Pentru Socialism, august 1971 (Anul 21, nr. 5446-5471)
1971-08-05 / nr. 5449
Micii preșcolari, găzduiți în tabăra de la Gîrdani, se simt minunat. J Iată-l întorcîndu-se dintr-o plăcută excursie. Și cite vor povesti apoi. •• I [UNK] Rînduri despre o editură și un debutant Nu de multă vreme am avut ocazia să stăm de vorbă, citeva ceasuri, cu un editor și cu un tînăr scriitor aflat la debutul său (în librării, căci în presă debutase cu ani în urmă). Editorul se cheamă Aristide Popescu și este redactor la Editura „Eminescu", iar debutantul, Valentin Hossu-Longin, de profesie cotidiană reporter. Gîndindu-ne că pe cititorul mai puțin avizat l-ar putea interesa profilul principalei noastre edituri de literatură contemporană românească și, de asemenea, cîteva coordonate ale unui debut care mărturisim aici — ni se pare de bun augur pentru proza anilor ce vor urma ne-am propus a transcrie cîteva dintre replicile schimbate cu cei doi interlocutori. Așadar, despre editură. A. Popescu: Fiind principala editură de literatură română contemporană, Editura „Eminescu", firesc, se adresează unui public larg și divers, căruia ii oferă o producție literară din diferite genuri, stiluri, tendințe și orientări. Dorim ca întreaga activitate a editurii să fie o oglindă fidelă a forței de creație spirituală a poporului român. Reporter. Aceasta înseamnă că veți aborda întreaga literatură română și nu numai pe cea contemporană, dacă nu ne înșelăm? A. Popescu. Intr-o anumită măsură. Fiecare dintre celelalte edituri vor face aproximativ același lucru. Noi, de pildă, vom lansa o serie consacrată reproducerii grafice cît mai fidele a edițiilor — azi rarități bibliografice — care au consacrat mari poeți ai literaturii române: „Poezii" de M. Eminescu (ediția 1883), „Excelsior" de Al. Macedonski (1896), „Plumb" de G. Bacovia (1916), „Poemele luminii" de L. Blaga (1916), „Cuvinte potrivite" de T. Arghezi (1927), „Joc secund " de I. Barbu (1930). De asemenea, vom lansa o colecție de Eseuri (lucrări aparținînd unui scriitor sau culegeri antologice) despre personalitățile scrisului românesc de la Eminescu până azi. Vom populariza literatura românească prin traduceri în limbile de circulație mondială și vom încerca să lansăm, mai mult decit alte edituri, cît mai mulți tineri scriitori de talent. Reporter: Ni se pare că au și început cu „lansarea" tinerilor. A. Popescu: Lansîndu-i pe Ion Marin Almăjan, Marius Stoicescu sau deunăzi pe Valentin Hossu-Longin, credem că am prezentat cîțiva scriitori tineri de „rezistență". Publicul îi va îmbrățișa sau respinge în funcție de evoluția lor viitoare, care depinde numai și numai de talentul și de seriozitatea Deocamdată ni se pare că lor, ei promit mai mult decît alții. Mai tîrziu vom vedea ce va fi. Reporter. Pînă atunci însă, am dori să pătrundem o clipă în laboratorul de creație al lui Valentin Hossu-Longin, autorul „Trenului de flăcări". Cum s-a născut volumul? V. Hossu: După cine știi, sînt reporter. Și reporterii, prin natura meseriei lor, văd multe, află multe, încep să știe multe. Se umplu paharele cunoașterii (unele) și apoi încep să se golească în niște nopți, între trenurile pe care le aștepți pentru a le schimba, între călătorii, pentru că noi, reporterii, călătorim mult, bem cafea searbădă prin gări puțin cunoscute, trăim pre lîncede de oboseală, între trenuri, așteptînd ceasurile cuprinse de febra reportajului, care trebuie trimis urgent la redacție. Cum s-a născut volumul? Așa, simplu, în clipa cînd n-am mai putut suporta cîmpia. Cînd ochiul nu mai avea la ce să se oprească. Atunci cînd în fața ochilor îmi jucau flăcările soarelui torid care pîrjolește vara Bărăganul. Sau, știu eu, poate nu chiar atît de simplu pe cu mi se pare acum, cînd îl văd în vitrinele librăriilor, cînd îl am în mînă. . . Reporter. Ar fi interesant