Pentru Socialism, mai 1972 (Anul 22, nr. 5679-5703)

1972-05-03 / nr. 5679

I If 7— VltnT1*> P RÓ LÉT ARI Dl'NtöÁTFfXtffLE VWTȚl-VAÎ ^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN M­ere EFERVESCENTA, BILANȚURI RODNICE în unitățile economice din Sighetu Marmației Este semnificativ pentru hăr­nicia și avîntul cu care se lu­crează în municipiul Sighetu Marmației, faptul că toate co­lectivele unităților industriale au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan ce le reve­neau pe primele patru luni din acest an. Producția suplimenta­ră obținută pe ansamblul mu­nicipiului însumează aproxi­mativ 10.000.000 lei. In numai 3 luni, întreprinderile sighete­­ne au obținut beneficii supli­mentare în valoare de peste 3.500.000 lei. Rezultate deosebite în între­cerea socialistă au fost înre­gistrate de colectivele de la Platforma C-E.I.L., de la U.E.I.L., și Fabrica „Unitatea“, care au realizat peste 80 sută din volumul total al pre­ro­ducției suplimentare obținute pe ansamblul municipiului. Spor important de producție In acest an constructorii de utilaj minier de la U.M.M.U.M. au ca sarcină principală să e­­fectueze un nou salt cantitativ și calitativ al producției. De­­punînd toate eforturile în cest scop, ei au reușit în pri­a­­mele patru luni să sporească producția uzinei față de media realizărilor anului trecut cu 25 la sută și să asigure realiza­rea planului pe această perioa­da. De remarcat sunt succesele în sporirea producției la unele utilaje și piese de schimb mult solicitate de beneficiari. Pină la zi, spre exemplu, s-au pro­dus peste plan cu 20 la sută mai multe piese de pentru utilaje miniere și schimb cu 154 tone la piese brute-forjate sau matrițate. Ca urmare a sin­cronizării muncii secțiilor pri­mare cu cele ale montajului, s-a reușit să se realizeze în în­tregime numărul planificat de dumpere, iar cu­ privește scre­­perul pentru agricultură, pe patru luni, planul este depășit cu 20 de bucăți. Industria locală Lucrătorii din întreprinderile industriei locale, primele patru luni au încheiat ale anului cu remarcabile realizări. Toa­te unitățile și-au îndeplinit și depășit planul de pro­ducție. S-au produs suplimen­tar piese de schimb auto în valoare de peste 2 milioane lei, mobilă în valoare de 300.000 lei, 400 m.c. prefabri­cate din beton, 12.000 m.c. agregate de carieră și balastie­ră, s-a depășit planul către fondul pieții cu peste un mi­lion de lei etc. Acest bilanț a fost posibil datorită eforturilor depuse pe linia perfecționării, folosirii mai bune a capacităților de producție utilizării timpului util de lucru, ceea ce s-a con­cretizat în depășirea cu 5,9 la sută a indicatorului de produc­tivitate. Același factor a de­terminat realizarea planului pe patru luni la producția globa­lă și de marfă pe întreaga in­dustrie locală înainte de ter­men, ceea ce face­ posibilă în­cheierea perioadei cu un a­­vans de producție de peste 12 milioane lei. Anul XXII nr. 5679 jgț' '­­«TÎ'țK*'.. Mi­ercuri 3 mai 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani Întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu tovarășul Santiago Marți, 2 mai, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, s-a întilnit cu tova­rășul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită in tara noastră, la invitația Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. La întilnire a participat tova­rășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a a­­vut loc cu acest prilej s-a rea­firmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relațiile de colaborare și solidaritate in­­ternaționalistă dintre Partidul Co­munist Român și Partidul Comu­nist din Spania, corespunzător intereselor celor două partide și popoare, unității mișcării comu­niste și muncitorești internațio­nale, ale tuturor forțelor antiim­perialiste. S-a făcut, totodată, un schimb de păreri asupra proble­melor actuale ale luptei revolu­ționare antiimperialiste, ale mișcării comuniste și muncito­rești, ale situației internaționale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate și caldă prietenie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au oferit un dejun în cinstea tova­rășului Santiago Carrillo. Carrillo Conferința județeană a comisiilor inginerilor și