Pentru Socialism, mai 1972 (Anul 22, nr. 5679-5703)

1972-05-14 / nr. 5689

Y + < ! I \\\­­­­­­\\\\\ \ I * I*I I ♦­I\ \ \\\­­­­­­­\\\\\ \ Duminică 14 mai 1972 Există viață pe alte planete ? lui Duraro are enigme pe care le are de rezolvat știința, fiind­că ea se traduce prin între­barea: sîntem sau nu singuri în Univers? Așa cum după Galilei și Co­­pernic oam­nii au încetat să mai creadă că pămîntul e cen­trul lumii, tot așa progresele gindirii umane, ale științei și in special ale astronomiei au r­isipit iluziile celor ce credeau că omul e un caz unic în U­­nivers. Nu sîntem decît o eta­pă a evoluției materiei, extra­ordinară în sine, dar obișnuită în fond, fiindcă, despărțite prin distanțe uriașe, în Uni­vers se rotesc în jurul sorilor lor alte zeci de milioane de lumi unde viața ar putea a­­vea forme de manifestare cu totul specifice, pe alte baze ale elementelor chimice de pe pămînt. Cu alte cuvinte, e­­xistența vieții pe alte planete nu presupune neapărat și pre­zența „oamenilor“ și mai ales nu implică absolut deloc pre­zența unor forme asemănătoa­re cu cele de pe pămînt. Ar fi absurd să ne închipuim că peste tot vom găsi arbori și că ei vor avea frunzele verzi, că peste tot există cai și pă­sări, furnici și albine. Dar via­ța, există! Răspunsul majorită­ții oamenilor de știință — la această întrebare este afirma­tiv. Argumentele în acest sens sunt destul de numeroase și serioase. Este extrem de puțin proba­bil ca viața să se dezvolte numai pe pămîntul nostru — pe o singură planetă, dintr-un miliard de miliarde. A recu­noaște o astfel de posibilitate înseamnă a ne reîntoarce la sistemul ..geocentric“ al lumii -- din punct de vedere biolo­­­gic­' înS*­limbă"~a' cigde Ifidl’-în minune. Ori, în natură nu se produc minuni. Avîndu-se în vedere că U­­niversul material este infinit în timp și spațiu, că posibili­tățile legilor naturii de orga­nizare, diferențiere și manifes­tare ale materiei — inclusiv sub forma diferitelor „concep­te de viață“, sunt infinite, și deoarece timpul și spațiul au în dimensiune astronomică o altă valoare decît în cea te­restră și umană, se poate spu­ne că prilejuri pentru naște­rea unor forme de viață au putut exista, pot exista și vor putea exista in viitor. Deci, pe bază de lo­gică, de știință, trebuie să admitem ca noi pămîntenii n-am fost, nu suntem­ și nicio­dată nu vom fi singure ființe raționale din Univers! Această idee a fost intuită de altfel, încă din secolul tre­cut de către F. Engels în lu­crarea „Dialectica naturii“. Ca și orice formă de existență a materiei, planetele pe care au apărut condițiile prielnice pen­tru diferențierea materiei și a­­pariția ființelor vii, inclusiv a celor inteligente, sunt fără îndoială trecătoare, nu sunt e­­terne. Dar dacă diferitele pla­nete sunt finite și pier, cu toa­tă bogăția formelor materiale care sau dezvoltat pe ele nu poa­te pieri materia și legile miș­cării ei, deci și capacitatea ma­teriei de diferențiere, capaci­tatea ei de a reproduce unde­va în altă parte, pe o altă planetă, întreaga diversitate a formelor sale, inclusiv manifes­tările superioare ale vieții. Engels arăta că materia ră­­mîne în toate transformările sale veșnic ea însăși, și de a­­ceea, „CU ACEEAȘI NECESI­TATE DE FIER CU CARE EA VA NIMICI IAR PE PA­­MINT PRODUSUL EI CEL MAI ÎNALT — SPIRITUL CARE GÎNDESTE — EA VA TREBUI SA-L PRODUCĂ DIN NOU ÎN ALT