Pentru Socialism, noiembrie 1971 (Anul 21, nr. 5525-5549)

1971-11-25 / nr. 5545

PS190-PEDAGOGI­A MN Ed­EM­­ Psiho-pedagogia aprecierii are ca obiect structura și conținutul­­ personalității umane în procesul educării și autoeducării- Apre­cierea apare în procesul cunoaș­terii omului și este o judecată de valoare cu caracter de ierar­hizare- Această judecată e ade­vărată sau justă cînd re­flectă adecvat realitatea și falsă cînd realitatea e denatu­rată, fie tendențios, fie din igno­ranță- Aprecierea pe care o face omul poate fi influențată de in­terese, gradul de subiectivitate etc­ O apreciere care corespunde datelor realității este o aprecie­re obiectivă- Caracterul obiectiv al aprecierii se dezvoltă, în ge­neral, prin educație, pe baza exersării, învățării, observației, autoobservației, confruntate cu realitatea- Dezvoltarea obiecti­vității aprecierii duce la ceea ce se numește autoapreciere cri­tică, desigur raportată la un sis­tem de referință (de criterii): scopuri, idealuri, atitudine față de muncă, acțiuni pozitive, care sub influența hotărîtoare a fac­torilor educativi (familie, școa­lă, organizațiile de pionieri și U­ T.C .), se stabilizează, devenind coordonate ale conținutului per­sonalității. Pentru aprecierea psiho­­pedagogică să fie corectă tre­buie să se cunoască raporturile dintre educabilitate și educare. Educabilitatea se bazează pe ex­traordinara plasticitate a siste­mului nervos (I.P. Pavlov) și es­te un dat înnăscut. Educarea es­te un proces prin excelență so­cial și cuprinde instruirea și for­marea personalității sub toate aspectele cerute de societate. E­­­ducația se bazează pe datele e­­reditare, avînd menirea să le treacă din starea de potențiali­tate în una activă, formativă. Cu cît vom cunoaște mai devre­me gradul de educabilitate al copiilor și vom aplica cele mai bune metode de formare a lor, cu atît educația va fi mai reu­șită. In raport cu educabilitatea, procesul educativ are rolul ho­­tărîtor. La naștere omul normal dispune de un echipament ere­ditar sub formă de predispozi­ții native dar acestea nu sînt încă aptitudini­ gata formate (cum gîndeau sau gîndesc unii psihologi și pedagogi burghezi), ci numai premise ale viitoarei deveniri. Ba mai mult, și aces­te predispoziții pot fi modelate, într-o direcție sau alta, prin edu­cație, de aceea se spune că sunt polivalente. Direcția și conținutul dezvoltării lor vor fi rodul edu­cației, al influențelor mediului social. Conținutul personalității (aptitudini, caracter) va depinde de conținutul profesiunii, muncii exercitate­ Pedagogia marxistă relevă rolul muncii, al activită­ții în general, în dezvoltarea tră­săturilor personalității. Deosebit de semnificativă este aprecierea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., cu privire la educația prin muncă, apreciere făcută cu ocazia pro­punerilor de măsuri pentru îm­bunătățirea activității politico-i­­deologice, de educare marxist­­leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. „U­­­nul din obiectivele principale ale muncii politice, îndeosebi rîndurile tineretului, este com­un baterea fermă a tendințelor de parazitism, de viață ușoară fără muncă, cultivarea răspunderii și a datoriei de a munci în slujba patriei, a poporului, a societății socialiste, îndeplinirea unei munci utile societății este o o­­noare și o obligație pentru toți cetățenii". Educarea