștească — ne spunea tovarășul Alexandru Ciureanu, secretarul comitetului comunal de partid. Mai avem membri de partid care nu partici­pi­pă la muncă, la Ulmeni din 115 membri de partid, doar 70—80 sunt prezenți în toate acțiunile de la cooperativa agricolă. Ne dăm seama că n-am folosit toate pâr­ghiile muncii politico-educative spre a întrona in fiecare coope­rativă, în fiecare brigadă sau e­­chipă spiritul de disciplină, com­bativitatea, intransigența, ca ni­meni să nu se atingă de avutul obștei, care este al tuturor și al fiecăruia. Indiscutabil, trebuie ca activită­ții politico-educative, care este o­­rientată și condusă de organele de partid, să i se imprime un conținut mai bogat, să fie dusă în forme vii, atractive, convingă­toare, să fie directă, activă in­transigentă. „Noi nu sîntem pre­dicatori, noi sîntem comuniștii — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu. Noi nu trebuie să umblăm cu du­hul blîndeții, noi trebuie să criti­căm principial, să nu jignim pe nimeni, dar a pune lucrurile d­ar in fața oamenilor nu înseamnă a jigni". In acest sens nu poate fi ignorată o carență, manifestată în activitatea politico-educativă din unele organizații de partid. Eram la Bîrsana. Discutam cu tovarășii Dragoș Sardu, locțiito­rul secretarului comitetului co­munal de partid, și Vasile Rednic, secretarul organizației de partid de la instituțiile comunale, despre formele și mijloacele educative folosite în vederea prevenirii u­­nor abateri, abuzuri, a unor ati­tudini de căpătuială manifestate la unii salariați din cadrul coope­rativei de consum. (O revizie stabilit aici imputații în valoare­a de circa 98.000 lei. Sînt implicați Pălăguța Bîrsan, Vasile Ștefanca, Vasile Drăguș, Mihai Bologa, Radmil Drimer — foști gestio­nari sau vînzători). — S-au organizat dezbateri pe chestiuni de etică, de disciplină de partid, de grijă față de avutul obștesc (n.n. — se vede cît de „convingătoare" au fost!), com­portare corectă în cadrul institu­ției — ne-au declarat interlocu­torii. E drept — au recunoscut ei cu o sinceritate dezarmantă — n-am urmărit finalitatea­ lor. O concluzie este clară: inițiind activități politico-educative, or­ganizațiile de partid trebuie să se intereseze, în primul rînd, nu de aspectul cantitativ, cifnic, al aces­tora, ci de orientarea, de conți­nutul și eficacitatea, de combati­vitatea, de diferențierea și sfera de cuprindere, de eliminarea și evitarea formalismului. Numai a­­bordînd un asemenea stil de lu­cru, organizațiile de partid — prin formele și mijloacele politico-i­­deologice promovate — își pot îndeplini cu cinste una din înda­toririle lor primordiale: formarea și dezvoltarea conștiinței socia­liste, a trăsăturilor de caracter specifice omului nou. Intrucît în o serie de organizații de partid sătești s-au abandonat forme efi­ciente, atractive ale activității politico-educative — seri de cal­cul, schimburi de experiență, dez­bateri în grupuri restrânse, con­vorbiri sau „sfaturi" ale specia­listului, „oglinzile satului" — gazete de satiră și umor, discuții organizate de agitatori (n.n. — din păcate în nici o organizație sătească, unde ne-am concentrat investigațiile, n-am găsit astfel de colective în acțiune, deși se cu­noștea temeinic că sarcini, indica­ții s-au dat!) — se impune reac­­tivizarea, reîmprospătarea lor. Este, așadar, în puterea proprie a organelor și organizațiilor de partid sătești să depună toată strădania pentru a valorifica toate virtuțile educative ale diverselor forme și mijloace