LOC SI IN ALT TIMP“ (F. Engels: „Dia­lectica naturii“, Editura poli­tică, 1959, pag. 22). Este de presupus deci că dezvoltarea civilizațiilor pe di­ferite planete din Univers a a­­tins nivele diferite, că aceste civilizații poate sunt formate pe alte baze și legi fizico-chimice, decît viața­­ terestră. In­­ conse­cință putem admite că o parte însemnată a civilizației de pe alte planete a atins un nivel care depășește nivelul civiliza­ției noastre pămîntene care, de fapt, nu a depășit încă vîrsta prunciei. Și în această privință nu lipsesc argumente științifice, fapt care a dus în ultimul timp la o serie de acțiuni con­crete. BOGDAN PAULIUC, lect. univ. (continuare intr-o viitoare pa­fc­i­n­ă mafta T Înl . Un colectiv de cercetători de la întreprinderea farmaceuti­că Budapesta „Chinoin", a reu­șit­ pentru prima oară în Euro­pa să producă o cantitate de prostaglandin suficientă pentru analize clinice. Prostaglandin este o substanță cu acțiune hormonală și este a­­preciat ca una din descoperirile de mare valoare ale medicinei secolului XX. Ea este produsă în organismul omului, unde în­deplinește un șir de funcții de reglare. Judecind după efectul stabilit pînă în prezent, prosta­glandin va fi folosit pe larg, în primul rînd, în domeniul reglării natalității. Prostaglandin acționează și a­­supra sucului gastric și după cum se presupune poate fi folosit cu succes la tratamentul astmului. CALEIDOSCOP [ Un fioros urs, care hălăduia prin păduri, ■a fost vînat de curând in zona Voivodea­­sa. Animalul avea o greutate de 300 kg și o blană de o excepțională frumusețe. Tro­feul cinegetic întrunește, pentru calitățile sale, 11 puncte peste baremul internațio­nal necesar obținerii medaliei de aur, același întins și sălbatec codru din Masi­­a vul Căliman, vinătorul Traian Vulcan s-a luptat cu un urs, Încleștare în care forța animalului a trebuit să cedeze agerimii cu­țitului. ★ La locuința lui Carlos Roberto Fioro­­vante din orașul brazilian Porto Alegre era mare doliu. La catafalcul lui Carlos Roberto Fiorovarote se perindau rudele în­doliate și întristate. Cînd hohotele de plîns erau în toi, a sunat și a intrat în casă... Carlos Roberto Fiorovante, spre marea consternare a celor care vegheau la căpătîiul defunctului. Ce se întîmpla­­se? Unchiul lui Carlos primise în ajun un telefon de la poliție fiind anunțat că in­tr-o anume stradă se află călcat de o ma­șină o persoană care pare a fi Carlos­ Roberto Fiorovante. Unchiul s-a dus a­­colo, l-a recunoscut pe accidentat a fi ne­potul său și l-a adus acasă, organizîndu-i funeraliile de rigoare. S-a dovedit pînă la urmă că mortul era de față viu și ne­vătămat. .. ★ București este unul dintre cele dintii o­­rașe europene în care s-au prezentat pro­iecții cinematografice. Prima manifestare a acestei tinere arte a avut loc aici în 1896. Un an mai tîrziu, Paul Menu avea să intre în istoria precursorilor cinematografiei u­­niversale moderne cu filmele sale docu­mentare „Terasa Moșilor" și jurnalele de actualități „Inundațiile de la Galați", „Flo­tila de pe Dunăre", „Exercițiile flotilei", prezentate cu succes bucureștenilor. Un alt român, Petre Ganciu, făcea sen­zație, în 1906, la Expoziția de la Filaret, cu un „cinematograf vorbitor", rulînd pe un ecran imaginile unor cîntărețe, celebre pe acea vreme, care mimau, în timp ce un gramofon le reda vocile. Ideea moderniza­tă