tehnicienilor Manifestare plenară a contribuției gîndirii creatoare la progresul economic După cum am a­­nunțat, recent a a­­vut loc Conferința județeană a comisi­ilor inginerilor și tehnicienilor, mani­festare de prestigiu a celor citeva mii de cadre tehnico-in­­ginerești din econo­mia județului nostru. Revenind asupra dezbaterilor sale, do­rim să relevăm a­­portul acestor cadre înzestrate cu un pu­ternic potențial de gîndire tehnică pus în slujba producției, a bunăstării oameni­lor muncii. Așa cum s-a scos în evidență, întregul salt calita­tiv al industriei noastre are la bază atît munca rodnică a colectivelor din u­­nitățile industriale, cit și largă, în promovarea de masă, a proporție noului în tehnică. Se dove­dește acest fapt nu numai în importantul volum de invenții, inovații și raționali­zări aplicate, în stu­diile de organizare a producției și muncii, ci și în acti­­­vitatea de toate zile­le, mai bine conce­pută, organizată și condusă de inginerii și tehnicienii noș­tri, însăși volumul producției materiale, calitatea înaltă a produselor modernismul noastre, proce­selor tehnologice, dă nota emulației crea­toare a cadrelor de ingineri și tehnici­eni, îndrumate de organele și organiza­țiile de partid, după cum pătrunderea în masă a propagandei tehnice dă nota mo­bilizării lor de că­tre comitetele sindi­catelor. . Fără îndoială, bi­lanțul activității cre­atoare a comisiilor inginerilor și tehni­cienilor este rodnic sub toate aspectele sale. Așa cum apre­cia raportorul Confe­rinței, tov. dr. ing. Ilie Paraschiv ca și participanții la dez­bateri — tov. ing. Aurel Brindău, ing. Zoltán Ágoston, ing. Mihai Zahoranszki, ing. Vasile Rákóczi, dhim. Ștefan Mihal­­ca, ing. Milian Bá­bán, subinginer Ste­lian Pirvulescu și al­ții, — cerințele dez­voltării, progresul vertiginos al științei și tehnicii impun, a­­vînd în vedere toc­mai nivelul atins, o mai activă, mai efi­cientă și operativă contribuție de gîn­dire tehnică în toate ramurile industriale, îmbunătățirea cali­tativă a întregii ac­tivități economice solicită folosirea mai bună a utilajelor, a capacităților de pro­ducție, a efectivelor, modernizarea în pas cu progresul con­temporan a procese­lor tehnologice, a­­dică tocmai domenii in care gindirea, concepția ingineru­lui sau tehnicianu­lui să se coreleze o­­perativ, eficient cu strădaniile muncito­rilor productivi. pal Un capitol princip al dezbaterilor l-a format dezvolta­rea propagandei teh­nice de masă. Iniția­tivă largă, de răsu­net, a Consiliului județean al U.G.S.R., „Știință —■ tehnică — productivitate" desfășurată pe coor­donate mereu mai bune pină acum, trebuie să capete o și mai mare extin­dere, pătrundere e­­ficientă in masa de oameni ai muncii. Și in domeniul in­vențiilor, inovațiilor, lucrurile bune do­bîndite la­­ foarte multe unități din ju­deț trebuie aprofun­date. Apreciem in­tervențiile obiective, pline de adevăr ale tov. ing. Gheorghe Lungu, ing. Nicolae Dien, ing. Rolf Neu­­stadter și ele altor participanți, care au denunțat sistemul greoi, birocratic cu care încă sînt în­conjurate unele ino­vații, cerința obiec­tivă de a găsi for­me de stimulare a cercetătorilor, pro­iectanților și execu­tanților în finaliza­rea rapidă a cercetă­rii științifice aplica­te, necesitatea da noi valențe de a ac­țiunii de autoutilare și ca un rezultat al gîndirii tehnice lo­cale. Asupra tuturor acestor aspecte, asu­pra sarcinilor ce re­vin inginerilor tehnicienilor in eta­și­na actuală s-a oprit pe larg și tov­ ing. Vasile­ședintele Scripăt, pre­secțiunii mine din cadrul C.N.I.T. . Ca o concluzie a­­supra întregii acti­vități a comisiilor inginerilor și olenilor, asupra tehni­li­unilor directoare că­tre care trebuie să se îndrepte gindirea GH. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Vestea bună a făcut înconjurul stațiunii cu o ma­re iuțeală. Cuprinși de o nețărmurită bucurie și mi­n­­drie, mecanizato­rii au aflat că intre cele aproape 200 u­­nități agricole so­cialiste cărora li s-a conferit de că­tre Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România înalta distincție „Ordinul Muncii“ clasa 1, se află și Stațiunea pentru mecanizarea agri­culturii Satulung, încheiat cu succese remarcabile, anul 1971, primul din actualul cin­cinal, este socotit pe bună dreptate ca un an de reviriment in activita­tea acestui inimos colectiv. Mesa­gerii tehnicii noi pe ogoare au acu­mulat multe satisfacții. Așezată pe temelii solide, pe principii noi, co­laborarea fructuoasă intre secțiile de mecanizare și unitățile agricole deservite a determinat producției ogoarelor unite, sporirea Conju­garea hărniciei colective cu efortu­rile pentru mecanizarea largă a pro­cesului de producție a condus la obținerea in plus a mii de tone pro­duse agricole.