atitudinii față de muncă începe din familie, în procesul autoservirii, a ajutorării părinților și în primul rînd a pregătirii lecțiilor, temelor pen­tru acasă. Contribuția principală în formarea pentru muncă și-o aduce școala­ la școală, prin forme organizate (atelierele șco­lare, lecții), se îmbogățește min­tea cu cunoștințe, priceperi, de­prinderi ergonomice necesare profesiei, se educă atitudinea comunistă față de muncă. In procesul activității omul învață să aprecieze alt om, după fap­te, munca fiind etalonul valoric al aprecierii și autoaprecierii. Cadrele didactice și părinții trebuie să facă un front comun în ridicarea exigenței, mai ales față de acei tineri care se eschi­vează de la îndatoririle școlare. Paradoxal, sunt chiar unii diri­­ginți care iau apărarea unor e­­levi leneși prin „argumente" ca acestea: „de ce să-l lăsăm repe­tent în anul I pentru că trebuie să mai dea o dată admiterea", „în anul V, să nu-l cădem pen­tru că nu intră la examenul de absolvire", sau că principale ar fi numai acele discipline din ca­re se dă examen de stat și ca atare nu trebuie lăsat corigent la alte obiecte. Alții organizează așa-numitele ore „de îndrepta­re" la sfîrșit de trimestru sau an școlar, efectuînd o notare și apreciere fortuită, pseudodocimo­­logică. Concluziile ce se desprind sînt clare; astfel de elevi ajung să creadă că se poate trăi și fă­ră muncă (prin chiul, copiat, su­flat, motivări ficționale etc.) și că prin tertipuri se poate face așa-zisa carieră. E adevărat că pernicioasa atitudine e întărită și de unii părinți, poate ei înșiși certați cu munca sau terorizați de propriii lor copii. In educație îmbinarea exigen­ței cu respectul pentru copil a­­sigură succesul scontat. Cere-i elevului cît mai mult, acordîndu-i respect, sprijin și încredere, în concordanță cu particularitățile psiho-fizice de vîrstă și indivi­duale. In acest sens exemplul e foarte influențabil. Iată de ce se cere ca toți educatorii (profe­sori, părinți) să acționeze uni­tar în aplicarea măsurilor lor e­­ducative, formînd la elevi ideea dominantă că munca școlară, perspectivele profesionale cer un regim disciplinar pentru toți, fă­ră excepție. Astfel cunoscutul a­­fomiism: „Maxima debetur puero reverenția" (Copilului i se dato­rează cel mai mare respect) ser­vește la considerarea dialectică a științei și artei educației. Prof. GH. ARDELEAN I­I­IF I OMNI D (Urmare din pag. 1) meargă bine. „De altfel, in­terveni tehnicianul Paul Sze­­repi, aici, la noi s-au format oameni de bază. Adică ce în­seamnă asta? In toate postu­rile cheie se găsesc oameni cu vechime, cu o bună pregăti­re profesională, cu experiență în preparare. Exemple sunt multe..." îndemnați de tînărul tehni­cian notăm cîteva. Mai întîi ne este recomandat comunis­tul Gheorghe Moldovan. De meserie este celular. E un bărbat înalt, bine legat. Lu­crează în flotație de 23 de ani. Nu s-a gîndit nici măcar o clipă să părăsească prepararea. „Nu mi-a plăcut să umblu dintr-un loc în altul. Cu șeful flotației ne împăcăm de minu­ne. In orice problemă se con­sultă cu noi, ne cere părerea, îi cerem sfaturile și ne ajută. Și apoi mai e ceva: majorita­tea sîntem localnici, legați de orașul nostru. Cei care vin în­tre noi, mai ales tinerii, sînt întotdeauna bine primiți". Deslușim în cele spuse de in­terlocutorii noștri un anumit mod înaintat de a gîndi, de a se­­ raporta la