este folosită acum pe scară mondială, de televiziune. Astăzi, rețeaua cinematografică națională cuprinde 6 500 de săli, în care se reunesc anual, la spectacole, peste 210 milioane de spectatori. Potrivit unor cifre oficiale, în Unite ale Americii, circa 28.000 de Statele per­soane cad în fiecare an victime acciden­telor rutiere. Se spune că o bună parte a acestora se datoresc consumului de alcool și că numărul alcoolicilor ar fi crescut în mod îngrijorător în ultima vreme. Marele oraș Los Angeles deține recordul mondial în ce privește vînzarea de băuturi alcooli­ce. Astfel, în cursul anului trecut au fost vînduți 733 milioane litri de vin, bere și alte băuturi, cam 86 de litri de persoană! ★ Reluind cercetările începute în 1891, de savantul Gr. G. Tocilescu, un colectiv al Muzeului Militar Central din București a scos la iveală relicvele castrului roman Arutela, aflate pe malul Oltului, în apro­piere de mănăstirea Cozia. Potrivit unor inscripții găsite pe zidul porților castru­lui, cetatea a fost construită de un detașa­ment de arcași sirieni, în anul 138. Înlo­cuit fiind apoi de o subunitate a Cohortei I Hispanorum veterana quingenaria equi­­tata. In urma cercetărilor arheologice, s-a ajuns la concluzia că această antică forti­ficație, ale cărei ziduri de apărare și tu­nuri rămase în mare parte intacte, sub stratul de aluviuni, a constituit un puter­nic bastion de apărare a drumului strate­gic roman care ducea spre Dacia Felix. Cu toată grosimea zidurilor sale, castrul și-a găsit sfîrșitul existenței, înainte ca triburile dacilor să elibereze, în 245, Li­mes Alutanus, fiind acoperit de o revăr­­­­sare neobișnuită a apelor rîului. Considerat drept unul dintre cele mai frumoase monumente, castrul urm­ează a fi restaurat. i aHE B ■am0 a a B aa aH a ■ ■a am I I I I I I I I PFNTFTT SÜCTÄTTSWI3 I De astă­ dată ne o­prim asupra activită­­ții lui Pintea Viteazul în calitate de con­structor de planoare, secondat în această di­­recție și de către unii is­cusiți oșteni din armata I sa populară. Planorul construit de Pintea și de către unii din oș­­tenii săi este cel mai­­ vechi planor de pe so­lul românesc. El re­­prezintă nu numai un moment cultural de­­mare valoare pentru poporul român, dar și­­ un important jalon în cunoașterea istoriei dezvoltării aeronauti­cii mondiale. Această importantă latură a activității lui Pintea Viteazul este atestată documentar, fapt care­­ confirmă și veridicita­tea tradiției populare­­ în legătură cu această problemă. Prima atestare, ce cuprinde textul unei Inote din 1701 s-a gă­sit, în 1943 în Bontă­­ieni, jud. Maramureș, pe pagina liberă 46 a unui Apostoler româ­­­­nesc, în manuscris fragmentar păstrat în podul bisericii nești. Nota sună româ­ast­fel: „De pre Mogoșa, Pintea au sburatu cu sburătoarea făcută de elu pînă în Dăneaști. Elu îi învăța pre pan­­­­durii săi să sboare. Scrisamu io Petre Felu în 1701". A doua atestare este textul unei note găsi­te, în 1944, la Iank (pe românește Iancu, din județul Szatmár-Sza­­bolcs din R.P. r.), pe pagina Unga­liberă 84 a unui Evanghelier românesc în manus­cris fragmentar. Nota sună astfel: „Pintea și de-ai săi au panduri pre imașul și sburatu fănațe de-ale omeniloru de la Vile Satu Mare. O sburătoare ce au fostu arăduitu de tri cai s-au opritu și pre­fă­nața vărului meu Po­­panu Irimie. Toată lu­me s-a miratu forte de frumusața