­­ Fără munca plină de abnegație și dăruire a comu­niștilor și a celor­lalți mecanizatori, spunea tovarășul Vasile Remețean, secretarul organi­zației de cooperatorii partid, din Mireșu Mare puteau recolta nu în medie, 3.120 kg porumb boabe la hectar. Aceasta a însemnat pentru ei un plus de 305 tone porumb (față de plan). Recunosc acest lucru toți cooperatorii care apreciază la justa lui valoare ajutorul primit din par­tea statului și pe această cale. Cu o deosebită recunoștință stimă vorbesc de munca mecaniza­și­torilor de la S.M.A. Satulung și ță­ranii cooperatori din Ardusat, Lu­­căcești, Pribilești, Satulung. Reali­zările frumoase din aceste unități sunt indisolubil legate de numele oa­menilor de la volan, mereu prezenți pe ogoare, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Comuniștii Vasile Mureșan, Gheorghe Rața, Gheorghe Pop, Gheorghe Rațiu, Ioan Moldovan, N. SZÖBEL (Continuare în pag. a 2-a) Í NMIA PREȚUIRE Convorbiri intre delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Socialist Francez Luni, 1 Mai 1972, au avut­ loc convorbirile între delegația Par­tidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, și delegația Partidului Socialist Francez, con­dusă de Francois Mitterand, prim-secretar al Partidului Socia­list Francez. Din partea franceză participă Gaston Defferre, membru al Bi­roului Național al Partidului So­cialist Francez, președintele gru­pului parlamentar socialist, pri­mar al orașului Marsilia, și Ro­bert Pontillon, membru al Birou­lui Național, secretar național cu problemele internaționale al Par­tidului Socialist Francez, iar din partea română iau parte tovară­șii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor s-a e­fectuat un schimb de informări reciproce asupra activității și preocupărilor celor două partide. De asemenea, au fost evidenția­te aspecte ale relațiilor dintre Partidul Comunist Român și Par­tidul Socialist Francez, dintre Ro­mânia și Franța, probleme ale situației politice din Europa, ale actualității internaționale. S-a re­levat dorința comună de a dez­volta în continuare relațiile din­tre cele două partide, dintre po­poarele român și francez. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, de bună înțelegere. în pagina a 3-a Vizita în Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania și guvernele celor două țări au convenit ca vizita oficială de prietenie in Repu­blica Socialistă România a dele­gației de partid și guvernamen­tale a Republicii Democrate Ger­mane să aibă loc în a doua de­cadă a lunii mai a.c. Delegația va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii De­mocrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi sem­nat Tratatul de prietenie, cola­borare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Lemnul se deschide, fâorile lui se revarsă peste baltă și potricală cu umbre de seară, cercurile se rostesc ochiului și fură lumina necesară pen­tru viața de pe urmă. Mai lovește barda și undele ste­jarului răspund asemeni clo­potului lovit de propria lui limbă. Trunchiul gălbui, răs­tignit pe iarbă, rămâne incă neîmplinit, brațele l-au pără­sit, s-au făcut iar, rădăcinile au mai rămas doar să sperie copilăria seminței sale. Aș­teaptă să se împovăreze de o nouă viață și­ o altă coroa­nă pe mai departe de cum­păna zilei legată. Gheorghe Borodi din Meșterul Vadu Izei îi înțelege tăcerea, mim­­­ile lui se coboară și blind grăiesc cu mătasea fibrelor. Văzul lui desenează pomul vieții și fibrele se schimbă în sfoara unduită pe vertica­la copacului și sfoara plea­că din fintină ca un șarpe domestic spre cercul solar, in ochiul de ziuă își așează mărgelele. „Lemnul se cioplește cu su­fletul. . . așa s-au rînduit sa­tele Izei, în pace cu dorul pădurii". Barda dăruie aripi stilpului