Pentru Socialism, noiembrie 1971 (Anul 21, nr. 5525-5549)
1971-11-25 / nr. 5545
PS190-PEDAGOGIA MN EdEM Psiho-pedagogia aprecierii are ca obiect structura și conținutul personalității umane în procesul educării și autoeducării- Aprecierea apare în procesul cunoașterii omului și este o judecată de valoare cu caracter de ierarhizare- Această judecată e adevărată sau justă cînd reflectă adecvat realitatea și falsă cînd realitatea e denaturată, fie tendențios, fie din ignoranță- Aprecierea pe care o face omul poate fi influențată de interese, gradul de subiectivitate etc O apreciere care corespunde datelor realității este o apreciere obiectivă- Caracterul obiectiv al aprecierii se dezvoltă, în general, prin educație, pe baza exersării, învățării, observației, autoobservației, confruntate cu realitatea- Dezvoltarea obiectivității aprecierii duce la ceea ce se numește autoapreciere critică, desigur raportată la un sistem de referință (de criterii): scopuri, idealuri, atitudine față de muncă, acțiuni pozitive, care sub influența hotărîtoare a factorilor educativi (familie, școală, organizațiile de pionieri și U T.C .), se stabilizează, devenind coordonate ale conținutului personalității. Pentru aprecierea psihopedagogică să fie corectă trebuie să se cunoască raporturile dintre educabilitate și educare. Educabilitatea se bazează pe extraordinara plasticitate a sistemului nervos (I.P. Pavlov) și este un dat înnăscut. Educarea este un proces prin excelență social și cuprinde instruirea și formarea personalității sub toate aspectele cerute de societate. Educația se bazează pe datele ereditare, avînd menirea să le treacă din starea de potențialitate în una activă, formativă. Cu cît vom cunoaște mai devreme gradul de educabilitate al copiilor și vom aplica cele mai bune metode de formare a lor, cu atît educația va fi mai reușită. In raport cu educabilitatea, procesul educativ are rolul hotărîtor. La naștere omul normal dispune de un echipament ereditar sub formă de predispoziții native dar acestea nu sînt încă aptitudini gata formate (cum gîndeau sau gîndesc unii psihologi și pedagogi burghezi), ci numai premise ale viitoarei deveniri. Ba mai mult, și aceste predispoziții pot fi modelate, într-o direcție sau alta, prin educație, de aceea se spune că sunt polivalente. Direcția și conținutul dezvoltării lor vor fi rodul educației, al influențelor mediului social. Conținutul personalității (aptitudini, caracter) va depinde de conținutul profesiunii, muncii exercitate Pedagogia marxistă relevă rolul muncii, al activității în general, în dezvoltarea trăsăturilor personalității. Deosebit de semnificativă este aprecierea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., cu privire la educația prin muncă, apreciere făcută cu ocazia propunerilor de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxistleninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. „Unul din obiectivele principale ale muncii politice, îndeosebi rîndurile tineretului, este comun baterea fermă a tendințelor de parazitism, de viață ușoară fără muncă, cultivarea răspunderii și a datoriei de a munci în slujba patriei, a poporului, a societății socialiste, îndeplinirea unei munci utile societății este o onoare și o obligație pentru toți cetățenii". Educarea atitudinii față de muncă începe din familie, în procesul autoservirii, a ajutorării părinților și în primul rînd a pregătirii lecțiilor, temelor pentru acasă. Contribuția principală în formarea pentru muncă și-o aduce școala la școală, prin forme organizate (atelierele școlare, lecții), se îmbogățește mintea cu cunoștințe, priceperi, deprinderi ergonomice necesare profesiei, se educă atitudinea comunistă față de muncă. In procesul activității omul învață să aprecieze alt om, după fapte, munca fiind etalonul valoric al aprecierii și autoaprecierii. Cadrele didactice și părinții trebuie să facă un front comun în ridicarea exigenței, mai ales față de acei tineri care se