de aflat cum ați descoperit un asemenea debutant. A. Popescu: Redactorul șef al editurii mi-a pus volumul lui Hossu în brațe, să-l citesc. Nu i-am dat răspuns decît . . . peste o săptămînă! Reporter. Ceea ce ni se pare nemaipomenit, mai cu seamă atunci cînd reputatul critic și poet Ion Negoițescu aleargă cu lunile pe la tot felul de porți. V. Hossu: Eu, ca debutant, n-am așteptat decît ... un an și jumătate la editură! O redactor, nici n-a avut măcar curiozitatea să-mi răsfoiască volumul. Corneliu Leu, redactorul șef, m-a dat pe mina lui Aristide Popescu — care nici nu auzise de mine pînă atunci — și ceea ce nu s-a făcut în atîta amar de vreme, s-am făcut într-o lună. De, se mai întîmplă și de astea. E tare greu însă cînd aștepți. Și eu am așteptat cartea nu ca pe un debut, ci ca pe o naștere. Simbolic e faptul că primele exemplare au apărut în Maramureș, căruia îi este închinat volumul, nu printr-o dedicație, care poate fi luată ca neesențială, pe prima pagină. Contează faptul că toată structura acestui volum este plină de dorul munților și al oamenilor duri și frumoși din acest nord de țară al strămoșilor mei. ★ Discuția noastră nu s-a încheiat aici, dar restul nu mai are importantă. Am mai adăuga părerea scriitorului Pop Simion, care crede că în volum există cel puțin două proze foarte bune și care remarcă puterea lui Valentin Hossu-Longin de a crea atmosferă. Ceea ce, spunea dînsul, pentru un debutant este mai mult decît promițător. I. SILVESTRU Combativitate, diversificare, finalitate (Urmare din pag. 1) cei care se dedau la sustrageri, furturi din averea obștească — ne spunea tovarășul Alexandru Ciureanu, secretarul comitetului comunal de partid. Mai avem membri de partid care nu participipă la muncă, la Ulmeni din 115 membri de partid, doar 70—80 sunt prezenți în toate acțiunile de la cooperativa agricolă. Ne dăm seama că n-am folosit toate pârghiile muncii politico-educative spre a întrona in fiecare cooperativă, în fiecare brigadă sau echipă spiritul de disciplină, combativitatea, intransigența, ca nimeni să nu se atingă de avutul obștei, care este al tuturor și al fiecăruia. Indiscutabil, trebuie ca activității politico-educative, care este orientată și condusă de organele de partid, să i se imprime un conținut mai bogat, să fie dusă în forme vii, atractive, convingătoare, să fie directă, activă intransigentă. „Noi nu sîntem predicatori, noi sîntem comuniștii — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu. Noi nu trebuie să umblăm cu duhul blîndeții, noi trebuie să criticăm principial, să nu jignim pe nimeni, dar a pune lucrurile dar in fața oamenilor nu înseamnă a jigni". In acest sens nu poate fi ignorată o carență, manifestată în activitatea politico-educativă din unele organizații de partid. Eram la Bîrsana. Discutam cu tovarășii Dragoș Sardu, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, și Vasile Rednic, secretarul organizației de partid de la instituțiile comunale, despre formele și mijloacele educative folosite în vederea prevenirii unor abateri, abuzuri, a unor atitudini de căpătuială manifestate la unii salariați din cadrul cooperativei de consum. (O revizie stabilit aici imputații în valoarea de circa 98.000 lei. Sînt implicați Pălăguța Bîrsan, Vasile Ștefanca, Vasile Drăguș, Mihai Bologa, Radmil Drimer — foști gestionari sau vînzători). — S-au organizat dezbateri pe chestiuni de etică, de disciplină de partid, de grijă față de avutul obștesc (n.n. — se vede cît de „convingătoare" au fost!), comportare corectă în cadrul instituției — ne-au declarat interlocutorii. E drept — au recunoscut ei cu o sinceritate dezarmantă — n-am urmărit finalitatea lor. O concluzie este clară: inițiind activități politico-educative, organizațiile de partid trebuie să se intereseze, în primul rînd, nu de aspectul