de poartă. Sufletul cioplitoru­lui zboară în lemnului, el poartă calendarele zestrea luminii, noaptea a părăsit-o în somnul rădăcinii ; ciopli­torul cîntă anotimpurile și esența lor se strînge simbol pe chipul porții cu streșini de cer. Durere și împăcare, vis și izbindă, omenești după omenia pămîntului, grăiesc trecătorului. „Dacă înțelegi lemnul apoi el înțelege citeva vieți și ră­­mîne pildă intre bunic și co­pil. Trebuie să-i dai mîndria lui din codru, nu să-l po­cești. Porțile sînt calendare­le vieții noastre“, zice un­chiul Gheorghe. In Maramureș porțile sînt cartea de vizită a gazdelor. Laița de lingă bărbații dăltu­iți cheamă drumețul la odih­nă, ulcica de pe rama fîntî­nii se dăruie cu­ răcoarea din adine însetatului. Ele sunt un cintec prelung de datină care invită la omenie, sunt cinstea și demnitatea muncii de zi cu zi, sunt oamenii care n-au știut și nu știu ce-i slugărni­cia, lenea, cerșetoria, sunt o constituție care apără sufle­tul locurilor. Dar astăzi parcă văd printre încrustători să­­mînța ogorului încolțind șî bucuria oamenilor transmisă lui Pan, în pămînt. Cercurile rostesc împlinirea zilei în lu­mină. Așa au fost, așa au rămas. In vremea nouă porțile se rostesc, prin înțelepciunea ar­tistului, mai împlinit doar, intre simbolistica încrustări­­lor și realitate fiind o pace reală. ION IUGA Cioplitor in calendarul primăverii TέN­J­AU­A Tinjaua, rămasă din vremuri imemorabile în Maramureș, este menită a cinsti munca, pe cel mai destoinic gospodar din sat, a elogia priceperea și hărnicia omului în lupta pentru a smulge pămîntului rod bogat. In ajun de Intîi de Mai, o imensă mulțime s-a adunat in „golful mioritic“ de la Hoteni, de­venind participantă la somptuosul spectacol in aer liber. Au venit cei din satele apropiate, din mai toate așezările care alcătuiesc țara de peste Gutii, de pe întreg cuprinsul județului și de peste marginile lui. Au fost mai mulți ca-n alte țăți. Un locuitor al satului explică: De o vre­me, spectacolul și-a modificat data reprezenta­ției, fiind adus mai încoace cu o săptămână, cînd și cei plecați, cu toții, revin pe la casele lor. Un prim moment emoționant il călduroasa primire făcută membrilor constituie Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, celorlalți oaspeți. Primirea are loc la poarta de intrare in sat, poarta de intrare in datină. A­­colo ea beneficiază de un cadru plin de speci­fic românesc, cu tinere fete, locuitori din sat in pitorești costume naționale, cu grupul ener­gic de călăreți, cu carele cu patru boi împo­dobite. întregul alai al jugurilor instrumate se în­dreaptă apoi spre casa primitoare a lui Mihai Horea, gătită și ea sărbătorește. Acest gospo­dar, ajuns in pragul celei de-a 54-a primăveri, a tras prima brazdă cu plugul, a așezat primul in pămint mirabila sămânță și drept răsplată .­O­TE­N obștea satului l-a ales ca sărbătorit al ei. In persoana lui, hărnicia și omenia se contopesc. Înșiși sătenii o spun. Odorul casei se umple re­pede. Cetera prinde glas și acordurile ei se sin­cronizează cu sunetele stridente și monotone ale dubei. Vreo doi, trei de lingă ceterași prind a hori morășenește. Ambianța și atmosfera cresc in dimensiuni. Alaiul se constituie, tînjelele se înlănțuie. Se consumă și momentul așezării sărbătoritului in teleguța frumos gătită și ea cu perinițe și covo­rașe. Așezarea are ceva din solemnitatea unor înscăunări voievodale. In semnalul dat de ma­rele pogonici, feciorii ridică pe umeri jugurile bourene, ornate cu verdeață, simbol al renaște­rii naturii, panglici colorate, șterguri lucrate de fete și elementul cel mai sugestiv: tălăngile. Ca un alt semnal alaiul, cu jugurile in frunte, o pornește, deplasând mulțimea, care-l urmează. Convoiul înaintează trecind pe lingă porți o­­bișnuite sau monumentale, toate împodobite cu șterguri scoase din lădoaiele de zestre, verdeață, obiecte de ceramică. Oamenii au mai scos in văzul mulțimii perne lucrate migălos, au mai scos, pe deasupra, și întins pe rudele tărnațului poluri din cele alese, care tot de hărnicie iți vorbesc, sunt tot o dovadă a ei. Și una în plus, a talentului și iscusinței bunului gospodar. In drumul parcurs se mai ivește cite o breșă, prilej PAMFIL BILT (Continuare în pag. a 2-a) Desen de VIGH ISTVÁN

Next