realitățile vieții productive. Ei nu-și văd numai propriile interese, ci în primul rînd pe cele care vizează colec­tivitatea în care sînt integrați. Poate că tocmai de aceea Pan­te Pașca, Francisc Vass, ba chiar inginerul Al. Czigler, ca și tînăra ingineră Livia Petcu și mulți alți angajați, absol­venți ai diferitelor școli tehni­ce și profesionale, au găsit în­că de la venirea lor în Rota­ție o bună primire. Mai mult, unii dintre „oamenii de bază" aici au deprins meseriile de celular, filtraș sau morar, de lăcătuș, sudor sau electrician. Numai între oameni statornici, cu pasiune față de profesia a­­leasă, se pot forma oameni de bază, capabili să-și îndepli­nească cu responsabilitate obli­gațiile social-productive care și le asumă. — Știți cum e la noi? — în­treba sudorul Gheorghe Bar­­toș, locțiitorul secretarului or­ganizației de bază a schimbu­lui .­ Toți acționăm în așa fel încît producția să se desfășoa­re cît mai bine. De aici ajuto­rul tovărășesc, principial între oameni, atitudinea lor comba­tivă față de orice manifestare înapoiată, păgubitoare. Iată, e­­chipa noastră lucrează acum la terminarea reparațiilor la o linie de celule. Altădată aceste operațiuni durau zile­ în șir. In prezent însă, prin unirea tutu­ror forțelor din schimb, prin­­tr-o organizare mai chibzuită a muncii, perioada de efectuare a reparațiilor s-a­ scurtat mult. Dar iertați-mă, mă grăbesc..­ Trebuie să pornim producția. Timpul nu mă lasă să vă dau mai multe explicații... Graba comunistului Gh. Bar­­toș este bine întemeiată. Celu­lele unei linii de flotare înce­puseră să funcționeze. In acel moment totul trebuia să fie în perfectă stare. Comuniștii Francisc Vass și Gheorghe Moldovan se preocupau de re­glarea aparatelor de distribui­re a reactivilor. O mică ne­atenție putea să provoace pre­țioase pierderi de metale în steril... înainte de a ne despărți de inginerul comunist Al. Czigler privim într-un registru bilan­­țier în care sunt înscrise re­zultatele activității productive ale colectivului pe care-l con­duce. Toți indicatorii calitativi cuprinși în planul de producție al flotației sunt nu numai reali­zați, ci și substanțial depășiți. In cele 10 luni din acest an colectivul de aici a dat supli­mentar 98 tone metal calculat în echivalent de bază, iar prin reducerea timpului afectat re­parațiilor numai în trimestrul trei s-au prelucrat în plus 2.800 tone minereu, cu ace­leași capacități. Aceste cîteva cifre încorporează în sine mun­ca disciplinată a unui colectiv închegat și harnic a cărui ac­tivitate este propulsată spre noi trepte de afirmare de acei oameni de bază care se nu­mesc comuniști, oameni sta­tornici, cu un înalt simț al conștiinței, al responsabilită­ții politico-sociale încredin­țate, trăsături imprimate de ei, prin exemplul personal, fie­cărui salariat în parte. O ast­fel de sarcină îndeplinește și inginerul Alexandru Czigler în calitatea sa de șef al flotației­ ei. Joi 25 noiembrie 1971 17.30 Emisiune în limba maghia­ră. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în ac­țiune. 20.10 „Eroul de la sfera 79" — reportaj. 20.25 Avanpre­mieră. 20.30 Pagini de umor: Mari comici ai ecranului. 21.30 Inter­pretul săptămînii: Benone Sinu­­lescu. 21.45 Cadran internațional. 22.30 Luminile rampei. 