sboruri­­loru acestor sburătoa­­re. Ele au fostu făcute demnu lemnu de palti­­nu, plopu, bradu și stănjaru. Roțile loru au fostu căptușite cu pile de cerbu dem­u codru. Io ieromonahu Genadie încă amu vă­­zutu cu mirare totu ce amu scrisu aicia de pomenire, în zioa de 12 luna lui anu Domnului cuptoru, 1702"“. Se mai cunoaște a­­testarea construirii de planoare de către Pin­tea și printr-un alt do­cument cu Pintea contemporan descoperit în Baia Sprie de către poetul-erou maramure­șean Ion Șiugariu cu vreo cîțiva ani îna­inte de izbucnirea ce­lui de-al doilea război mondial. Regretabil,­­ acest document este­­ însă acum considerat­­ ca pierdut. Important este de­­ remarcat că populară din tradiția­­ nordul g Transilvaniei amin­­­­tește, de asemenea, și­­ despre construirea de­­ planoare de către Pin- ■­tea, ea fiind în con­­­­cordanță cu datele a­ g­testate de documente.­­ Pentru ilustrarea a­­­­cestei realități, redăm­­ aci numai două poezii­­ populare. Prima lună: | Măreț îi șede Pintii-n­­ zbor / Cu al său tain § zburător / Ori pe un­­g de zboară Pintea, / I­­ se arată mare mintea, g (Textul provine de la­­ Pop Augustin, 69 ani, g Satu Mare, anul 1946).­­ Cea de-a doua lună: g Zboară Pintea-ncetișor,­­ / Ca un fulg de nea­­g / Zboară tea-ncetinel, / Ca Pin­ Q o g gîscă, ușurel, provine de la (Textul | Borodi­n Ștefan, 74 ani, Baia - Mare, jud. Maramureș,­­ Anul 1969). PINTEA VITEAZUL CONSTRUCTOR DE PLANOARE prof. VASILE CAPILNEANU 1 Dr. GAVRIL BĂLAN fi DUNA­REA ORIZONTAL: 1. Unul dintre cele mai mari sisteme hidro­energetice de pe glob, pe Dunăre între Vîrciorova și Gura Văii (3 cuv.). 2. Locuiesc pe malul sting al Dunării, de la Turnu Severin la Turnu Măgurele (sing.) —Sus, jos! — Loc de trecere, unde apa este puțin adîncă. 3. Dumitru Tănăsescu... — ... și Laura Ră­­dulescu — In afara limitelor le­gale. 4. Amintește Dunărea de repetate ori în „Scrisoarea a treia". 5. Șantier naval (abrev.) — De statură mare (fem. pl.) — Poet ardelean, a scris versurile Și cel mai scump nisip tu-1 a­­duci / In vadul Dunării albas­tre. 6. Nume italian — In zadar — Șantier pe Dunăre, cum sunt la T. Severin, Oltenița, Galați , etc. 7. Carte! — Suc­sec — La ieșirea din Gura Văii — Unitate de lungime folosită și pe Du­năre. 8. Amalgamați în vechea chimie — Viena, Budapesta, Bel­grad, trei capitale străbătute de Dunăre — Vehicul cu tracțiune animală. 9. „Dunărea albastră", de I. Strauss — Plantă ce crește prin cîmpii sterile și locuri pie­troase. 10. Cele 8, pe care le tra­versează Dunărea de la izvor pînă la vărsare — Pronume de­monstrativ — La intrarea în Is­­accea. 11. Renumit inginer ro­mân, constructorul podului de la Cernavodă. — Navighează pe Dunăre. VERTICAL: 1. Cel al priete­niei de pe Dunăre. — Autorul nemuritorului vals „Dunărea al­bastră". 2. Port la Dunăre în țara noastră, unde se afla cetatea ro­mană Daphne — La ieșirea din Budapesta. 3. Radu Tudoran, au­torul romanului „Dunărea revăr­sată — Pe Dunăre-n jos: Pămînt nearat — Cai dobrogeni. 5. Cine Dunărea îngheață la maluri și cară zăvoare de gheață — Tova­răș de muncă. 6. Ligă navală — Diminutiv feminin — Curs­. 7. U­­nul dintre cele mai vechi orașe de pe teritoriul României, pe timpul grecilor antici cel mai în­semnat centru de la gurile Du­nării — Andrew Yves. 8. Apa Dunării — Poet simbolist clu­jean. 9. Lucrare literară — Pe băncile școlii. 