Pentru Socialism, noiembrie 1971 (Anul 21, nr. 5525-5549)
1971-11-02 / nr. 5525
PROLETARI DIN TOATE ȚADIU.UNIȚIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5525 Marți 2 noiembrie 1971 4 pagini — 30 de bani CINCINALUL 1971-1975-PERIOADĂ DE AFIRMARE PLENARĂ, MULTILATERALĂ A EFICIENȚEI ECONOMIEI SOCIALISTE împreună cu întreaga țară, oamenii muncii din Maramureș au urmărit cu deosebit interes lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale — forul suprem de stat — care a legiferat o serie de noi legi de o deosebită importanță, menite să ducă la «cineirea perfecționării societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Semnificația majoră a recentei sesiuni o dă însă adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială pentru perioada 1971—1975, document program al eforturilor întregului nostru popor pentru prosperitatea și pogresul neîntrerupt al României socialiste: „înfăptuirea acestui vast program de construcție economică și socială, va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civilizație, va marca parcurgerea unei noi și însemnate etape pe drumul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii”, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu sub a cărui directă îndrumare a fost elaborat acest nou plan cincinal. Pus în dezbaterea masei de oameni ai muncii, planul cincinal aprobat recent sintetizează emanația gîndirii și năzuințelor maselor, o nouă ilustrare elocventă a adâncului democratism al orînduirii noastre sociale. Tocmai această largă dezbatere a dat prilejul descoperirii de noi rezerve interne, o mai deplină valorificare a potențialului resurselor materiale și umane ale țării în interesul accelerării progresului economic și social. De altfel, nivelurile prevăzute în planul cincinal 1971—1975 aprobat, sunt superioare celor stabilite prin Directivele Congresului al X-lea al partidului. Planul cincinal 1971—1975 prezintă pe ansamblul țării, al fiecărui județ cîteva caracteristici de foarte mare importanță: un dinamism accentuat al creșterii producției materiale, accentuarea proceselor calitative, ale Întregii dezvoltări, creșterea mai rapidă a venitului național în raport cu produsul social. Promovînd cu consecvență poetica de industrializare socialistă, în concepție unitară de largă perspectivă, partidul nostru prevede un ritm înalt de creștere a Dr. ing. GHEORGHE DOBRA, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. producției globale industriale. Ritmul stabilit de 11—12 la sută pe an, este superior celor ale multor state dezvoltate. Industria noastră va fi în măsură să asigure în 1975 circa 70 la sută din necesarul de utilaje al țării, să furnizeze de aproape 1,5 ori mai multe mărfuri pentru fondul pieții și de 1,9 ori mai multe produse pentru export, dovadă a unor corelații mai bune intre producția mijloacelor de producție și a bunurilor de consum. In acest context, potrivit prevederilor legii, o creștere mai rapidă vor cunoaște construcția de mașini, chimia, ramuri care prin specificul lor sunt în măsură să antreneze dezvoltarea întregii creșterea productivității industrii, muncii sociale. Producția globală industrială va fi în 1975 cu 71—81 la sută mai mare decât în 1970 și de circa 3 ori mai mare decât cea din 1965. O altă caracteristică a planului cincinal 1971—1975 o formează dezvoltarea impetuoasă a agriculturii. Trebuie reținut ca aspect deosebit de semnificativ că sporul de producție agricolă de 36— 49 la sută în acești cinci ani față de media anilor 1966—1970, se va obține pe seama volumului masiv de investiții în acest sector — de 2 ori mai mare decit în precedentul cicinal — pe seama lărgirii bazei materiale, a chimizării, a îndeplinirii programului național de irigare, hidroameliorații, a dezvoltării sectorului zootehnic. Trebuie să rețină atenția, de asemenea, faptul că în cincinalul 1971—1975 vor fi realizate investiții în valoare de 470 miliarde lei, față de 420—435 miliarde crt se stabilise la Congresul al X-lea al P.C.R. „Pentru țara noastră, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, înfăptuirea unui amplu program de investiții, menținerea unei rate înalte a acumulării constituie un imperativ vital, de prim ordin". Actualul plan cincinal menține o proporție justă între acumulare și consum, prevăzînd o rată a acumulării de 30—32 la sută. Cincinalul actual pune un deosebit accent pe îmbunătățirea laturilor calitative ale producției materiale — creșterea productivității muncii, diminuarea