cantitativ, cifnic, al acestora, ci de orientarea, de conținutul și eficacitatea, de combativitatea, de diferențierea și sfera de cuprindere, de eliminarea și evitarea formalismului. Numai abordînd un asemenea stil de lucru, organizațiile de partid — prin formele și mijloacele politico-ideologice promovate — își pot îndeplini cu cinste una din îndatoririle lor primordiale: formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste, a trăsăturilor de caracter specifice omului nou. Intrucît în o serie de organizații de partid sătești s-au abandonat forme eficiente, atractive ale activității politico-educative — seri de calcul, schimburi de experiență, dezbateri în grupuri restrânse, convorbiri sau „sfaturi" ale specialistului, „oglinzile satului" — gazete de satiră și umor, discuții organizate de agitatori (n.n. — din păcate în nici o organizație sătească, unde ne-am concentrat investigațiile, n-am găsit astfel de colective în acțiune, deși se cunoștea temeinic că sarcini, indicații s-au dat!) — se impune reactivizarea, reîmprospătarea lor. Este, așadar, în puterea proprie a organelor și organizațiilor de partid sătești să depună toată strădania pentru a valorifica toate virtuțile educative ale diverselor forme și mijloace politico-ideologice, care să se reflecte tot mai rodnic în dezvoltarea conștiinței socialiste, în progresul general al satului socialist. I I I I I I I I i I pímm södktom cinema Joi 5 august 1971 pe BAIA MARE — Dacia: O fleași doi grădinari; Minerul: Cîntecele mării (Complet. Pe cîmpul alb); Săsar: „Z" (Complet: Ritmul cardiac); 1 Mai: Mingea (Complet. Pe șantierele tineretului); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Tunelul (Complet: Aventură în albastru); Studio: O poveste veche, veche (Complet. Temple de teracotă din Bengal); BAIA SPRIE: Omul care nu poate fi acuzat (Complet. Noul Gustav); VIȘEU DE SUS: Femeia să se teamă de bărbat (Complet. Siesta); SEMI: O scrisoare pierdută (Complet: Eu doresc, tu dorești, el dorește); ȘOMCUȚA MARE: Tudor: TG. LĂPUȘ: King Kong evadează (Complet. Sărutul); CAVNIC : Minerul: Pas cu pas (Complet. O zi în Transilvania); BORȘA: King Kong evadează (Complet: Orizont științific 7/70). televiziune Joi 5 august 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. In cuprins: Lucrări la zi. Ferma — unitate de producție cu gestiune economică internă; Două culturi pe an. Din experiența Stațiunii pentru culturi irigate Valul lui Traian. 19.10 Pentru sănătatea dumneavoastră. Cum utilizăm resursele climatice și balneare în timpul verii. 19.20 10Q1 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Aparente și realități în lumea capitalului. 20.15 Interpreta săptămînii. Florica Bradu. 20.30 Din cronica eroică a insurecției. Film de scurt metraj. 20.50 Antologia umorului. Stan și Bran, studenți la Oxford. 21.50 Cadran international. 22.20 Telejurnalul de noapte. I-----------------------------------j Cind părinții își uiți obligațiil (Urmare din pag. 1) 1 pierdut atît... iar cu atît... Jocui se desfășura pe spațiul II verde de lingă cinematograful „Dacia". Nu lipseau țigările căci cu „aprovizionarea" n-aveau dificultăți. raritatea cazurilor prin* 1 și de contur cu atît mai * mult cu cit este vorba de infracțiuni repetate, premeditate și care vin din partea unor minori, ne declară tovarăș lui Mircea Burzo, procuror la Procuratura municipiului. Socote ca principală cauză care a dus la comiterea unor asemenea acte antisociale de către minorii în discuție, în primul rînd, lipsa de supraveghere permanentă și eficientă de către părinți. Copiii trebuiau întrebați: unde, cînd, în ce împrejurări și-au petrecut timpul lipsit de acasă și cu cine? O verificare severă nu ar fi stricat. Evident, părinții, trecind peste această obligație, au permis copiilor să hoinărească nestingheriți și să le apară