10. Lut­­(reg.) — Barbu L. Ardeleanu. 11. Compo­zitor român, care a scris „Valu­rile Dunării". 12. Elena A. Lu­­cescu — Port la Dunăre, impor­tant centru industrial al patrie noastre. 13. Radu Dumitru — Al port la Dunăre, unde în ultimii ani s-a construit un mare com­­binat de hîrtie și celuloză, ION BLEDEA Sighetu Marmației HOBBY-I­L 1111­ -COLUM­­BOHIlA Ne aflăm la locuința tovarășu­lui L. Iosif din Baia Mare. Inter­locutorul își hrănește porumbeii. Intrăm direct în subiect: — știm că sînteți un pasionat crescător de porumbei voiajori. Ce este, după dv., columbofilia ? — Creșterea porumbeilor voia­jori este un hobby, respectiv un mod plăcut de a petrece timpul liber atît pentru tineri cit și pen­tru vîrstnici. Columbofilia este o pasiune îndrăgită de oameni de diferite profesii, cărora le aduce satisfacții precum filatelia sau numismatica. In Baia Mare avem 14 columbofili. — Amintiți-ne acum, în calita­te de președinte al asociației „Columba“ Baia Mare, ce rezul­tate au Înregistrat columbofilii băimăreni în anul care a trecut? — In anul 1971, columbofilii noștri au participat cu porumbei la 9 zboruri din Cluj, Brașov, Bu­dapesta, Bratislava și Brno. In to­tal s-a realizat de fiecare porum­bel voiajor 2.830 km de zbor. Dintre porumbeii lansați din Cluj, primii au ajuns la Baia Mare du­pă 1,10 ore, din Brașov după 3 ore, din Budapesta după 3 ore, din Bratislava după 5—6 ore, iar din Brno după 11—12 ore. Este pentru prima oară cînd porum­beii băimăreni au ajuns acasă din Brno în aceeași zi. — V-am ruga să enunțați acum calendarul zborurilor porumbei­lor pe care le-ați planificat pen­tru acest an. — Stadiul apreciabil de selec­ție al porumbeilor voiajori la ca­re au ajuns columbofilii băimă­reni ne permite să organizăm în acest an 10 lansări, dintre care 5 din orașe ale țării noastre și 5 din orașe ale țărilor vecine. In acest an, 10 porumbei ai colum­bofililor băimăreni au participat la Expoziția Națională de Colum­­bofilie de la București, organiza­tă în luna ianuarie. — Ce trebuie să facă un tinăr sau un vîrstnic care vrea să de­vină columbofil ? — Răspunsul este foarte sim­plu. Să învețe să îngrijească și să iubească porumbeii, să devină membru al asociației „Columba" și să-și procure porumbeii necesari. De reținut un mic, dar extrem de interesant amănunt : un pui de porumbel voiajor după 4 luni poate fi lansat intr-un zbor de la 40 km. Treptat, în același an, puiul respectiv va putea partici­pa la zboruri de la 60—400 km. — Puteți recomanda cîțiva co­lumbofili de la care începătorii ar putea învăța cite ceva din tainele columbofiliei ? — Da. Pe Nicolae Moldovan (Str. Victoriei nr. 26), secretarul asociației noastre, și unul din fondatorii acesteia, (str. Ghioceilor nr. 3), Petre Buha Teodor Butnaru­ (str. Aurel Vlaicu nr. 3), Anton Chira (str. Baia Sprie nr. 12) și alții. Toți aceștia au între 50—80 porumbei voiajori.. Unii dintre ei se ocupă de columbofi­­lie de peste două decenii... Convorbire consemnată de I. PETRIA Să gătim împreuna CIORBA DE POTROACE (pentru 5 persoane) Măruntaie de pasăre 600 gr., ceapă 150 gr. morcovi 200 gr., pătrun­jel 150 gr., țelină 150 gr., bulion 100 gr .