Pentru Socialism, noiembrie 1971 (Anul 21, nr. 5525-5549)

1971-11-02 / nr. 5525

PROLETARI DIN TOATE ȚADIU.UNIȚI­VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5525 Marți 2 noiembrie 1971 4 pagini — 30 de bani CINCINALUL 1971-1975-PERIOADĂ DE AFIRMARE PLENARĂ, MULTILATERALĂ A EFICIENȚEI ECONOMIEI SOCIALISTE împreună cu întreaga țară, oa­menii muncii din Maramureș au urmărit cu deosebit interes lu­crările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale — forul su­prem de stat — care a legiferat o serie de noi legi de o deosebi­tă importanță, menite să ducă la «cine­ir­ea perfecționării societății noastre socialiste multilateral dez­voltate. Semnificația majoră a re­centei sesiuni o dă însă adopta­rea planului cincinal de dezvol­tare economico-socială pentru perioada 1971—1975, document program al eforturilor întregului nostru popor pentru prosperita­tea și pogresul neîntrerupt al Ro­mâniei socialiste: „înfăptuirea acestui vast pro­gram de construcție economică și socială, va ridica România pe o nouă treaptă de progres și civili­zație, va marca parcurgerea unei noi și însemnate etape pe dru­mul apropierii țării noastre de statele avansate ale lumii”, sub­linia tovarășul Nicolae Ceaușescu sub a cărui directă îndrumare a fost elaborat acest nou plan cincinal. Pus în dezbaterea masei de oa­meni ai muncii,­­ planul cinci­nal aprobat recent sintetizează e­­manația gîndirii și năzuințelor maselor, o nouă ilustrare elocven­tă a adâncului democratism al orînduirii noastre sociale. Toc­mai această largă dezbatere a dat prilejul descoperirii de noi re­zerve interne, o mai deplină va­lorificare a potențialului resurse­lor materiale și umane ale țării în interesul accelerării progresu­lui economic și social. De altfel, nivelurile prevăzute în planul cincinal 1971—1975 aprobat, sunt superioare celor stabilite prin Di­rectivele Congresului al X-lea al partidului. Planul cincinal 1971—1975 pre­zintă pe ansamblul țării, al fiecă­rui județ cîteva caracteristici de foarte mare importanță: un dina­mism accentuat al creșterii produc­ției materiale, accentuarea pro­ceselor calitative, ale Întregii dezvoltări, creșterea mai rapidă a venitului național în raport cu produsul social. Promovînd cu consecvență po­etica de industrializare socialistă, în concepție unitară de largă perspectivă, partidul nostru pre­vede un ritm înalt de creștere a Dr. ing. GHEORGHE DOBRA, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. producției globale industriale. Ritmul stabilit de 11—12 la­­ sută pe an, este superior celor ale multor state dezvoltate. Industria noastră va fi în măsură să asigu­re în 1975 circa 70 la sută din necesarul de utilaje al țării, să furnizeze de aproape 1,5 ori mai multe mărfuri pentru fondul pie­­ții și de 1,9 ori mai multe produ­se pentru export, dovadă a unor corelații mai bune intre produc­ția mijloacelor de producție și a bunurilor de consum. In acest context, potrivit prevederilor le­gii, o creștere mai rapidă vor cu­noaște construcția de mașini, chi­mia, ramuri care prin specificul lor sunt în măsură să antreneze dezvoltarea întregii creșterea productivității industrii, muncii sociale. Producția globală indus­trială va fi în 1975 cu 71—81 la sută mai mare decât în 1970 și de circa 3 ori mai mare decât cea din 1965. O altă caracteristică a planului cincinal 1971—1975 o formează dezvoltarea impetuoasă a agricul­turii. Trebuie reținut ca aspect deosebit de semnificativ că spo­rul de producție agricolă de 36— 49 la sută în acești cinci ani față de media anilor 1966—1970, se va obține pe seama volumului masiv de investiții în acest sector — de 2 ori mai mare decit în preceden­tul ci­­cinal — pe seama lărgirii bazei materiale, a chimizării, a în­deplinirii programului național de irigare, hidroameliorații, a dezvol­tării sectorului zootehnic. Trebuie să rețină atenția, de a­­semenea, faptul că în cincinalul 1971—1975 vor fi realizate inves­tiții în valoare de 470 miliarde lei, față de 420—435 miliarde crt se stabilise la Congresul al X-lea al P.C.R. „Pentru țara noastră, a­­răta tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, înfăptuirea unui amplu pro­gram de investiții, menținerea u­­nei rate înalte a acumulării con­stituie un imperativ vital, de prim ordin". Actualul plan cincinal menține o proporție justă între acumulare și consum, prevăzînd o rată a acumulării de 30—32 la sută. Cincinalul actual pune un deo­sebit accent pe îmbunătățirea la­turilor calitative ale producției materiale — creșterea productivi­tății muncii, diminuarea cheltuie­lilor materiale în limitele stabilite fiind deosebit de mobilizatoare, semnificative. In perioada 1971— 1975 productivitatea muncii va spori cu cel puțin 42 la sută în industrie, sporuri înfăptuindu-se și în considerabile montaje, transporturi construcții­­feroviare, etc. însemnătatea acestora o înțe­legem mai bine dacă arătăm că la nivelul anului 1975 un spor de 1 la sută al productivității mun­cii în industrie echivalează cu circa 5 miliarde lei, față de circa 2,7 miliarde lei în 1970. Obține­rea unor asemenea niveluri este dictată de cerința imperioasă a (Continuare în pag. a 2-a) In incinta Uzinei de prepa­rare a minereurilor Săsar. Deschiderea Universității serale de marxism-leninism seri, la Casa de cultură a sindi­catelor a avut loc, deschiderea a­­nului de învățământ al Universi­tății serale de marxism-leninism, și a studiului ideologic al cadrelor didactice din municipiul Baia Mare. Cu acest prilej, tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid a prezentat o expunere despre conducerea politică de către P.C.R. a întregii activități econo­mice și sociale. Necesitatea obiec­tivă a creșterii rolului conducător al partidului în etapa făuririi so­cietății socialiste, multilateral dezvoltate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe profesorul american de origine română George Pa­lade Luni. 1 noiembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a primit pe profesorul american de origine română de la Universita­tea Rockefeller, membru al Aca­demiei Naționale de Științe din Washington, George Pallade, care, la invitația Academiei Republicii Socialiste România, face o vizită în țara noastră. La primire, au participat: tova­rășul Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și acad. Miron Nicolescu, președintele Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia. A fost, de asemenea, de față Ion Romanu, consilier la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care avut loc cu acest prilej au fost a abordate probleme ale cooperării dintre savanții din România Statele Unite ale Americii în di­­i­ferite compartimente de cercetare, ale schimbului de experiență pe planul învățămîntului universitar, în interesul activității științifice­ din cele două țări, al progresului general. Convorbirea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă de cordialitate. Aspect din biblioteca de la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Festivitatea înmînării unor distincții unităților industriei locale Ieri, în prezența unor condu­cători, secretari ai organizații­lor de partid, președinți ai co­mitetelor sindicale și secretari ai organizațiilor de tineret, din cîteva unități ale industriei lo­cale, tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Maramureș al P.C.R., a înmînat