cheltuielilor materiale în limitele stabilite fiind deosebit de mobilizatoare, semnificative. In perioada 1971— 1975 productivitatea muncii va spori cu cel puțin 42 la sută în industrie, sporuri înfăptuindu-se și în considerabile montaje, transporturi construcțiiferoviare, etc. însemnătatea acestora o înțelegem mai bine dacă arătăm că la nivelul anului 1975 un spor de 1 la sută al productivității muncii în industrie echivalează cu circa 5 miliarde lei, față de circa 2,7 miliarde lei în 1970. Obținerea unor asemenea niveluri este dictată de cerința imperioasă a (Continuare în pag. a 2-a) In incinta Uzinei de preparare a minereurilor Săsar. Deschiderea Universității serale de marxism-leninism seri, la Casa de cultură a sindicatelor a avut loc, deschiderea anului de învățământ al Universității serale de marxism-leninism, și a studiului ideologic al cadrelor didactice din municipiul Baia Mare. Cu acest prilej, tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid a prezentat o expunere despre conducerea politică de către P.C.R. a întregii activități economice și sociale. Necesitatea obiectivă a creșterii rolului conducător al partidului în etapa făuririi societății socialiste, multilateral dezvoltate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe profesorul american de origine română George Palade Luni. 1 noiembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a primit pe profesorul american de origine română de la Universitatea Rockefeller, membru al Academiei Naționale de Științe din Washington, George Pallade, care, la invitația Academiei Republicii Socialiste România, face o vizită în țara noastră. La primire, au participat: tovarășul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România. A fost, de asemenea, de față Ion Romanu, consilier la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care avut loc cu acest prilej au fost a abordate probleme ale cooperării dintre savanții din România Statele Unite ale Americii în diiferite compartimente de cercetare, ale schimbului de experiență pe planul învățămîntului universitar, în interesul activității științifice din cele două țări, al progresului general. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate. Aspect din biblioteca de la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Festivitatea înmînării unor distincții unităților industriei locale Ieri, în prezența unor conducători, secretari ai organizațiilor de partid, președinți ai comitetelor sindicale și secretari ai organizațiilor de tineret, din cîteva unități ale industriei locale, tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., a înmînat reprezentanților unităților, distincțiile acordate pentru realizarea unor produse de bunuri de larg consum, apreciate în mod deosebit la al V-lea Pavilion de mostre, organizat în Capitală. A fost înmînată Direcției de industrie locală Maramureș Diploma și Mențiunea Comitetului de Stat pentru Economia Administrația locală pentru Ioxicul VI — obținut pe țară în producerea bunurilor de larg consum. Același for a înmînat întreprinderii trei diplome pentru ..Băimăreanu" realizarea camerei combinate ,Xia", a camerei de lucru „Stil" și pentru piesele de schimb auto destinate automobilului „Dacia 1300". A fost înmînată de asemenea, Diploma C.S.E.A.L. întreprinderii de materiale de construcții pentru artizanatul produs. Tot cu acest prilej au fost înmînate o serie de diplome acordate de Colectivul interdepartamental pentru organizarea celui de-al V-lea Pavilion de mostre, celor mai apreciate produse. Astfel, cuierul de hol ,,Corina", agregatul multifocar „A.M.I. 2“ și platoul din cupru bătut — produse de „Băimăreana“, au fost onorate cu diplome. Cu aceeași distincție au fost apreciate băuturile răcoritoare pe bază de sucuri din funete de pădure realizate de întreprinderea de morărit și panificație Maramureș. In încheiere, tovarășul Gheorghe Blaj, a felicitat colectivele pentru succesele obținute și distincțiile acordate și le-a urat noi succese în activitate. DORMITOARELE COMUNE în circuitul culturii de masă Prin polivalența structurii sale, cultura de masă este destinată satisfacerii unor cerințe și nevoi spirituale multiple ale oamenilor muncii, pe care trebuie să-i tîmpine în contextul specific înal activității pe care o exercită și în raport nemijlocit cu mediul de viață în care sunt încadrați. Dormitoarele comune sau căminele muncitorești reprezintă pentru foarte mulți salariați ai unor unități economice tocmai