22.50 Te­lejurnalul de noapte. PENTRU SOÜTAT TSM Joi 25 noiembrie 1971 SE25. Echipa de fotbal a României s-a calificat în sferturile de finală ale campionatului european — seri la București, în meci decisiv, România — țara Galilor 2-0 — Ultimul meci al grupei I campionatului european de fotbal a inter-țări, disputat pe stadionul „23 August" din Capitală, în pre­zența a circa 50 000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid suc­ces al fotbaliștilor români. In par­tida care decidea pe cîștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale competi­ției, reprezentativa României a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționa­tei Țării Galilor. Ca și în meciul de acum zece zile cu formația Cehoslovaciei, jucătorii români au abordat a­­ceastă partidă cu multă ambiție, fiecare dintre ei neprecupețind nici un efort pentru a obține vic­toria. Echipa noastră a acționat de-a lungul celor 90 de minute ca o formație matură, bine sudată, în care toate compartimentele și-au adus contribuția la succe­sul final. După o scurtă perioadă de studiu și joc de centru, fotbaliș­tii români trec cu hotărîre în a­­tac și încă ln minutul 9, deschid scorul. Lucescu execută cu pre­cizie o lovitură de colț, iar Lu­­pescu, venit din apărare, reia spectaculos cu capul balonul, ca­re poposește pentru prima oară in plasa porții apărate de Milling­ton. Echipa română stăpânește jo­cul in continuare, presează insis­tent și numai bara porții îl sal­vează pe portarul galez (în mi­nutul 26) de un nou gol, ce tre­buia să fie înscris de Dembrovs­chi. La numai două minute, Ior­­dănescu este pus în poziție idea­lă de a marca însă mingea expe­diată de el cu capul este inter­ceptată de apărătorul buturilor e­­chipei oaspete. La reluare, inițiativa aparține tot fotbaliștilor români, care con­tinuă să creeze faze periculoase la poarta adversă. Ei ratează în­că două mari ocazii de a majora scorul prin același Dembrovschi (min. 62) și Dobrin (min. 68). Su­perioritatea echipei României es­te concretizată in minutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lu­cescu, reia direct în plasă min­gea centrată de Iordănescu: 2—0 pentru România. Brigada de arbitrii belgieni, a­­vînd la centru pe A. Delcourt, a condus următoarele formații: Ro­mânia, Răducanu, — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru Radu Nunweiller, Lucescu, Dem­­brovschi, Dobrin, Iordănescu, Ța­ra Galilor: Millington. — Rodri­guez, Phillips, Williams ,Thomas, Hockey, Hill (din min. 46 Cyril Davies), Rees, Reece, Ron Davies, James. (Agerpres) cinema­­ Joi 25 noiembrie 1971 BAIA MARE — Dacia: Vis de dragoste (Complet. Ceylon, insula legendelor); Mineral: Secretul planetei maimuțelor (Complet. De­sen pentru o pasăre): 1 Mai: A­­furisitul de bunic (Complet. Var­șovia în pictură); BAIA SPRIE: Vînătoare de vrăjitoare (Complet. Fiori și insecte); SIGHETU MAR­­MAȚIEI: Semnale pe drum (Com­plet. Muzeul de artă al Acade­miei); VIȘEU DE SUS: Cu dirija­bilul spre Polul Nord (Complet. O zi cu N. Ghiaurov la Salzburg); BORȘA: In ghearele invizibile ale dr. Mabuse (Complet. Zoonozele); BAIA BORȘA: Celebrul 702 (Com­plet. Componenta Gama); CAV­­NIC: Noul locatar (Complet. Via­ța activă); TG. LĂPUȘ: Tăcerea bărbaților (Complet. Omul mic, o­­rașul mare); ȘOMCUȚA MARE: Genoveva de Brabant (Complet. Secretul Comanei); SEM­I: Săptă­­mîna nebunilor (Complet. Arhi­tectura feudală); BĂIUȚ: S-a în­tîmplat la miliție (Complet. Soa­rele beat); CÎMPULUNG LA TI­SA: Noapte cu