eschivează de la îndatoririle școlare. Paradoxal, sunt chiar unii diriginți care iau apărarea unor elevi leneși prin „argumente" ca acestea: „de ce să-l lăsăm repetent în anul I pentru că trebuie să mai dea o dată admiterea", „în anul V, să nu-l cădem pentru că nu intră la examenul de absolvire", sau că principale ar fi numai acele discipline din care se dă examen de stat și ca atare nu trebuie lăsat corigent la alte obiecte. Alții organizează așa-numitele ore „de îndreptare" la sfîrșit de trimestru sau an școlar, efectuînd o notare și apreciere fortuită, pseudodocimologică. Concluziile ce se desprind sînt clare; astfel de elevi ajung să creadă că se poate trăi și fără muncă (prin chiul, copiat, suflat, motivări ficționale etc.) și că prin tertipuri se poate face așa-zisa carieră. E adevărat că pernicioasa atitudine e întărită și de unii părinți, poate ei înșiși certați cu munca sau terorizați de propriii lor copii. In educație îmbinarea exigenței cu respectul pentru copil asigură succesul scontat. Cere-i elevului cît mai mult, acordîndu-i respect, sprijin și încredere, în concordanță cu particularitățile psiho-fizice de vîrstă și individuale. In acest sens exemplul e foarte influențabil. Iată de ce se cere ca toți educatorii (profesori, părinți) să acționeze unitar în aplicarea măsurilor lor educative, formînd la elevi ideea dominantă că munca școlară, perspectivele profesionale cer un regim disciplinar pentru toți, fără excepție. Astfel cunoscutul afomiism: „Maxima debetur puero reverenția" (Copilului i se datorează cel mai mare respect) servește la considerarea dialectică a științei și artei educației. Prof. GH. ARDELEAN IIIF I OMNI D (Urmare din pag. 1) meargă bine. „De altfel, interveni tehnicianul Paul Szerepi, aici, la noi s-au format oameni de bază. Adică ce înseamnă asta? In toate posturile cheie se găsesc oameni cu vechime, cu o bună pregătire profesională, cu experiență în preparare. Exemple sunt multe..." îndemnați de tînărul tehnician notăm cîteva. Mai întîi ne este recomandat comunistul Gheorghe Moldovan. De meserie este celular. E un bărbat înalt, bine legat. Lucrează în flotație de 23 de ani. Nu s-a gîndit nici măcar o clipă să părăsească prepararea. „Nu mi-a plăcut să umblu dintr-un loc în altul. Cu șeful flotației ne împăcăm de minune. In orice problemă se consultă cu noi, ne cere părerea, îi cerem sfaturile și ne ajută. Și apoi mai e ceva: majoritatea sîntem localnici, legați de orașul nostru. Cei care vin între noi, mai ales tinerii, sînt întotdeauna bine primiți". Deslușim în cele spuse de interlocutorii noștri un anumit mod înaintat de a gîndi, de a se raporta la realitățile vieții productive. Ei nu-și văd numai propriile interese, ci în primul rînd pe cele care vizează colectivitatea în care sînt integrați. Poate că tocmai de aceea Pante Pașca, Francisc Vass, ba chiar inginerul Al. Czigler, ca și tînăra ingineră Livia Petcu și mulți alți angajați, absolvenți ai diferitelor școli tehnice și profesionale, au găsit încă de la venirea lor în Rotație o bună primire. Mai mult, unii dintre „oamenii de bază" aici au deprins meseriile de celular, filtraș sau morar, de lăcătuș, sudor sau electrician. Numai între oameni statornici, cu pasiune față de profesia aleasă, se pot forma oameni de bază, capabili să-și îndeplinească cu responsabilitate obligațiile social-productive care și le asumă. — Știți cum e la noi? — întreba sudorul Gheorghe Bartoș, locțiitorul secretarului organizației de bază a schimbului . Toți acționăm în așa fel încît producția să se desfășoare cît mai bine. De aici ajutorul tovărășesc, principial între oameni, atitudinea lor combativă față de orice manifestare înapoiată, păgubitoare. Iată, echipa noastră lucrează acum la terminarea reparațiilor la o linie de celule. Altădată aceste operațiuni durau zile în șir. In prezent însă, prin unirea tuturor forțelor din schimb, printr-o organizare mai chibzuită a muncii, perioada de efectuare a reparațiilor s-a