Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)

1971-10-01 / nr. 5498

) \ \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TOMII si- VERSITARĂ Debutul anului universitar își are de fiecare dată un inedit farmec, precum în ciclul anotimpurilor E, mai întîi, farmecul toamna, reve­nirii, al reîntoarcerii, e, mai apoi, farmecul pornirii la drum, pentru a parcurge, la alta treaptă, noi distanțe ale cunoașterii. Datele ajun­se tradiționale, cum e și la 1 octombrie pentru deschide­rea anului universitar, își au dialectica lor, marcînd, sub semnul stabilității, momentul de răscruce intre fluxul și refluxul necurmatei deveniri a lucrurilor. Vestita policromie a toam­nelor băimărene și-a adău­gat de un deceniu încoace încă o culoare : culoarea universitară, cu multiplele ei nuanțe. Nuanța muncii intelectu­ale , în cabinete și labora­toare, în biblioteci și săli de lectură, în amfiteatre, în săli de curs și seminarii, a­­colo unde se captează foș­netul minții, al gîndirii me­todice, adinei și active. Nuanța muncii științifice , în fișe și conspecte, în refe­rate și lucrări, în experiențe și demonstrații, în articole și studii, captînd curenții sub­terani ai cunoașterii lumii. Nuanța muncii productive , în școli și instituții cultural­­educative, în uzine și fa­brici, în unități economice și de cercetare, captînd izvoa­rele dătătoare ale bucurii și satisfacții ale unei activități folositoare societății, progre­sului ei continuu. 1 octombrie băimărean. Ziua debutului noului an universitar. Zi cu personali­tate. Anul XXI nr. 5498 * Vinuri 1 octombrie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL SINDICATELOR Ieri a avut loc Plenara Consi­liului Județean Maramureș al sin­dicatelor consacrată dezbaterii muncii politice și cultural-educa­tive desfășurate de organele organizațiile sindicale din între­și­prinderi și instituții, în lumina vastului program elaborat de to­varășul Nicol­ae Ceaușescu, a­­doptat de Comitetul Executiv C.C. al P.C.R., privind îmbunătăți­al­­ea activității politico-ideologice de educare marxist-leniinistă membrilor de partid, a tuturor oa­a­menilor muncii, pentru dezvolta­rea conștiinței socialiste, revolu­ționare a maselor. La plenară au luat parte mem­bri ai consiliilor municipale și o­­rășenești ale sindicatelor, preșe­dinți și membri ai comitetelor sin­dicatelor din subordonarea Con­siliului județean, ai unor comitete ale sindicatelor din unele între­prinderi și instituții din municipiul Baia Mare, activiști culturali din instituțiile de cultură ale sindi­catelor, conducători de unități e­­conomice și instituții. La plenară au participat tovară­șii Gheorghe Blaj, membru al Co­mitetului Central al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean de partid, Teodor Prunea, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției organizatorice a Consiliu­lui Central al U.G.S.R., activiști de partid și de stat. Raportul supus dezbaterii plena­rei a fost prezentat de tovarășul Alexandru Crișan, președintele Consiliului județean Maramureș al sindicatelor. Pe marginea ra­portului au luat cuvîntul tovară­șii: Emil Dumi­traș, Vera Dulciner, Paul Ginta, Teodor Pop, Mihai Pe­terman, Romulus Roman, Aurel Ivănescu, loan Breban, Aurel Pantea, Mihai Ică, loan Diijan, Ilie Parschiv, Gheorghe Roșea, Oc­tavi­an Banduja, loan Pop și Teodor Prunea. . La încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj. Intr-o puternică atmosferă de en­tuziasm, exprimînd voința și hotă­­rîrea neabătută a organelor și or­ganizațiilor sindicale de a în­deplini cu consecvență programul de măsuri stabilite de conducerea superioară de partid pentru per­fecționarea întregii activități po­­litico-ideologice și cultural-educa­tive, de dezvoltare a conștiinței socialiste, revoluționare a oame­nilor muncii, plenara Consiliului județean al sindicatelor a adoptat în unanimitate o telegramă adre­sată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului N­ic­o­l­a­e Ceaușescu. LA ÎNSAMINTARI Obstacole mici răstoarnă planuri mari... In raza comunei Ulmeni patru cooperative agricole, sînt