ceată (Complet. Judo); BĂIȚA: Mă iubește, nu mă iubește (Complet. Cum și-a găsit copilașul mama). Lucrări practice în cadrul cercului de fizică experimentală. (Anul III, electromecanică, Institutul de subingineri). Important l IJECOOP MARAMUREȘ angajează de urgență muncitori necalificați pentru depozitele din Baia Mare. Salarizarea se va face conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare la sediul întreprinde­rii din Baia Mare, B-dul București nr. 43, telefon 14650. în cupa U. E. F. A. U.T. Arad — Vitoria Setubal 3-0 „Hai, coșar, coșar Cîntecul acesta, fredonat de re­putatul actor Colea Răutu, a făcut și înconjurul Maramureșului. Melo­dia nostalgică, vorbind de vremuri apuse, ne încîntă și astăzi. Adesea, pe stradă, este o femeie superstițioasă exclamă: Mi-a ieșit coșarul înainte. Semn bun! Ei, dar dacă ar ști cu ce se ocu­pă unii coșari și îndeosebi mai ma­rii acestora, nu s-ar bucura. De pildă, in fiecare an, în luna ianuarie, se prezintă un coșar și la blocul nostru. — Semn bun, la început de an, va fi tentat să zică cineva. Poate. Știm însă numai atît că acest coșar, venit fără ustensilele de rigoare, are asupra lui doar un sim­plu chitanțier: iți spune cît ai de plată și încasează banii! In cei 10 ani, de cînd stau în bloc, nu l-am văzut măcar o singură dată cură­­țind hornul. Am Întrebat o vecină: — L-ați văzut la lucru? — Nu! Apoi am întrebat și pe alții. A­­celași răspuns: — Nu știm să-l fi văzut la lu­cru. Știm că încasează banii. Până nu de mult, coșarii aparți­neau de fosta întreprindere balneo­climaterică; în acest an, au fost ce­dați la I.G.O. Fapt este că Judecătoria din Ba­ia Mare a avut în anii 1970 și 1971 de soluționat o serie de cauze, cel puțin ciudate. Fosta întreprindere balneoclimaterică afirmă că nume­roși cetățeni nu-și plătesc taxele de coșerit. Ani în șir! Așa că... i-au trimis în judecată! ... Augustin Nagy din comuna Ul­meni nr. 132 s-a trezit acasă cu o citație. Află că la 22 decembrie 1970 a fost dat în judecată pentru că n-a achitat taxa de coșerit pe anii 1960 a și 1970. Omul s-a frecat la ochi și ingáimat nedumerit. — A dracului poveste! Vine la Judecătorie și prezintă chitanțele. Omul achitase banii și chiar uitase de trebușoara asta. A­­cum, se minunează: cum l-au scos datornic? Firește, Judecătoria a dat cîștig de cauză pîrîtului, obligînd între­prinderea să plătească S0 lei cheltu­ieli de judecată. Și cînd te gîndești că presupusa datorie era de ... 48 lei! Nici nu se putea născoci o a­­facere mai strălucită! ... Ștefan Peter din satul Țicău nr. 106 a pățit la fel. Era învinuit că n-a plătit taxele pe anii 1968 (12 lei), 1969 (24 lei) și 1970 (24 de lei). Pîrâtul se prezintă în istanță cu chi­tanțele din care reiese limpede că și-a onorat obligațiile. Și în acest caz, întreprinderea a plătit 50 lei cheltuieli de judecată, din cei 60 pe care-i încasase, dar nu știa că a încasat! Mai mare daraua, decit o­­caua! La 1 februarie 1971 e acționat în judecată Ioan Coteț din Finteușu Mare nr. 104 pentru că homarii n-ar fi primit cei 48 de tei! Adresa unității zicea că omul e rău platnic pe anii 1969 și 1970. Cetățeanul pre­zintă chitanțele datate din 27 febru­arie 1969 și 16 aprilie 1970. Unitatea reclamantă a plătit iarăși 56 de lei despăgubiri și cheltuieli de judeca­tă. Exact ca în proverbul: Din lac in puț! ... Așa s-au petrecut lucrurile și în cazul lui