­ orez 50 gr., leuștean 50 gr., ver­deață 50 gr., roșii 100 gr., zeamă de varză 500 gr., sare 50 gr. Modul de preparare . Măruntaiele de pasăre (aripile, gitul, ficatul, pi­pota și picioarele) se spală, se opăresc și se pun la fiert într-o oală cu apă caldă și sare. Se fierbe circa 1 oră după care se adaugă zarzavatul, morcovul, țelina, pătrunjelul și ceapa tocată în pătrățele mici. Cînd toa­te au fiert se adaugă orezul spălat și zeama de varză și se mai fierbe 15 minute. După ce s-a fiert orezul se adaugă bulionul, roșiile, leușteanul și verdeața tocată mărunt și se­­ mai fierbe 5 minute. După preferință se poate servi și cu smîntînă. CREMA DE ZAHAR ARS 10 porții Lapte 1 kg. ,ouă 8 buc., vanilie l­i plic, zahăr ,500 gr. Modul de preparare : Se pune lap­tele la fiert. După ce a fiert se ada­ugă 250 gr. de zahăr, ouăle nu se se­pară, se bat întregi și se adaugă la lapte. împreună cu vanilie, se ames­tecă totul bine. 250 gr. de zahăr se caramelizează într-un vas smălțuit apoi se glasează în cești a cîte 100— 120 gr. în așa fel ca pereții ceștii, prin rotire, să fie înveliți cu un strat de circa 3 mm de zahăr ars. Se a­­daugă compoziția de mai sus în cești. Ceștile se pun într-o cratiță cu apă fierbinte și­­ se introduc la cuptor timp de 45 de minute. Apoi se scoate, se lasă să se răcească în vas, pe urmă cu un cuțit se desprin­de pe margine după care se răstoar­nă pe farfurioare sau platou. Amplasarea televizorului Televizorul este un obiect cărui amplasare este condiționa­a­tă de exigențe tehnice foarte precise. * Dispunerea aportului­ la a­­dăpost de reflecții pe ecran. E­­vitați fondurile prea colorate. Este recomandată plasarea între două ferestre sau într-un unghi al camerei. Mobilitatea ecranu­lui este o calitate esențială. Chiar dacă posibilitățile de am­plasare sunt limitate, orientarea ecranului trebuie să poată fi va­riată, pentru a asigura o bună vizibilitate. * înălțimea ideală la care si­tuăm aparatul este de 1 m de la podea la centrul ecranului. * Distanța dintre televizor și telespectator: cea optimă este în medie egală de 5—6 ori diagona­la ecranului pentru un ecran de 59—60 cm = 3 m; pentru un e­­cran de 43 cm = 2 m; pentru unul de 36 cm — 2 m. informat pentru dr. Neam Produsele apicole sînt mult apreciate în cos­metica modernă datori­tă compoziției lor boga­tă în vitamine, protei­ne, glucide, hormoni, enzime, precum și în factori vitali specifici care influențează ca biocatalizatori procesele intime ale celulelor, a­­sigurînd menținerea u­­nui perfect echilibru bi­ologic al pielii. Propri­etățile lor nutritive con­tribuie în mod deosebit la catifelarea și suple­țea tenului devitalizat și obosit, la preîntâmpi­narea formării ridurilor, precum și la atenuarea celor deja formate. • Cremă de față cu lăptișor de matcă, lano­­lină, cetaceu, A și colesterină, vitamina Api­­dermin este o cremă nutritivă indicată chiar și pentru tenul foarte delicat și sensibil. Crema APIDERMIN se folosește cu rezulta­te excelente pentru fa­ță, menținînd pielea ne­tedă, suplă și catifelată. Se poate întrebuința atît seara cit și ceața, dind tenului chim i­as­pectul și naturală atît prospețimea de mult dorită. • Loțiunea de păr DERMAPIN este indica­tă pentru îngrijirea și regenerarea părului. Conține lăptișor de mat­că, polen, colesterină, rezorcină, substanțe nu­tritive bogate în vita­mine, mai ales acidul pantotenic, supranumit factorul împotriva încă­­runțirii și căderii păru­lui. Loțiunea DERMAPIN se folosește la funcționa­­rea ușoară a părului, avînd rădăcinii acțiune nutritivă, stimulentă, dezinfectantă și degre­­santă. Combate