politico-ideolo­­gice, care să se reflecte tot mai rodnic în dezvoltarea conștiinței socialiste, în progresul general al satului socialist. I I I I I I I I i I pímm söd­ktom cinema Joi 5 august 1971 pe BAIA MARE — Dacia: O flea­și doi grădinari; Minerul: Cîntecele mării (Complet. Pe cîmpul alb); Săsar: „Z" (Complet: Ritmul cardiac); 1 Mai: Mingea (Complet. Pe șantierele tineretu­lui); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Tunelul (Complet: Aventură în albastru); Studio: O poveste veche, veche (Complet. Temple de teracotă din Bengal); BAIA SPRIE: Omul care nu poa­te fi acuzat (Complet. Noul Gus­tav); VIȘEU DE SUS: Femeia să se teamă de bărbat (Complet. Siesta); SEM­I: O scrisoare pier­dută (Complet: Eu doresc, tu do­rești, el dorește); ȘOMCUȚA MARE: Tudor: TG. LĂPUȘ: King Kong evadează (Complet. Sărutul); CAVNIC : Minerul: Pas cu pas (Complet. O zi în Transilvania); BORȘA: King Kong evadează (Complet: Orizont științific 7/70). televiziune Joi 5 august 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. E­­misiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 18.50 Timp și ano­timp în agricultură. In cuprins: Lucrări la zi. Ferma — unitate de producție cu gestiune economică internă; Două culturi pe an. Din experiența Stațiunii pentru cul­turi irigate Valul lui Traian. 19.10 Pentru sănătatea dumneavoastră. Cum utilizăm resursele climatice și balneare în timpul verii. 19.20 10Q1 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 A­parente și realități în lumea capitalului. 20.15 Interpre­ta săptămînii. Florica Bradu. 20.30 Din cronica eroică a insurecției. Film de scurt metraj. 20.50 Anto­logia umorului. Stan și Bran, stu­denți la Oxford. 21.50 Cadran in­ternational. 22.20 Telejurnalul de noapte. I-----------------------------------­j Cind părinții își uiți obligațiil (Urmare din pag. 1) 1 pierdut atît... iar cu atît... Jo­­­­cui se desfășura pe spațiul II verde de lingă cinematograful „Dacia". Nu lipseau țigările căci cu „aprovizionarea" n-a­veau dificultăți. raritatea cazurilor prin* 1 și de contur cu atît mai * mult cu cit este vorba de infracțiuni repetate, preme­­­­ditate și care vin din partea­­ unor minori, ne declară tovară­­ș lui Mircea Burzo, procuror la­­ Procuratura municipiului. S­ocot­e ca principală cauză care a dus­­ la comiterea unor asemenea­­ acte antisociale de către mino­­­­­rii în discuție, în primul rînd, lipsa de supraveghere perma­nentă și eficientă de către pă­rinți. Copiii trebuiau întrebați: unde, cînd, în ce împrejurări și-au petrecut timpul lipsit de acasă și cu cine? O verificare severă nu ar fi stricat. Evident, părinții, trecind peste această obligație, au permis copiilor să hoinărească nestingheriți și să le apară gîndul comiterii in­fracțiunilor. Nu trebuie să mi­nimalizăm și obligația factori, îndeosebi școala, altor dar baza rămîne cea din sînul fa­miliei. _ Iată de ce ne-am interesat­­ mai îndeaproape de felul în care aceștia primesc educație în familie, în ce măsură școala conlucrează cu familia, pentru ca elevii ei să devină elemente și viitorii cetățeni folositori pa­triei. Din păcate, la modul ge­neral vorbind, am constatat că părinții se achită superficial de această importantă misiune de educatori, uneori chiar uită de ea întru totul sau fug de a­­ceastă obligație, după cum va reieși din poziția unora dintre cei cărora le-am cerut părerea, amintindu-le că ei sunt răspun­zători pentru faptele copiilor. V.D., muncitoare, mamă mai mulți copii. De la început a se dezvinovățește, încearcă