Co­mitetul comunal de partid, consi­liul popular comunal au luat toate măsurile în vederea inten­sificării ritmului la însămînțări. Membrii comandamentului comu­nal, constituit anume pentru campanie, sînt repartizați pe u­­nități îndrumînd și ajutînd ac­tivitatea acestora. Ca urmare, în C.A.P. Ulmeni, Arduzel și So­­meș-Uileac, la data de 30 septem­brie mai mult de jumătate din suprafețele p­lanificate pentru grîu și secară au fost însămîn­­țate. Mai slabe sînt rezultatele la Mînău, unde din totalul de 230 ha sămînța a ajuns în sol doar pe 80 ha. Tovarășul Alexandru Ciulean, secretarul comitetului­­ comunal de partid, își manifestă satisfac­ția pentru ritmul susținut de pi­­nă acum la însămînțări. Intr-a­devăr la data de mai sus din 715 ha, peste 400 ha au fost în­­sămînțate în bune condiții agro­tehnice. Pînă aici toate bune. Dar greul a rămas de acum încolo. Recoltatul porumbului a început abia de două zile și se desfășoa­ră anevoios. La C.A.P. Ulmeni, de pildă, în ziua de 28 septem­brie doar trei hectare au fost e­­liberate de știuleți iar la Mînău, alaltăieri acțiunea nici măcar nu pornise încă. Nu fără temei, inginerul șef al cooperativei agricole din Someș- Uileac, Ștefan Vics­ai, își mani­festă îngrijorarea pentru cele 80 ha care au mai rămas de însă­­mînțat. Recoltatul trifoiului de sămînță de pe cele 34 ha se desfășoară încet iar la po­rumb și mai slab. Ce ne facem dacă se strică vremea? se în­treabă specialistul. Se impune deci ca o concluzie pe toată, ra­za comunei antrenarea cu mai multă­­ insistență a forțelor la cu­lesul porumbului, la eliberarea în ritm accelerat și cu priorita­te a tuturor terenurilor destinate cerealelor de toamnă. La Lucăcești o situație cu to­tul diferită. 41 ha sînt de cîteva zile eliberate de porumb și chiar pregătite pentru însămînțări. Dar... unde e sămînța? — Ni s-au repartizat de către Direcția generală județeană a a­­griculturii, 15 tone grîu din so­iul București I de la bazele de recepție din Ulmeni și Satulung — ne spune președintele coope­rativei, tovarășul Ioan Chira. La Satulung însă ni s-a cerut să plătim contravaloarea sacilor altfel nu ne eliberează griul. Or, banca nu vrea să ne acorde bani pentru așa cev . Este vorba de circa 8000 lei. Ne-am rugat la bază să ne permită golirea ..saci­lor pe loc în sacii noștri.. Nu se poate­ veni răspunsul. Stăm deci cu terenul pregătit (mai sunt de semănat 80 ha) și nu mai știm ce să facem. Șeful bazei din Ulmeni ne-a declarat că Lucăceștii nu mai are aici nici o repartiție, cota lor a fost între timp dirijată la Săl­­sig (?...). Ne-am informat și la bancă unde ni s-a spus că to­varășii din Lucăcești s-au pre­zentat cu mina goală fără nici un act justificativ. Evident că banca nu eliberează în acest fel nici un ban. Considerăm că forurile agri­cole județene trebuie să inter­vină pentru clarificarea fără în­­tîrziere a cazului în speță, pen­­tru ca unitatea să ajungă în po­sesia semințelor necesare. Rămînerea în urmă la însă­­mînțat sau stagnările ce survin pe alocuri la jumătate de drum, au la bază pretutindeni cauze subiective. Pentru a curma asemenea situație se cere inten­­­sificarea ritmului la culesul car­tofilor, a porumbului, eliberînd cu mai multă operativitate toate terenurile pe care s-a amplasat griul de toamnă. N. SOARE pe ■AJ Orarul curselor TAROM perioada 1 octombrie 1971 — 31 martie 1972. CURSA I: Plecarea din Bu­curești la ora 7, sosirea la Cluj la ora 8,15. Plecarea din Cluj la ora 8,45 sosirea la Baia Mare la ora 9,15. Plecarea din Baia Mare la ora 9,45 sosirea La Cluj la ora 10,15. Plecarea din Cluj la ora 10,45, sosirea la Bu­curești la ora 12, cursă circulă zilnic. Această inclu­siv duminica. CURSA a îI-a. Plecarea din București la ora 13, so­sirea la Cluj la ora 14,15. Plecarea din Cluj la ora 14,45 sosirea la Baia Mare la ora 15,15. Plecarea din Baia Mare la ora 15,45 so­sirea la Cluj la ora 16.15. Plecarea din Cluj la ora 16.45 sosirea la București la ora 18. Această cursă cir­culă numai în zilele lucră­toare. Ar Înregistrare pentru mi­cul ecran. Miercuri 29 sep­tembrie. Televiziunea