tendința de cădere a părului, se­­boreea și mătreața, re­­dîndu-i luciul normal. Aceste produse se pot procura de la ma­gazinul Asociației cres­cătorilor de albine, Pia­ța Izvoarelo­r, Baia Ma­re. Aprovizionarea populației din Baia Mare și celelalte o­­rașe ale județului cu pui vii de găină s-a îmbunătățit în ultima vreme. Etalarea și păs­trarea acestora pînă a ajunge în mina cumpărătorilor lăsa însă mult de dorit. Deseori, puii erau livrați uzi, murdari și înfometați. Firește, la o a­­semenea „marfă", consumatorii nu prea se înghesuie. Se pare că aceste inconveniente au fost sesizate și de conducerea între­prinderii „Avicola" din Seini, care a trecut operativ la re­medierea lor. Că așa stau lu­crurile ne-am convins vineri după-amiază, vizitînd magazi­nul „Avicola", deschis în sec­torul de păsări al Pieții de alimente din Baia Mare. Aici­­ se vînd către populație numai pui vii pentru frigare într-o nouă concepție tehnologică. Despre ce este vorba? Puii so- Pui pentru frigare siți din combinatele sunt introduși în baterii avicole din plasă metalică (cite 120 într-un compartiment). In aceste ba­terii prevăzute în exterior cu jgheaburi cu hrană și apă, puii se simt ca acasă. Ei continuă­­ să se hrănească și nu pierd în greutate. In plus, sunt etalați in apropierea cumpărătorului care își poate alege puiul do­rit. Datorită mecanismelor de apropiere cu care sunt prevă­zute compartimentele bateriilor deservirea cumpărătorilor se face operativ. Prezent la intrarea în func­ție a acestui tip de magazin — tovarășul V. Bondrea, direc­torul întreprinderii Avicola din Seini, a ținut să ne facă precizări: — întreprinderea noastră are în acest an un plan de desfa­cere la păsări și ouă în valoa­re de 14.000.000 lei. Magazinul pe care l-am dat azi în folo­sință este primul dintr-un nu­măr de 6, care vor funcționa în cartierul Săsar, în munici­piul Sighetu Marmației și în alte localități. Urmează ca în curînd la Baia Mare să dăm în folosință și o unitate de ali­mentație publică specializată pe desfacerea puilor fripți la frigare (rotiserie), a ouălor altor produse din carne de pa­și săre. I. PRIBOI CINEMA Duminică 14 mai 1972 BAIA MARE — Dacia: Ulti­mul războinic; Minerul : Nu-mi place ziua de luni; Săsar: Arti­colul 420­ 1 Mai: Amintiri bucu­­reștene: BAIA SPRIE: Femeia să se teamă de bărbat; SIGHETU MARMAȚIEI: Cermen: VIȘEU DE SUS: Parada circului: BOR­­ȘA : K.O. ; BAIA BORȘA: Păsă­rile: CAVNIC — Minerul : Frații; Gutinul : Cortul roșu; TG. LĂ­­PUȘ: Chemați-l pe Martin; ȘOM­­CUȚA MARE: Băieți buni, băieți răi ; SEM­I: Anicica ; BĂIUȚ: Po­vestea piticului Bimbo; CÎMPU­­LUN­G LA TISA: Misteriosul X din Cosmos. Luni 15 mai 1972 BAIA MARE — Dacia: Felix și Otilia (de la orele 9, 12.30, 16, 19.30); Minerul Aventuri în On­tario; Săsar: Articolul 420. 1 Mai: Sprijiniți-1 pe șerif: BAIA SPRIE:­Mihail Strogoff: SIGHE­TU MARMAȚIEI: După vulpe, VIȘEU DE SUS: Secretul de la Santa Vittoria: BORȘA: Spriji­­niți-1 pe șerif: BAIA BORȘA: Gaudeamus Igitur: CAVNIC — Minerul: Tripla verificare: Gu­tinul: Farmecul ținuturilor sălba­tice: TG. LĂPUȘ: Și caii se îm­pușcă, nu-i așa?: SOMCU­TA MARE- Celebrul 702: SEM­I: Mexic ‘70. BĂTUT: Băieți buni, băieți răi: CÎMPULUNG LA TISA: Doi bărbați pentru o moarte. Clasa de violoncel de la Școala populară de artă din Sighetu Marmației, Prof. Irina Ierem­­oiu și elevul Teofil Peti.

Next