reprezentanților unită­ților, distincțiile acordate pen­tru realizarea unor produse­ de bunuri de larg consum, aprecia­te în mod deosebit la al V-lea Pavilion de mostre, organizat în Capitală. A fost înmînată Direcției de industrie locală Maramureș Di­ploma și Mențiunea Comitetului de Stat pentru Economia Administrația locală pentru Io­xi­cul VI — obținut pe țară în producerea bunurilor de larg consum. Același for a înmînat întreprinderii trei diplome pentru ..Băimăreanu" realizarea camerei combinate ,Xia", a ca­merei de lucru „Stil" și pentru piesele de schimb auto destina­te automobilului „Dacia 1300". A fost înmînată de asemenea, Diploma C.S.E.A.L. întreprinde­rii de materiale de construcții pentru artizanatul produs. Tot cu acest prilej au fost în­­mînate o serie de diplome a­­cordate de Colectivul interde­partamental pentru organizarea celui de-al V-lea Pavilion de mostre, celor mai apreciate pro­duse. Astfel, cuierul de hol ,,Corina", agregatul multifocar „A.M.I. 2“ și platoul din cupru bătut — produse de „Băimărea­na“, au fost onorate cu diplo­me. Cu aceeași distincție au fost apreciate băuturile răcori­toare pe bază de sucuri din funete de pădure realizate de întreprinderea de morărit și pa­nificație Maramureș. In încheiere, tovarășul Gheor­ghe Blaj, a felicitat colectivele pentru succesele obținute și distincțiile acordate și le-a urat noi succese în activitate. DORMITOARELE COMUNE în circuitul culturii de masă Prin polivalența structurii sale, cultura de masă este destinată sa­tisfacerii unor cerințe și nevoi spirituale multiple ale oamenilor muncii, pe care trebuie să-i tîmpine în contextul specific în­­al activității pe care o exercită și în raport nemijlocit cu mediul de viață în care sunt încadrați. Dor­mitoarele comune sau căminele muncitorești reprezintă pentru foarte mulți salariați ai unor uni­tăți economice tocmai un aseme­nea mediu de viață înscris în con­­textul productiv al profesiei. Re­lația lor cu cultura de masă, în circuitul căreia să se integreze activ, se definește a fi de primă importanță pentru a înfăptui aici procesul de educație socia­li­listă a oamenilor muncii. Străbatem, spre orele amiezii, împreună cu tovarășul Paul Cînța, președintele comitetului sindical al E.M. Săsar, imobilele în care sînt cazați, cu fluctuații, un nu­măr de pînă la 350 muncitori mi­nieri. Majoritatea dintre ei se a­­flau în subteran. Prin dormitoare întîlnim doar pe cei care lucrează în schimbul de după-amiază. Pe cîțiva dintre ei îi găsim odihnin­­du-se, ascultînd muzică la difuzor sau, mai rar, citind. Stăm de vor­bă cu Flore Cățănaș, ajutor mi­nier, care de 10 ani lucrează în mină, la același loc de muncă, secția III, și tot de atîția ani lo­cuiește în dormitorul comun. La fel, cu Domuta Filip, miner, care din aceiași ani de producție, patru îi are și el petrecuți în căminul exploatării. Aflăm că o parte a timpului liber din zilele unei săp­­tămîni este dedicat destinderii. In sala culturală a dormitoarelor se poate viziona in fiecare seară pro­gramul televiziunii, o dată pe săp­­tămînă un film și cîteodată se împrumută și cărți. Celor tineri le stă la dispoziție și o masă de tenis. In rest... însoțitorul nostru, tovarășul Paul Cînța, ne completează: „Pe lângă emisiunile noii stații de am­plificare, dată anul trecut în funcțiune, pentru cei aflați în dor­mitoarele comune însoțim filmele rulate de cite o prezentare (săp­­tămîna trecută la filmul „Dacii", de pildă), alteori , proiectăm și scurtmetraje de actualități sau pe teme de protecția muncii. In­tenționăm să realizăm distri­buirea cărții în încăperi, pen­tru fiecare locatar, cit­ și ex­puneri pe teme de etică, le­gislația muncii