ro­mână a înregistrat pe peli­culă, la Baia Mare, un spec­tacol folcloric cu participa­rea unor formații de amatori, coruri, artistice echipe de dansuri, tarafuri, soliști din Ardusat, Berbești, Săpînța, Mogoșești, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus și altele. ★ Mustării. Serviciul co­mercial al T.A.P.S. ne in­formează că s-au deschis mustăriile. La Baia Mare a­­cestea funcționează la Bra­seria Transilvania, restau­rantele Pensiune, ,,Expres­s" și Birtul Igniș. Alte două mustării funcționează în o­­rașele Baia Sprie și Cavnic. Consumatorii pot găsi aici pastrama de oaie și de porc, carne de batal la gră­tar, sarmale cu mămăliguță, saramură de pește . Activiști voluntari de Cruce Roșie medaliați. Cu prilejul Săptămînii Crucii Roșii — Consiliul Național al Crucii Roșii al Republicii Socialiste România a confe­rit distincții unor voluntari din județul activiști nos­­tru. Astfel, pentru merite deosebite în activitate pe tărîmul Crucii Roșii tovară­șa Ana Grigor a fost dis­tinsă cu Medalia de aur, medicii­ Liviu Pașca și Ti­­beriu Căpușan cu medalii de argint, iar tovarășele Her­mina Pop, Lu­ca și Veronica Loncear au fost distinse cu medalii de bronz. ★ Oficiul forțelor de muncă din cadrul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, ne informează că persoane­le înscrise la cursurile de calificare care vor fi orga­nizate de Filatura de bum­bac din Baia Mare, precum și tinerii (cu stagiul militar satisfăcut), care doresc să lucreze în meseria de un­­gători, lăcătuși și reglori de utilaje, sunt invitați să se prezinte de ur­­gență la sediul oficiului (str. Păcii nr. 10) pentru în­tocmirea formelor în vede­rea participării la concursul de admitere. ★ Direcția județeană a C.E.C. a distribuit in șco­lile județului un număr de 600 de „agende pentru pro­fesorul diriginte". Util in­strument de lucru, cuprinde numeroase agenda Pagini destinate însemnărilor pri­vind planificarea muncii de diriginte. Rubrică realizată de I. PRIBOI g g fi "X Bl Bl IB RI B Bl Bl ■ Bl Bl Bl I^P IB Bl Bl B ' I Pentru ce învăță mi strâns legat de viață, de producție, ca tineretul studios să fie educat in spiritul muncii, al idealurilor socialismului — acesta este înaltul sens al vizitei de lucru făcute de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU in școli de toate gradele din Capit In cursul dimineții de joi, 30 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Împreună cu tovarășii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat școli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate și tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Mircea Malița, ministrul învățămîntului, Dan Marțian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere și specialiști din rețeaua învă­țămîntului de toate gradele, de ac­tiviști de partid și de stat. Prezența secretarului general în școli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a pre­țuirii acordate școlii și slujitori­lor ei de partidul și statul nos­tru, a grijii permanente pentru dezvoltarea și perfecționarea în­­vățămîntului, căruia i s-a încre­dințat înalta misiune de a educa tînăra generație, de a o forma pentru muncă și viață, in spiritul nobilelor idealuri ale socialismu­lui. S-a integrat organic în viața fiecărui cetățean, ca o manifes­tare a bine grăitoare a democra­tismului orînduirii socialiste, a le­găturilor ce unesc atît de trainic poporul și partidul, prezența a­­proape cotidiană a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în mijlocul unor colective de muncă din toate domeniile de ac­tivitate. " In această lumină se înscrie și vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite în îndeplinirea indicației privind legarea învățămîntului de viață, de producție, prin activitatea a­­telierelor-școală, prin transforma­rea întregii rețele de școli în a­­devărate amfiteatre ale muncii și de a adopta măsurile care să dez­volte, pe planuri superioare, aces­te realități. Cu atît mai mult, cu cit în acest an de învățămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca școlile­, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret și direct al uni­tăților productive din industrie, agricultură, cooperația de consum și meșteșugărească, care au sar­cina să înzestreze atelierele din școli cu mașini, utilaje, aparate, scule și să asigure în același timp și asistența tehnică de spe­cialitate.