scurtat mult. Dar iertați-mă, mă grăbesc.. Trebuie să pornim producția. Timpul nu mă lasă să vă dau mai multe explicații... Graba comunistului Gh. Bartoș este bine întemeiată. Celulele unei linii de flotare începuseră să funcționeze. In acel moment totul trebuia să fie în perfectă stare. Comuniștii Francisc Vass și Gheorghe Moldovan se preocupau de reglarea aparatelor de distribuire a reactivilor. O mică neatenție putea să provoace prețioase pierderi de metale în steril... înainte de a ne despărți de inginerul comunist Al. Czigler privim într-un registru bilanțier în care sunt înscrise rezultatele activității productive ale colectivului pe care-l conduce. Toți indicatorii calitativi cuprinși în planul de producție al flotației sunt nu numai realizați, ci și substanțial depășiți. In cele 10 luni din acest an colectivul de aici a dat suplimentar 98 tone metal calculat în echivalent de bază, iar prin reducerea timpului afectat reparațiilor numai în trimestrul trei s-au prelucrat în plus 2.800 tone minereu, cu aceleași capacități. Aceste cîteva cifre încorporează în sine munca disciplinată a unui colectiv închegat și harnic a cărui activitate este propulsată spre noi trepte de afirmare de acei oameni de bază care se numesc comuniști, oameni statornici, cu un înalt simț al conștiinței, al responsabilității politico-sociale încredințate, trăsături imprimate de ei, prin exemplul personal, fiecărui salariat în parte. O astfel de sarcină îndeplinește și inginerul Alexandru Czigler în calitatea sa de șef al flotației ei. Joi 25 noiembrie 1971 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune. 20.10 „Eroul de la sfera 79" — reportaj. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor: Mari comici ai ecranului. 21.30 Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internațional. 22.30 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. PENTRU SOÜTAT TSM Joi 25 noiembrie 1971 SE25. Echipa de fotbal a României s-a calificat în sferturile de finală ale campionatului european — seri la București, în meci decisiv, România — țara Galilor 2-0 — Ultimul meci al grupei I campionatului european de fotbal a inter-țări, disputat pe stadionul „23 August" din Capitală, în prezența a circa 50 000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români. In partida care decidea pe cîștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale competiției, reprezentativa României a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. Ca și în meciul de acum zece zile cu formația Cehoslovaciei, jucătorii români au abordat această partidă cu multă ambiție, fiecare dintre ei neprecupețind nici un efort pentru a obține victoria. Echipa noastră a acționat de-a lungul celor 90 de minute ca o formație matură, bine sudată, în care toate compartimentele și-au adus contribuția la succesul final. După o scurtă perioadă de studiu și joc de centru, fotbaliștii români trec cu hotărîre în atac și încă ln minutul 9, deschid scorul. Lucescu execută cu precizie o lovitură de colț, iar Lupescu, venit din apărare, reia spectaculos cu capul balonul, care poposește pentru prima oară in plasa porții apărate de Millington. Echipa română stăpânește jocul in continuare, presează insistent și numai bara porții îl salvează pe portarul galez (în minutul 26) de un nou gol, ce trebuia să fie înscris de Dembrovschi. La numai două minute, Iordănescu este pus în poziție ideală de a marca însă mingea expediată de el cu capul este interceptată de apărătorul buturilor echipei oaspete. La reluare, inițiativa aparține tot fotbaliștilor români, care continuă să creeze faze periculoase la poarta adversă. Ei ratează încă două mari ocazii de a majora scorul prin același Dembrovschi (min. 62) și Dobrin (min. 68). Superioritatea echipei României este concretizată in minutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lucescu, reia direct în plasă mingea centrată de Iordănescu: 2—0 pentru România. Brigada de arbitrii belgieni, avînd