și medicină, cite una pe lună". Cumpănind cele a­flate, constatăm mai mult proiec­te și bune intenții, decât dețiuni e­­fective și permanente. La cabine­tul medical, tov. Pop Cornel Mar­tin, medic generalist de între­prindere, ne împărtășește preocu­parea de a realiza un ciclu de 12 expuneri pe teme medicale și de educație sanitară, adecvate spe­cificului muncii și modului de viața al minerilor, care înregistra­te pe bandă de magnetofon, să fie transmise prin stația de radiofica­­re. Pomenindu-ne numele colabo­ratorului său, tovarășul Iuliu Feher, directorul clubului E.M. Săsar, ne interesăm ce activități desfășoară clubul în cadrul dor­mitoarelor comune. Pe luna oc­tombrie erau preconizate trei ac­țiuni: un cadran politic intern și internațional, o intîlnire cu medi­cul și una cu brigada științifică. „Dorim săptămînal să programăm cel puțin o acțiune de amploare în căminele exploatării. Muncitorii­ beneficiază sau ar trebui să be­neficieze de aceasta. Baza mate­rială ar putea fi îmbunătățită. Mai multe cărți și publicații sunt necesare să fie la îndemîna lor. Prin activitățile culturale conce­pute de club în colaborare cu co­mitetul sindicatului și consiliul de administrație al exploatării vrem să-i integrăm în munca de edu­cație, atrăgîndu-i spre cultură, invățîndu-i și ocazionîndu-le petrecere utilă a timpului liber". " Adevărurile exprimate nu trebuie demonstrate, ci doar înfăptuite cu consecventă, la nivelul condițiilor existente, dar mai ales la cel al exigențelor care se impun în eta­pa actuală a educării maselor. Ce deficiențe se perpetuează de ani de zile în munca culturală desfășurată la dormitoarele co­mune, înainte de toate se consta­tă lipsa unei corespunzătoare pre­gătiri a manifestărilor ce urmea­ză să aibă loc. In programele de activitate sînt înscrise acțiuni o­­norabile, dar multe din ele sînt mereu amînate, ceea ce viciază A.C. IOAN (Continuare în pag. a 2-a) De ce se toacă timp și nu furaje? Este un fapt bine cunoscut că dezvoltarea zootehniei și sporirea producției animaliere depind in­tr-o măsură hotărîtoare de asigu­rarea bazei furajere. S-ar părea, că este un lucru asupra căruia nu e cazul să insistăm. Și totuși acest ,"adevăr al adevărurilor" în zoo­tehnie trebuie repetat, fiindcă, a­­cum în prag de stabulație a ani­malelor, în vreme ce în multe cooperative, ca Ardusat, Cîmpu­­lung la Tisa, Satulung, se lu­crează din plin la însilozarea fu­rajelor, în altele, această acțiune se desfășoară cu încetineală care nu poate fi decit păgubitoare. Rămînerea în urmă se încearcă a fi explicată prin lipsa mijloa­celor de acționare a tocătoarelor. Realitatea este că o lungă perioa­dă de timp s-au depus prea pu­ține eforturi pentru a părerea împămîntenită în spulbera unele cooperative agricole, ca Dumbra­va, Stremț, Vima Mică, Suciu de Sus, Rohia, cum că este mai bine să fie lăsați cocenii pentru a fi dați în furajare iarna. In ultimul timp, în urma măsu­rilor luate de către organele a­gricole județene, s-au obținut ci­­teva realizări. De exemplu, la cooperativa agricolă de producție din Săcălășeni, pînă în urmă cu o săptămînă se însilozase o canti­tate infimă din cele 400 tone pre­văzute. In line după multe tergi­versări, trenurile au fost puse pe roate. S-au adus tocătoarea și tractorul la locul de însilozare și în numai trei zile s-a reușit să se însilozeze 90 de tone. La coope­rativa agricolă de producție din Berința, se fac unele calcule su­­praoptimiste. Șeful fermei zooteh­nice, medicul veterinar Iosif Saju­, entuziasmat că a reușit să însilo­zeze 100 de tone, apreciază că pla­nul va fi depășit. Și dorim acest lucru, dar pînă acum aprecierile nu prea sunt în concordanță cu