Gheorghe Coteț, tot din Finteușu Mare și Vasile Păcurar, din Ardusat. Oamenii achitaseră ta­xele, dar întreprinderea avea pre­tenții, fiind pină la urmă nevoită să achite ea cheltuielile cuvenite de judecată. Cetățenii se întreabă și noi la fel: ce s-ar fi întîmplat dacă împricina­ții pierdeau chitanțele? Erau buni de plată. De două ori! Și asta pen­tru că Ia unitatea amintită s-o fi rătăcit vreun Incurcă-Lume ! Este de-a dreptul un miracol cum se poate crea atîta haos în evi­dențe. Ani la rînd se plătesc sume­le respective, dar nu sînt scăzute din evidența debitorilor. Cauzele so­luționate de justiție mai arată că, probabil, coșarii nici n-au lucrat, ci numai au încasat banii. Altfel nu se explică de ce n-au știut de la un an la altul că oamenii le-au plătit așa-zisa osteneală. Or, poate, s-au emis chitanțe duble? In folosul cui? Trebușoara asta s-ar cuveni bine verificată de organele competente» ION CHIȘ ION NAN f­I ■ ■ ■ Fabrica de medicamente și produse chimice „TERAPIA" Cluj recrutează băieți în vederea examenului de ad­mitere la forma de invățămînt ucenicie la locul de muncă, pentru meseria de^OPERATOR^CHIMIST Se primesc absolvenți a 8 sau 10 clase de școa­lă generală. înscrierile se fac zilnic la sediul fabricii din strada Deltei nr. 5, serviciul organizarea muncii. à Prono­sticul nostru la concursul nr. 48 din 28 noiembrie 1971 I Dinamo — Crișul II Petrolul — ,,U­ Craiova III Politehnica — Steaua IV Steagul roșu — A.S.A. Tg. Mureș V S.C. Bacău — C.F.R. Cluj 1 VI F.C. Argeș — Farul 1 VII Cagliari — Bologna 1 VIII Catanzaro — LanerosSi k IX Fiorentina — Torino 1 X Internazionale — Milan 1 XI Juventus — Napoli 1 XII Roma — Mantova 1 XIII Varese — Verona Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate personală Baia Mare aduce la cunoștință publicului din Baia Mare și Sighetu Mai mat­es că se pun in vânzare noi apartamente in blocurile de lo­cuințe cu predarea in trim. III și IV 1972, astfel: — LA BAIA MARE, blocul C3/100 ap., confort II și blocul cu 250 apartamente confort 1 cu 1. 2 și 3 camere, cu dependințe lângă gara C.F.R., la prețurile informative: confort I confort II — 1 cameră — 2 camere — 3 camere 40.000 70.000 90.000 30.000 51.000 65.000 BLOCUL B/72 apartamente, cu 4 etaje, confort f­in­a­ța Uni­rii, cu 2 camere, la prețul informativ de 70.000 lei. — La SIGHETU MARMAȚIEI blocul A3/16 apartamente ș A4/16 apartamente confort II în cartierul Huta, cu 2 camere Ia prețul Informativ de 60.000 lei. Avansul minim pentru contractarea unui apartament este 20 și 30 la sută, in funcție de salariul tarifar lunar. Cei care au depus cereri anterior la oficiu sunt rugați să-și pre­mizeze preferințele, cunoscind că ordinea priorității se socotește nu­ la data completării avansului minim. Pentru construirea apartamentelor se poate contracta avansu minim de la C.E.C., un conditioni avantajoase. Cererile și precizările pentru apartamente se depun: la Bai Mare, Palatul Administrativ, etajul III, camera 308, iar la Sighetu Marmației, la serviciul S.S.A. al Consiliului popular municipal Anunț important , Administrația financiară a județului Maramureș Invită cetățenii din județ să se prezinte de urgență la organele financiare ale consilii­lor populare pe raza cărora domiciliază in vederea clarificării pe anul în curs a situ­ației fiscale și a lichidării eventualelor da­torii pe care le mai au. I

Next