să nege totul: „Copilul meu nu întîrzie seara. Nu umblă hai­­dul. N­ țin din scurt, îl supra­veghez. N-a făcut nimic". Con­fruntată cu cele relatate de fiul ei, rămîne mirată. „Copi­lul meu ? Imposibil ! Ai făcut tu din astea ?" Apoi cu ton ri­dicat ! „Duceți-i la școala cu­tare sau cutare (enumera cîte­­va) dacă face din astea". Mama are o dorință manifestată prin cele spuse, o dorință drastică și condamnabilă, ca să scape de fiul ei. Ii străfulgera apoi o idee care să-i vină în apărare! „Să se mai îngrijească și soțul. E capul fam­iliei, poate ar fi mai nimerit, ar avea mai multă autoritate". Ne-a fost suficient, să aflăm încă un aspect nega­tiv în familie în privința edu­cației. Soții lasă unul în seama altuia obligația și cei care o simt sunt copiii. Apoi, tatăl vine acasă nu rareori beat, cheltu­iește banii pe băutură, nu lu­crează. A.P., muncitoare, mamă a trei copii ! „Nu știu pur și simplu ce să mă fac cu el. Fuge de-a­­casă și se-ntoarce foarte tîrziu. Doarme uneori pe unde apucă. Frecventează buretele, fumează. Nu ar fi el chiar așa, dar l-au influențat prietenii". „Ați cerut sprijinul organelor competen­te­ al celor din jur?" Nu prea știe ce să răspundă la întreba­rea noastră. Recunoaște că or­ganele de miliție s-au deseori de pe străzi fără cules ca acestea să fi fost sesizate. Am înțeles că nu lipsa de autori­tate primează cît slaba preo­cupare față de problema edu­cației. A. O., casnică, mamă a trei copii. Este foarte fermă în pri­vința corectitudinii copilului ei. Se îndoiește de faptele lui. „Eu ți dau bani pentru toate. Este mereu sub supravegherea mea și dovada­ este disciplinat și la școală". Spre sfîrșitul dis­cuției noastre, singură începe să se contrazică, arătînd cum vreo două zile nici n-a dat pe la școală. A stat în schimb pe la ștrand. Educația copilului, și faptele o dovedesc, cunoaște denivelări, chiar dacă mama în­cearcă să le ascundă. Sora mai mare nu a căutat nici ea să dea un sprijin părinților în a­­ceastă importantă misiune de educatori pe care o au. E.T. s-a despărțit de soț cînd copilul abia avea 5 ani. Re­percusiunile acestei dezmem­brări familiale se fac acum simțite pe planul educației co­pilului. „Serviciul nu-mi per­mite o bună supraveghere. A­­veam totuși încredere în fiul meu. Cînd l-am întrebat asu­pra provenienței unor lucruri mi-a răspuns convingător: „Mi le-a dat tovarășul instructor, de la dînsul le am". Nu se poate conta totdeauna pe încredere. De multe ori izvorul surprize­lor neașteptate trebuie căutat în „încrederea oarbă". A.I. se revoltă faptelor fiului ei, la invocarea „Un băiat foarte disciplinat, bun, care se comportă corect — cum se gră­bește să-l caracterizeze — nu putea săvir și asemenea is­prăvi". Este deplin convinsă de nevinovăția băiatului și însăși aruncarea lucrurilor sustrase, la întoarcerea spre casă, îi servește drept argument foarte „convingător". Din păcate, chiar abandonate pe drum, a­­ceste materiale certifică com­plicitatea. Interesîndu-ne de co­laborarea școală-familie putem spune că acești copii nu au fost vizitați sau au fost vizitați cu totul rar de către profesorii lor și nici măcar de către pro­fesorii diriguiți. Unii dintre pă­rinți nici nu au fost la ședin­țele organizate la școală pen­tru a se interesa de situația copiilor la învățătură și disci­­plină. Așa se explică și rezul­tatele extrem de slabe la în­vățătură ale unora din copiii în cauză. C­ercetările au scos în re­lief cauzele care au fa­vorizat săvîrșirea in­fracțiunilor. În Gasa pionieri­lor, materialele