realitatea, atîta vreme, cit la bri­gada din Copalnic a aceleiași co­operative, tocătoarea funcționea­ză cu sincope prelungite din lipsa mijlocului de acționare. De altfel, în ziua de 20 octombrie, în multe cooperative, asemenea utilaje to­ A. PETRU (Continuare în pag. a 2-a) SCRISOARE CĂTRE REDACȚIE Rog nu vă mirați de aceste rînduri, nici că ele vă so­sesc de departe sau de aproape; nu mă căutați nici pe lista corespondenților o­­bișnuiți fiindcă nu mă veți găsi. Ceea ce mă face să vă scriu, pentru prima dată în viața mea, este emoția cu ca­re pășesc în calita­te de student peste pragul unei institu­ții de cultură cum e cea în care pă­trund acum. Aș vrea ca dorin­ța mea să fie îm­părtășită tuturor, să mă înțeleagă toți că sunt fericit nu numai pentru că mi-am realizat un vis, o dorință, dar fiindcă în umbra acestor emoții stau lucruri care mă co­pleșesc. Mă gîndesc la locul de unde vin. Vin tocmai din Maramureș. Mă cuprinde și mai mult emo­ția cînd desc că fac mă­­ în­parte din prima promoție a Liceului industri­al minier din Baia Mare, ducînd mine o dovadă cu felului de pregătire a din una din cele mai mari școli ale minerilor din țara aceasta. Dragostea de muncă și condi­țiile pe care le-am avut, ne-au ajutat ca acum să pășim în amfiteatrele în­vățămîntului supe­rior 69 la sută din ciți am terminat studiile liceale, iar la studii de specia­lizare postliceală 15,5 la sută. Vrem să valorificăm po­tențialul de care dispunem, vrem să încununăm cu cin­ste numele școlii de unde am plecat și a celei în care in­trăm. Peste cinci ani promitem să revenim la noi în Maramureș, să pu­nem în practică tot ce am acumulat și ce acumulăm acum, în folosul ridicării mineritului pe trep­te noi, în descoperirii folosul unor noi valori demne de meleagurile noastre. Mi se perindă prin memorie, la a­­ceastă răscruce a căilor vieții mele, frânturi din drumul pe care­ l-am par­curs pînă acum. Mă văd încă puțin ne­dumerit, la deschi­derea liceului, a­­cum cinci ani. Toți ne-au urat succes, ne-am entuziasmat; au urmat apoi mo­mente în care de­pășeam greu aspe­ritățile acomodării, scepticismul unor prieteni în privința școlii începute, de ce n-aș recunoaș­­te-o, chiar dezapro­barea unora față de ea... încet, a tre­cut totul, și mă văd împreună cu cole­gii, cînd tovarășii de­­ la ziar au venit printre primii să ne ureze succes la bacalaureat, cerîn­­du-r­e părerea asu­pra pregătirii pen­tru această con­fruntare. Sîntem li­niștiți că nu i-am înșelat. Putem înăl­ța fruntea cu mân­drie cînd raportăm că din clasa noas­tră de mineri patru au intrat în pro­ducție iar restul au reușit în învăță­­mîntul superior și postliceal. Acum cred că mă înțele­geți de ce v-am scris, mă înțelegeți că nu-i o mulțumi­re îngustă pentru o reușită oarecare, ci e un argument al capacității noastre, a tuturor, indife­rent de școala pe care am urmat-o sau de locul de un­de sîntem, e succe­sul tuturor din țara noastră în care toți se străduiesc să pă­șească împreună din bine în mai bine. Să știe toți că noi, tinerii înțelegem a­­cest lucru. Să înve­țe cei care urmează că nu-i în zadar nici un efort, că a­­vem în față totul, dar sîntem invitați să luăm acest tot in schimbul unei munci susținute și cinstite. Nu mă pri­cep la tehnica scri­erii unui special, unui articol bine minuiesc perforato­rul, dar doresc să comunic semenilor mei ce gîndește un tînăr în pragul stu­denției. De aceea vă rog dacă e­­ po­sibil, includeți în rîndurile ziarului ce credeți că e bun din scrisoarea mea. Pentru mine repre­zintă gândurile simțămintele cinst­e­­și­te, așa cum sunt in­tr-o asemenea zi de sărbătoare. SIMION B’RLE, student anul I, E­­lectronică București

Next