un asemenea mediu de viață înscris în contextul productiv al profesiei. Relația lor cu cultura de masă, în circuitul căreia să se integreze activ, se definește a fi de primă importanță pentru a înfăptui aici procesul de educație socialilistă a oamenilor muncii. Străbatem, spre orele amiezii, împreună cu tovarășul Paul Cînța, președintele comitetului sindical al E.M. Săsar, imobilele în care sînt cazați, cu fluctuații, un număr de pînă la 350 muncitori minieri. Majoritatea dintre ei se aflau în subteran. Prin dormitoare întîlnim doar pe cei care lucrează în schimbul de după-amiază. Pe cîțiva dintre ei îi găsim odihnindu-se, ascultînd muzică la difuzor sau, mai rar, citind. Stăm de vorbă cu Flore Cățănaș, ajutor minier, care de 10 ani lucrează în mină, la același loc de muncă, secția III, și tot de atîția ani locuiește în dormitorul comun. La fel, cu Domuta Filip, miner, care din aceiași ani de producție, patru îi are și el petrecuți în căminul exploatării. Aflăm că o parte a timpului liber din zilele unei săptămîni este dedicat destinderii. In sala culturală a dormitoarelor se poate viziona in fiecare seară programul televiziunii, o dată pe săptămînă un film și cîteodată se împrumută și cărți. Celor tineri le stă la dispoziție și o masă de tenis. In rest... însoțitorul nostru, tovarășul Paul Cînța, ne completează: „Pe lângă emisiunile noii stații de amplificare, dată anul trecut în funcțiune, pentru cei aflați în dormitoarele comune însoțim filmele rulate de cite o prezentare (săptămîna trecută la filmul „Dacii", de pildă), alteori , proiectăm și scurtmetraje de actualități sau pe teme de protecția muncii. Intenționăm să realizăm distribuirea cărții în încăperi, pentru fiecare locatar, cit și expuneri pe teme de etică, legislația muncii și medicină, cite una pe lună". Cumpănind cele aflate, constatăm mai mult proiecte și bune intenții, decât dețiuni efective și permanente. La cabinetul medical, tov. Pop Cornel Martin, medic generalist de întreprindere, ne împărtășește preocuparea de a realiza un ciclu de 12 expuneri pe teme medicale și de educație sanitară, adecvate specificului muncii și modului de viața al minerilor, care înregistrate pe bandă de magnetofon, să fie transmise prin stația de radioficare. Pomenindu-ne numele colaboratorului său, tovarășul Iuliu Feher, directorul clubului E.M. Săsar, ne interesăm ce activități desfășoară clubul în cadrul dormitoarelor comune. Pe luna octombrie erau preconizate trei acțiuni: un cadran politic intern și internațional, o intîlnire cu medicul și una cu brigada științifică. „Dorim săptămînal să programăm cel puțin o acțiune de amploare în căminele exploatării. Muncitorii beneficiază sau ar trebui să beneficieze de aceasta. Baza materială ar putea fi îmbunătățită. Mai multe cărți și publicații sunt necesare să fie la îndemîna lor. Prin activitățile culturale concepute de club în colaborare cu comitetul sindicatului și consiliul de administrație al exploatării vrem să-i integrăm în munca de educație, atrăgîndu-i spre cultură, invățîndu-i și ocazionîndu-le petrecere utilă a timpului liber". " Adevărurile exprimate nu trebuie demonstrate, ci doar înfăptuite cu consecventă, la nivelul condițiilor existente, dar mai ales la cel al exigențelor care se impun în etapa actuală a educării maselor. Ce deficiențe se perpetuează de ani de zile în munca culturală desfășurată la dormitoarele comune, înainte de toate se constată lipsa unei corespunzătoare pregătiri a manifestărilor ce urmează să aibă loc. In programele de activitate sînt înscrise acțiuni onorabile, dar multe din ele sînt mereu amînate, ceea ce viciază A.C. IOAN (Continuare în pag. a 2-a) De ce se toacă timp și nu furaje? Este un fapt bine cunoscut că dezvoltarea zootehniei și sporirea producției animaliere depind intr-o măsură hotărîtoare de asigurarea bazei furajere. S-ar părea, că este un lucru asupra căruia nu e cazul să insistăm. Și totuși acest ,"adevăr al adevărurilor" în zootehnie trebuie repetat, fiindcă, acum în prag de stabulație a animalelor, în vreme ce în multe cooperative, ca Ardusat, Cîmpulung la Tisa, Satulung, se lucrează din plin la însilozarea furajelor, în altele, această acțiune se desfășoară cu încetineală care nu poate fi decit păgubitoare. Rămînerea în urmă se încearcă a fi explicată prin lipsa mijloacelor de acționare a tocătoarelor. Realitatea este că o lungă perioadă de timp s-au depus prea puține eforturi pentru a părerea împămîntenită în spulbera unele cooperative