la centru pe A. Delcourt, a condus următoarele formații: România, Răducanu, — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru Radu Nunweiller, Lucescu, Dembrovschi, Dobrin, Iordănescu, Țara Galilor: Millington. — Rodriguez, Phillips, Williams ,Thomas, Hockey, Hill (din min. 46 Cyril Davies), Rees, Reece, Ron Davies, James. (Agerpres) cinema Joi 25 noiembrie 1971 BAIA MARE — Dacia: Vis de dragoste (Complet. Ceylon, insula legendelor); Mineral: Secretul planetei maimuțelor (Complet. Desen pentru o pasăre): 1 Mai: Afurisitul de bunic (Complet. Varșovia în pictură); BAIA SPRIE: Vînătoare de vrăjitoare (Complet. Fiori și insecte); SIGHETU MARMAȚIEI: Semnale pe drum (Complet. Muzeul de artă al Academiei); VIȘEU DE SUS: Cu dirijabilul spre Polul Nord (Complet. O zi cu N. Ghiaurov la Salzburg); BORȘA: In ghearele invizibile ale dr. Mabuse (Complet. Zoonozele); BAIA BORȘA: Celebrul 702 (Complet. Componenta Gama); CAVNIC: Noul locatar (Complet. Viața activă); TG. LĂPUȘ: Tăcerea bărbaților (Complet. Omul mic, orașul mare); ȘOMCUȚA MARE: Genoveva de Brabant (Complet. Secretul Comanei); SEMI: Săptămîna nebunilor (Complet. Arhitectura feudală); BĂIUȚ: S-a întîmplat la miliție (Complet. Soarele beat); CÎMPULUNG LA TISA: Noapte cu ceată (Complet. Judo); BĂIȚA: Mă iubește, nu mă iubește (Complet. Cum și-a găsit copilașul mama). Lucrări practice în cadrul cercului de fizică experimentală. (Anul III, electromecanică, Institutul de subingineri). Important l IJECOOP MARAMUREȘ angajează de urgență muncitori necalificați pentru depozitele din Baia Mare. Salarizarea se va face conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare la sediul întreprinderii din Baia Mare, B-dul București nr. 43, telefon 14650. în cupa U. E. F. A. U.T. Arad — Vitoria Setubal 3-0 „Hai, coșar, coșar Cîntecul acesta, fredonat de reputatul actor Colea Răutu, a făcut și înconjurul Maramureșului. Melodia nostalgică, vorbind de vremuri apuse, ne încîntă și astăzi. Adesea, pe stradă, este o femeie superstițioasă exclamă: Mi-a ieșit coșarul înainte. Semn bun! Ei, dar dacă ar ști cu ce se ocupă unii coșari și îndeosebi mai marii acestora, nu s-ar bucura. De pildă, in fiecare an, în luna ianuarie, se prezintă un coșar și la blocul nostru. — Semn bun, la început de an, va fi tentat să zică cineva. Poate. Știm însă numai atît că acest coșar, venit fără ustensilele de rigoare, are asupra lui doar un simplu chitanțier: iți spune cît ai de plată și încasează banii! In cei 10 ani, de cînd stau în bloc, nu l-am văzut măcar o singură dată curățind hornul. Am Întrebat o vecină: — L-ați văzut la lucru? — Nu! Apoi am întrebat și pe alții. Același răspuns: — Nu știm să-l fi văzut la lucru. Știm că încasează banii. Până nu de mult, coșarii aparțineau de fosta întreprindere balneoclimaterică; în acest an, au fost cedați la I.G.O. Fapt este că Judecătoria din Baia Mare a avut în anii 1970 și 1971 de soluționat o serie de cauze, cel puțin ciudate. Fosta întreprindere balneoclimaterică afirmă că numeroși cetățeni nu-și plătesc taxele de coșerit. Ani în șir! Așa că... i-au trimis în judecată! ... Augustin Nagy din comuna Ulmeni nr. 132 s-a trezit acasă cu o citație. Află că la 22 decembrie 1970 a fost dat în judecată pentru că n-a achitat taxa de coșerit pe anii 1960 a și 1970. Omul s-a frecat la ochi și ingáimat nedumerit. — A dracului poveste! Vine la Judecătorie și prezintă chitanțele. Omul achitase banii și chiar uitase de trebușoara asta. Acum, se minunează: cum l-au scos datornic? Firește, Judecătoria a dat cîștig de cauză pîrîtului, obligînd întreprinderea să plătească S0 lei cheltuieli de judecată. Și cînd te gîndești că presupusa datorie era de ... 