gîndul comiterii infracțiunilor. Nu trebuie să minimalizăm și obligația factori, îndeosebi școala, altor dar baza rămîne cea din sînul familiei. _ Iată de ce ne-am interesat mai îndeaproape de felul în care aceștia primesc educație în familie, în ce măsură școala conlucrează cu familia, pentru ca elevii ei să devină elemente și viitorii cetățeni folositori patriei. Din păcate, la modul general vorbind, am constatat că părinții se achită superficial de această importantă misiune de educatori, uneori chiar uită de ea întru totul sau fug de această obligație, după cum va reieși din poziția unora dintre cei cărora le-am cerut părerea, amintindu-le că ei sunt răspunzători pentru faptele copiilor. V.D., muncitoare, mamă mai mulți copii. De la început a se dezvinovățește, încearcă să nege totul: „Copilul meu nu întîrzie seara. Nu umblă haidul. N țin din scurt, îl supraveghez. N-a făcut nimic". Confruntată cu cele relatate de fiul ei, rămîne mirată. „Copilul meu ? Imposibil ! Ai făcut tu din astea ?" Apoi cu ton ridicat ! „Duceți-i la școala cutare sau cutare (enumera cîteva) dacă face din astea". Mama are o dorință manifestată prin cele spuse, o dorință drastică și condamnabilă, ca să scape de fiul ei. Ii străfulgera apoi o idee care să-i vină în apărare! „Să se mai îngrijească și soțul. E capul familiei, poate ar fi mai nimerit, ar avea mai multă autoritate". Ne-a fost suficient, să aflăm încă un aspect negativ în familie în privința educației. Soții lasă unul în seama altuia obligația și cei care o simt sunt copiii. Apoi, tatăl vine acasă nu rareori beat, cheltuiește banii pe băutură, nu lucrează. A.P., muncitoare, mamă a trei copii ! „Nu știu pur și simplu ce să mă fac cu el. Fuge de-acasă și se-ntoarce foarte tîrziu. Doarme uneori pe unde apucă. Frecventează buretele, fumează. Nu ar fi el chiar așa, dar l-au influențat prietenii". „Ați cerut sprijinul organelor competente al celor din jur?" Nu prea știe ce să răspundă la întrebarea noastră. Recunoaște că organele de miliție s-au deseori de pe străzi fără cules ca acestea să fi fost sesizate. Am înțeles că nu lipsa de autoritate primează cît slaba preocupare față de problema educației. A. O., casnică, mamă a trei copii. Este foarte fermă în privința corectitudinii copilului ei. Se îndoiește de faptele lui. „Eu ți dau bani pentru toate. Este mereu sub supravegherea mea și dovada este disciplinat și la școală". Spre sfîrșitul discuției noastre, singură începe să se contrazică, arătînd cum vreo două zile nici n-a dat pe la școală. A stat în schimb pe la ștrand. Educația copilului, și faptele o dovedesc, cunoaște denivelări, chiar dacă mama încearcă să le ascundă. Sora mai mare nu a căutat nici ea să dea un sprijin părinților în această importantă misiune de educatori pe care o au. E.T. s-a despărțit de soț cînd copilul abia avea 5 ani. Repercusiunile acestei dezmembrări familiale se fac acum simțite pe planul educației copilului. „Serviciul nu-mi permite o bună supraveghere. Aveam totuși încredere în fiul meu. Cînd l-am întrebat asupra provenienței unor lucruri mi-a răspuns convingător: „Mi le-a dat tovarășul instructor, de la dînsul le am". Nu se poate conta totdeauna pe încredere. De multe ori izvorul surprizelor neașteptate trebuie căutat în „încrederea oarbă". A.I. se revoltă faptelor fiului ei, la invocarea „Un băiat foarte disciplinat, bun, care se comportă corect — cum se grăbește să-l caracterizeze — nu putea săvir și asemenea isprăvi". Este deplin convinsă de nevinovăția băiatului și însăși aruncarea lucrurilor sustrase, la întoarcerea spre casă, îi servește drept argument foarte „convingător". Din păcate, chiar abandonate pe drum, aceste materiale certifică complicitatea. Interesîndu-ne de colaborarea școală-familie putem spune că acești copii nu au fost vizitați sau au fost vizitați cu