­­ Vizita conducătorilor de partid și­ de stat începe la Liceul indus­trial energetic din șoseaua Giur­giului La intrarea în clădirea liceului, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice și de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfășurată pe frontispi­ciul clădirii, se află urarea: „Bi­ne ați Venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Ceaușescu!". Directorul liceului, prof. Ale­xandru Moșu, înfățișază oaspe­ților unele aspecte din activitatea instituției pe care o conduce. El arată că în prezent în liceu în­vață, la cursurile de zi și serale, 768 de elevi, pregătindu-se să devină muncitori și tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele ter­mo și electroenergetic. Prima pro­moție care a absolvit anul trecut se află în producție, în unități de specialitate, printre care între­prinderea „Energoreparatii", di­verse centrale electrice, dove­dind pricepere și competentă în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenți au intrat în in­stituții de învățămînt superior pentru a deveni ingineri și subin­­gineri. Sunt vizitate apoi a­tel­ierele­­șco­ală, laboratoarele și cabinete­le tehnice­­ ale liceului, te cu utilaje realizate de înzestra­între­prinderea „Energomontaj", care patronează această școală, pre­cum și prin autodotere, prin con­fecționarea în școală a unor in­stalații necesare practicii ele­vilor, economisindu-se peste 300.000 lei. Elevii își desfășoară activitatea sub îndrumarea cali­ficată a cadrelor didactice, a u­­nor ingineri și tehnicieni care lucrează nemijlocit în producție. Cei din ultimele clase își desă­vârșesc meseria aleasă în între­prinderile unde vor lucra după absolvire, în felul­­ acesta putind să cunoască mai bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspectiva dez­voltării bazei tehnice pentru prac­tica elevilor, directorul școlii informează pe oaspeți că se­­ află în construcție un poligon ter­mo și elec­tro-energetic de­ cea m­a­i mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. Conducătorii de partid și c­a stat se interesează în 1­2 * * 5 vizita prii* atelierele-școală la ce lucrează e­­levii. Se arată că există un plan­ de activitate bine întocmit pe ba­za­­ căruia se ex­ecută o serie de piese solicitate de unitățile pro­ductive: se bobinează rotoare dai motor, se face revizia unor agre­gate și armături de specialitate, se ex­ecută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obțin­ute, secretarul- general al partidului recomandă ca­ dotarea ateliere­lor să se f­acă numai cu mașini șî utilaje care funcționează și in întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să intr-adevăr o calificare dobîndească superioa­ră, în pas cu cerințele vieții. îmbinarea organică a cunoștințelor de cultură generală cu practica productivă — criteriu fundamental în școlile generale și lipe In școlile generale și liceele de cultură generală, noul an de în­vățămînt a debutat sub noi și promițătoare auspicii. Pregătirea tehn­ico-productivă, în paralel cu formarea unui ori­zont cultural larg l­a elevii din această categorie de școli, este o necesitate ce decurge din realită­țile și cerințele vieții, din dezvol­tarea impetuoasă a bazei mate­riale de producție a s­ocietății noastre, a științei și tehnicii. Nu se mai poate com­p­ara—­mint desprins de ceea ce se c­la­mă muncă concretă, mijloc de verificare a cunoștințelor teor­­tice, de lărgire a orizontului d­­înțelegere a lucrurilor și fenome­nelor, de dobîndire de noi de­­prinderi. Prima unitate d­e învățămîn­t din această categorie a fost Li­ceul „Gheorghe Șincai". (Continuare în pag. a 3-a) SSMUBMN­BBIBBBN­BBBB­BBBS­BBBBBBBBBBSBBBBBBBBN­BBBBBB IBBBBBBBBBBBBIB Prin natura sa, actul angajă­­­­rii în muncă ar trebui să con­■­stituie un moment