agricole, ca Dumbrava, Stremț, Vima Mică, Suciu de Sus, Rohia, cum că este mai bine să fie lăsați cocenii pentru a fi dați în furajare iarna. In ultimul timp, în urma măsurilor luate de către organele agricole județene, s-au obținut citeva realizări. De exemplu, la cooperativa agricolă de producție din Săcălășeni, pînă în urmă cu o săptămînă se însilozase o cantitate infimă din cele 400 tone prevăzute. In line după multe tergiversări, trenurile au fost puse pe roate. S-au adus tocătoarea și tractorul la locul de însilozare și în numai trei zile s-a reușit să se însilozeze 90 de tone. La cooperativa agricolă de producție din Berința, se fac unele calcule supraoptimiste. Șeful fermei zootehnice, medicul veterinar Iosif Saju, entuziasmat că a reușit să însilozeze 100 de tone, apreciază că planul va fi depășit. Și dorim acest lucru, dar pînă acum aprecierile nu prea sunt în concordanță cu realitatea, atîta vreme, cit la brigada din Copalnic a aceleiași cooperative, tocătoarea funcționează cu sincope prelungite din lipsa mijlocului de acționare. De altfel, în ziua de 20 octombrie, în multe cooperative, asemenea utilaje to A. PETRU (Continuare în pag. a 2-a) SCRISOARE CĂTRE REDACȚIE Rog nu vă mirați de aceste rînduri, nici că ele vă sosesc de departe sau de aproape; nu mă căutați nici pe lista corespondenților obișnuiți fiindcă nu mă veți găsi. Ceea ce mă face să vă scriu, pentru prima dată în viața mea, este emoția cu care pășesc în calitate de student peste pragul unei instituții de cultură cum e cea în care pătrund acum. Aș vrea ca dorința mea să fie împărtășită tuturor, să mă înțeleagă toți că sunt fericit nu numai pentru că mi-am realizat un vis, o dorință, dar fiindcă în umbra acestor emoții stau lucruri care mă copleșesc. Mă gîndesc la locul de unde vin. Vin tocmai din Maramureș. Mă cuprinde și mai mult emoția cînd desc că fac mă înparte din prima promoție a Liceului industrial minier din Baia Mare, ducînd mine o dovadă cu felului de pregătire a din una din cele mai mari școli ale minerilor din țara aceasta. Dragostea de muncă și condițiile pe care le-am avut, ne-au ajutat ca acum să pășim în amfiteatrele învățămîntului superior 69 la sută din ciți am terminat studiile liceale, iar la studii de specializare postliceală 15,5 la sută. Vrem să valorificăm potențialul de care dispunem, vrem să încununăm cu cinste numele școlii de unde am plecat și a celei în care intrăm. Peste cinci ani promitem să revenim la noi în Maramureș, să punem în practică tot ce am acumulat și ce acumulăm acum, în folosul ridicării mineritului pe trepte noi, în descoperirii folosul unor noi valori demne de meleagurile noastre. Mi se perindă prin memorie, la această răscruce a căilor vieții mele, frânturi din drumul pe care l-am parcurs pînă acum. Mă văd încă puțin nedumerit, la deschiderea liceului, acum cinci ani. Toți ne-au urat succes, ne-am entuziasmat; au urmat apoi momente în care depășeam greu asperitățile acomodării, scepticismul unor prieteni în privința școlii începute, de ce n-aș recunoaște-o, chiar dezaprobarea unora față de ea... încet, a trecut totul, și mă văd împreună cu colegii, cînd tovarășii de la ziar au venit printre primii să ne ureze succes la bacalaureat, cerîndu-re părerea asupra pregătirii pentru această confruntare. Sîntem liniștiți că nu i-am înșelat. Putem înălța fruntea cu mândrie cînd raportăm că din clasa noastră de mineri patru au intrat în producție iar restul au reușit în învățămîntul superior și postliceal. Acum cred că mă înțelegeți de ce v-am scris, mă înțelegeți că nu-i o mulțumire îngustă pentru o reușită oarecare, ci e un argument al capacității noastre, a tuturor, indiferent de școala pe care am urmat-o sau de locul de unde sîntem, e succesul tuturor din țara noastră în care toți se străduiesc să pășească împreună din bine în mai bine. Să știe toți că noi, tinerii înțelegem acest lucru. Să învețe cei care urmează că nu-i în zadar nici un efort, că avem în față totul, dar sîntem invitați să luăm acest tot in schimbul unei munci susținute și cinstite. Nu mă pricep la tehnica scrierii unui special, unui articol bine minuiesc perforatorul, dar doresc să comunic semenilor mei ce gîndește un tînăr în pragul studenției. De aceea vă rog dacă e posibil, includeți în rîndurile ziarului ce credeți că e bun din scrisoarea mea. Pentru mine reprezintă gândurile simțămintele cinsteșite, așa cum sunt intr-o asemenea zi de sărbătoare. SIMION B’RLE, student anul I, Electronică București