totul rar de către profesorii lor și nici măcar de către profesorii diriguiți. Unii dintre părinți nici nu au fost la ședințele organizate la școală pentru a se interesa de situația copiilor la învățătură și disciplină. Așa se explică și rezultatele extrem de slabe la învățătură ale unora din copiii în cauză. Cercetările au scos în relief cauzele care au favorizat săvîrșirea infracțiunilor. În Gasa pionierilor, materialele au fost depozitate fără a avea o bună asigurare in privința închiderii lor. Ba mai mult, membrii cercului intrau în posesia pieselor, materialelor, fără a fi supravegheați (înainte de venirea instructorului în timpul cînd acesta lipsea), favorizînd sus- Itrageri fără a fi nevoie de nici un fel de spargeri. Cît priv [vește chioșcurile alimentare, ne-am adresat unora dintre gestionarii păgubiți. Teodor I Coltău, gestionarul chioșcului I nr. lit „Chioșcul pe care îl conduc nu este așezat într-un loc tocmai potrivit. Noaptea * nu este nici bine luminat. S-au profitat și de izolarea lui. A * vem contract cu paza contractuală, dar nu-mi amintesc să fi ■ patrulat cineva în zona respectivă". Șarolta Pavel, gestionara chioșcului nr. 21 : „Cînd s-au săvirșit prima spargere am anunțat conducerea T.A.P.L. asupra măsurilor ce urmau să se ia. Chioșcul trebuia asigurat de urgență. A trebuit să se aștepte repetarea „istoriei", deși această repetare se putea pre- i veni". Școlilor unde aceștia învață ■ le revine misiunea de a-și îndrepta mai mult atenția asupra ■ acestor elevi, de a-i antrena tot mai mult în activități instructiv-educative, chiar extra- școlare. Alături de Autoritatea I tutelară, forul in atribuțiile căruia se înscrie nobila misiune de ocrotire a minorilor, și care a luat în atenția lui pe acești minori, familia, școala vor ve- ighea ca ei să uite de asemenea fapte pe viitor, să ducă o viață demnă, cinstită și umană, revel I ■ de nădejde, să se întrevadă în i I Crescători de animale întreprinderea de industrializare a laptelui Maramureș contractează și preia prin punctele și centrele de colectare a laptelui, din fiecare localitate, lapte de vacă și bivoliță, acordîndu-se următoarele avantaje: In perioada In perioada 1 mai — 31 oct. 1 nov. — 30 apr. — lapte de vacă cu 3,5 la sută grăsime ] — lapte de bivoliță cu 7 la sută grăsime ! Pentru laptele livrat pe bază de contract mai beneficiaț contra cost, la prețuri avantajoase, de următoarele cantități de furaje: — în perioada de vară 0,150 kg tărițe pentru fiecare litru de lapte de vacă cu 3,5 la sută grăsime, la prețul de 0,65 tei /kg. — în perioada 1 nov. — 30 apr. se acordă 0,300 kg tărițe pentru fiecare litru de lapte; — pentru laptele de bivoliță se acordă 0,300 kg tărițe în perioada de vară, iar în perioada 1 nov. — 30 aprilie 0.600 kg la baza de 7 la sută grăsime. Producătorilor care livrează statului peste 700 litri lapte pe cap de vacă li se acordă contra cost 100 kg porumb, iar celor care livrează statului peste 1.000 litri pe cap de vacă 150 kg la prețul de 1,65 lei/kg. Serviciul interjudețean de control și revizie Cer ■ C.. ■ Maramureș ANGAJEAZĂ IMEDIAT: un revizor Adresa: Baia Mare, P-ța Libertății nr. 10. J Sói 5 august 197! Școala de conducători auto amatori și motocicliști Baia Mare deschide în luna septembrie a.c. cursuri de șoferi amatori in municipiile Baia Mare, Sighetu Marmației și in orașele Cavnic și Tg. Lăpuș. înscrierile se fac la secretariatul școlii din Baia Mare, strada Aleea nouă nr. 2, pină la data de 1 septembrie 1971. Informații suplimentare la telefon 14541. FABRICA DE PARURI Sighetu Marmației str. Avram Iancu nr. 22, oferă spre vânzare pe bază de comandă: — BIDINELE DIN PĂR ȘI PAR ÎN AMESTEC CU FIRE SINTETICE DE DIFERITE TIPURI; — PERII INDUSTRIALE LA COMENZI SPECIALE; — DIFERITE PARURI PRELUCRATE. Informații suplimentare la telefon 1676.