au fost depozi­tate fără a avea o bună asigu­rare in privința închiderii lor. Ba mai mult, membrii cercului­­ intrau în posesia pieselor, ma­­­­terialelor, fără a fi suprave­­­­gheați (înainte de venirea in­­­­structorului în timpul cînd­­ acesta lipsea), favorizînd sus- I­trageri fără a fi nevoie de nici­­ un fel de spargeri. Cît priv [­vește chioșcurile alimentare,­­ ne-am adresat unora dintre­­ gestionarii păgubiți. Teodor I Coltău, gestionarul chioșcului I nr. lit „Chioșcul pe care îl­­ conduc nu este așezat într-un­­ loc tocmai potrivit. Noaptea * nu este nici bine luminat. S-a­u profitat și de izolarea lui. A­ * vem contract cu paza contrac­­­­tuală, dar nu-mi amintesc să fi ■ patrulat cineva în zona respec­­­­tivă". Șarolta Pavel, gestionara­­ chioșcului nr. 21 : „Cînd s-a­u săvirșit prima spargere am a­­­­nunțat conducerea T.A.P.L. asu­­­­pra măsurilor ce urmau să se­­ ia. Chioșcul trebuia asigurat de­­ urgență. A trebuit să se aștep­­­­te repetarea „istoriei", deși a­­­­ceastă repetare se putea pre- i veni". Școlilor unde aceștia învață ■ le revine misiunea de a-și în­­­­drepta mai mult atenția asupra ■ acestor elevi, de a-i antrena­­ tot mai mult în activități in­­­­structiv-educative, chiar extra-­­ școlare. Alături de Autoritatea I tutelară, forul in atribuțiile­­ căruia se înscrie nobila misiune­­ de ocrotire a minorilor, și care­­ a luat în atenția lui pe acești­­ minori, familia, școala vor ve- i­ghea ca ei să uite de asemenea­­ fapte pe viitor, să ducă o viață­­ demnă, cinstită și umană, reve­­l I ■ de nădejde, să se întrevadă în i I Crescători de animale­ întreprinderea de industrializare a laptelui Maramureș contrac­tează și preia prin punctele și centrele de colectare a laptelui, din fiecare localitate, lapte de vacă și bivoliță, acordîndu-se următoa­rele avantaje: In perioada In perioada 1 mai — 31 oct. 1 nov. — 30 apr. — lapte de vacă cu 3,5 la sută grăsime ] — lapte de bivoliță cu 7 la sută grăsime ! Pentru laptele livrat pe bază de contract mai beneficiaț­ con­tra cost, la prețuri avantajoase, de următoarele cantități de fu­raje: — în perioada de vară 0,150 kg tărițe pentru fiecare litru de lapte de vacă cu 3,5 la sută gră­sime, la prețul de 0,65 tei /kg. — în perioada 1 nov. — 30 apr. se acordă 0,300 kg tărițe pen­tru fiecare litru de lapte; — pentru laptele de bivoliță se acordă 0,300 kg tărițe în perioa­da de vară, iar în perioada 1 nov. — 30 aprilie 0.600 kg la baza de 7 la sută grăsime. Producătorilor care livrează sta­tului peste 700 litri lapte pe cap de vacă li se acordă contra cost 100 kg porumb, iar celor care li­vrează statului peste 1.000 litri pe cap de vacă 150 kg la prețul de 1,65 lei/kg. Serviciul interjudețean de control și revizie Cer ■ C.. ■ Maramureș ANGAJEAZĂ IMEDIAT: un revizor Adresa: Baia Mare, P-ța Li­bertății nr. 10. J Sói 5 august 197! Școala de conducători auto amatori și moto­­cicliști Baia Mare deschide în luna septembrie a.c. cursuri de șoferi ama­tori in municipiile Baia Mare, Sighetu Marmației și in ora­șele Cavnic și Tg. Lăpuș. înscrierile se fac la secre­tariatul școlii din Baia Mare, strada Aleea nouă nr. 2, pină la data de 1 septembrie 1971. Informații suplimentare la telefon 14541. FABRICA DE PARURI Sighetu Marmației str. Avram Iancu nr. 22, oferă spre vânzare pe bază de comandă: — BIDINELE DIN PĂR ȘI PAR ÎN AMESTEC CU FIRE SINTE­TICE DE DIFERITE TIPURI; — PERII INDUSTRIALE LA COMENZI SPECIALE; — DIFERITE PARURI PRELUCRATE. Informații suplimentare la telefon 1676.

Next