ho­tăritor în B viața omului. Subliniem că ar­­ trebui, avînd in vedere faptul ■ că nu putini angajați „uită" u­■­neori obligațiile pe care și ■ le-au asumat atunci cînd au ■ pus semnătura pe cererea prin­­ care solicitau angajarea în­­­ muncă. Se mai întîmplă, de a­­­semenea, ca unii să nesocoteas­­­că, în dauna propriei familii,­­ precum și a colectivului din ca­­­re fac parte, implicațiile de or­­­din social ce decurg din modul­­ dezordonat în care își „îndepli­­­­nesc" obligațiile de serviciu. Primul interlocutor, cu a­juto­­­­rul biografiei căruia încercăm­­ să reliefăm implicațiile la care Îfi ne referim, este Adalbert Iva­siuc, de profesie tractorist. O­­riginar din idealitatea Nistru, el a împlinit de curînd 34 de ani.­­ Dar vechimea sa în muncă (cal­­­­culată în ani efectiv lucrați) B nu totalizează decit... 12 ani și ■ cîteva luni. Motivul? Numai la­­ Exploatarea minieră Nistru, din ■ cauza absențelor nemotivate, 5 contractul de muncă i-a fost­­ desfăcut de șapte ori. Supărat­­ pe oamenii care, cică îi făceau g șicane, stătea un timp de po­mană, pentru ca apoi să ceară din nou angajarea tot la E.M. Nistru, făcînd de fiecare dată, promisiuni că nu va mai pro­duce greutăți tovarășilor lui de muncă. Cum a înțeles să respecte promisiunile este inu­til să mai amintim. Cazul nu e singular. Tot la Exploatarea minieră Nistru, lui Ioan Ianoș, om în­ vîrstă de nu­mai 23 ani, pe care l-am găsit zugrăvindu-și locuința primită prin grija exploatării, al cărei salariat este în prezent, în de­curs de cinci­­ ani, contractul de muncă i-a fost desfăcut în trei rînduri. Și­ t­ot în trei rînduri, de către aceeași exploatare a fost primit ca nou angajat! Ceea ce ni se pare însă mai cu­rios este faptul ca pentru ase­menea „performanță", exploata­rea i-a oferit și o locuință! Iată un alt caz: Mircea Pocol, care abi­a a împlinit loar 20 de ani, a lucrat pînă acum în trei exploatări miniere: Șuncu­­iuș, Jilia și Nistru. De peste tot a plecat cu contractul de mun­că desfăcut fiindcă absentase nemotivat. Ultima dată a pără­sit din ambiție Exploatarea mi­nieră Nistru,­ pentru ca a­poi să revină din nou, ca angajat, toc­mai printre oamenii pe care îi sfid­ase cu priviri de „pasăre că­lătoare" spre o „ocupație" foar­te­­ puțin nobilă — trîndăvi­a. — De ce ați plecat? — Sunt major. Am dreptul să fac ce vreau, ne răspunde el, pe un ton plin de nechibzuință.­­­ De acord. Dar se pune în­trebarea: din 9 iulie și pînă la 13 august, cine v-a întreținut? — T­ata! — Și nu vă mustră conștiința? — De ce să mă mustre? Că doar sî­n­t băiatul lui. Strașnic băiat! Pentru matra­­pl­azlîcurile lui, cînd nu împli­nise nici 20 de ani, a fost ur­mărit de miliție. Discutăm cu un alt om. Se numește Andrei Erdei. La 1 iu­lie a.c. a împlinit vîrsta de 25 ani, își aniversa ziua de naște­re, umblînd pentru a fi angajat la Exploatarea minieră Nistru. Dar pentru a... șaptea oară. Cererea i-a fost soluționată, deși la activul său avea cinci desfa­ceri ale contractului de muncă, pentru absențe n­emotivate, fă­cute tot aici la Nistru. Și „per­formanța" acestuia a fost onora­tă cu o locuință. Să credem că pe merit? Am mai putea prezenta alte cazuri similare. Dar ne oprim aici spre a conchide că satisfa­cerea cererilor de angajare, în­deosebi a salariaților cărora s-a desfăcut contractul de mun­­­ că pentru abateri disciplinare, trebuie făcută cu mai mult dis­­cernămînt. Astfel, cei instabili pleacă și revin, după bunul lor plac, comit acte de indiscipli­nă, produc greutăți celor har­nici și disciplinați. Toate aces­tea din cauză că la angajare nu se stă întotdeauna temenic și cu seriozitate de vorbă cu oa­menii, adică în așa fe­­ricit ei să înțeleagă că primirea lor în producție nu este un act for­mal, ci un moment hotărîtor și plin de importanță în viața lor, a întregului colectiv. Că la Nistru s-a făcut prea puțin pentru a se asigura inte­grarea responsabilă a întregului colectiv de salariați în muncă, C. JOSAN (Continuare în pag. a 3-a) ! Ancheta noastră ! Actul angajării în producție — moment hotărâtor, nu sermafitate! BVBBBINI BVBBI i

Next