48 lei! Nici nu se putea născoci o afacere mai strălucită! ... Ștefan Peter din satul Țicău nr. 106 a pățit la fel. Era învinuit că n-a plătit taxele pe anii 1968 (12 lei), 1969 (24 lei) și 1970 (24 de lei). Pîrâtul se prezintă în istanță cu chitanțele din care reiese limpede că și-a onorat obligațiile. Și în acest caz, întreprinderea a plătit 50 lei cheltuieli de judecată, din cei 60 pe care-i încasase, dar nu știa că a încasat! Mai mare daraua, decit ocaua! La 1 februarie 1971 e acționat în judecată Ioan Coteț din Finteușu Mare nr. 104 pentru că homarii n-ar fi primit cei 48 de tei! Adresa unității zicea că omul e rău platnic pe anii 1969 și 1970. Cetățeanul prezintă chitanțele datate din 27 februarie 1969 și 16 aprilie 1970. Unitatea reclamantă a plătit iarăși 56 de lei despăgubiri și cheltuieli de judecată. Exact ca în proverbul: Din lac in puț! ... Așa s-au petrecut lucrurile și în cazul lui Gheorghe Coteț, tot din Finteușu Mare și Vasile Păcurar, din Ardusat. Oamenii achitaseră taxele, dar întreprinderea avea pretenții, fiind pină la urmă nevoită să achite ea cheltuielile cuvenite de judecată. Cetățenii se întreabă și noi la fel: ce s-ar fi întîmplat dacă împricinații pierdeau chitanțele? Erau buni de plată. De două ori! Și asta pentru că Ia unitatea amintită s-o fi rătăcit vreun Incurcă-Lume ! Este de-a dreptul un miracol cum se poate crea atîta haos în evidențe. Ani la rînd se plătesc sumele respective, dar nu sînt scăzute din evidența debitorilor. Cauzele soluționate de justiție mai arată că, probabil, coșarii nici n-au lucrat, ci numai au încasat banii. Altfel nu se explică de ce n-au știut de la un an la altul că oamenii le-au plătit așa-zisa osteneală. Or, poate, s-au emis chitanțe duble? In folosul cui? Trebușoara asta s-ar cuveni bine verificată de organele competente» ION CHIȘ ION NAN fI ■ ■ ■ Fabrica de medicamente și produse chimice „TERAPIA" Cluj recrutează băieți în vederea examenului de admitere la forma de invățămînt ucenicie la locul de muncă, pentru meseria de^OPERATOR^CHIMIST Se primesc absolvenți a 8 sau 10 clase de școală generală. înscrierile se fac zilnic la sediul fabricii din strada Deltei nr. 5, serviciul organizarea muncii. à Pronosticul nostru la concursul nr. 48 din 28 noiembrie 1971 I Dinamo — Crișul II Petrolul — ,,U Craiova III Politehnica — Steaua IV Steagul roșu — A.S.A. Tg. Mureș V S.C. Bacău — C.F.R. Cluj 1 VI F.C. Argeș — Farul 1 VII Cagliari — Bologna 1 VIII Catanzaro — LanerosSi k IX Fiorentina — Torino 1 X Internazionale — Milan 1 XI Juventus — Napoli 1 XII Roma — Mantova 1 XIII Varese — Verona Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate personală Baia Mare aduce la cunoștință publicului din Baia Mare și Sighetu Mai mates că se pun in vânzare noi apartamente in blocurile de locuințe cu predarea in trim. III și IV 1972, astfel: — LA BAIA MARE, blocul C3/100 ap., confort II și blocul cu 250 apartamente confort 1 cu 1. 2 și 3 camere, cu dependințe lângă gara C.F.R., la prețurile informative: confort I confort II — 1 cameră — 2 camere — 3 camere 40.000 70.000 90.000 30.000 51.000 65.000 BLOCUL B/72 apartamente, cu 4 etaje, confort finața Unirii, cu 2 camere, la prețul informativ de 70.000 lei. — La SIGHETU MARMAȚIEI blocul A3/16 apartamente ș A4/16 apartamente confort II în cartierul Huta, cu 2 camere Ia prețul Informativ de 60.000 lei. Avansul minim pentru contractarea unui apartament este 20 și 30 la sută, in funcție de salariul tarifar lunar. Cei care au depus cereri anterior la oficiu sunt rugați să-și premizeze preferințele, cunoscind că ordinea priorității se socotește nu la data completării avansului minim. Pentru construirea apartamentelor se poate contracta avansu minim de la C.E.C., un conditioni avantajoase. Cererile și precizările pentru apartamente se depun: la Bai Mare, Palatul Administrativ, etajul III, camera 308, iar la Sighetu Marmației, la serviciul S.S.A. al Consiliului popular municipal Anunț important , Administrația financiară a județului Maramureș Invită cetățenii din județ să se prezinte de urgență la organele financiare ale consiliilor populare pe raza cărora domiciliază in vederea clarificării pe anul în curs a situației fiscale și a lichidării eventualelor datorii pe care le mai au. I