Pentru Socialism, iulie 1972 (Anul 22, nr. 5730-5755)

1972-07-01 / nr. 5730

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII nr. 5730 ♦ Sîmbata 1 iulie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani IN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P. C. R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII CENTRALA INDUSTRIALA — CADRU PROPICE DESFĂȘURĂRII UNEI ACTIVITĂȚI ECONOMICE EFICIENTE Opera vastă de modernizare și perfecționare a întregii eco­nomii naționale, inițiată de Con­ferința Națională din 1967 a par­tidului, ridicată pe noi trepte de competință și eficiență după Congresul al X-lea al P.C.R., s-a concretizat prin înființarea centralelor industriale, care re­prezintă în desfășurarea econo­mică a țării noastre un impor­tant și deosebit de eficient salt calitativ. Creație economică științifice a partidului a politicii nostru. Centrala industrială, prin forma sa de organizare, asigură cadrul cel mai potrivit pentru aplica­rea principiilor construcției largi a societății socialiste multilateral dezvoltate. Prin competințele atribuite a­­cestor centrale, ele se detașea­ză drept un organism în care se îmbină armonios într-o unitate de vedere și acțiune interesele economice cu cele sociale, în care colective relativ dispersate își găsesc numitorul comun al preocupărilor lor. De peste trei ani de zile minerii maramure­șeni își desfășoară activitatea economică în cadrul Centralei minereurilor neferoase Baia Ma­re. Această formă de organizare, în care se împletesc inițiativele proprii fiecărui colectiv cu in­teresele de ansamblu privind va­lorificarea superioară a rezerve­lor de minereuri neferoase din regiune, și-a dovedit superiori­tatea prin rezultatele economice dobîndite. Fără a face uz de multă sta­tistică aș sublinia în această ordi­ne de idei volumul sporit al producției de minereuri cu pes­te 23 la sută în acest an com­parativ cu nivelul din anul 1967 și creșterea valorii producției marfă cu cca. 9,4 la sută, în condițiile în care astăzi se va­lorifică rezerve de minereuri cu conținuturi metalice mai reduse. Aceste rezultate sunt neîndo­ielnic legate de aplicarea con­secventă a principiului muncii dr. ing. VALER GABRIAN, directorul general al Centralei minereurilor neferoase Baia Mare colective, cunoscînd că din or­ganul colectiv de conducere a centralei — Consiliul oamenilor muncii — fac parte reprezentan­ții tuturor unităților aparțină­toare, care, în acest organ, con­tribuie la luarea unor hotărîri comune, menite să rezolve în mod unitar principalele proble­me ce se ridică în fața mineri­tului din județ, adaptate cores­punzător la condițiile fiecărei unități în parte. Principalele domenii în care s-a acționat în perioada de la înființarea centralei și pînă în prezent pot fi enumerate cele legate de creșterea capacităților de producție, dezvoltarea în per­spectivă a unităților existente, crearea de noi unități, introdu­cerea și generalizarea de noi tehnologii, precum și îmbunătă­țirea continuă a condițiilor so­ciale și de muncă. Dacă aș face un bilanț crono­logic al activității Centralei mi­nereurilor neferoase Baia­­ Mare în anii trecuți de la Conferința Națională a partidului din 1967, trebuie relevat că fiecare din a­­cești ani a fost punctat de im­portante mutații calitative atît în activitatea economică, dar și pe planul vieții sociale, al creș­­­terii conștiinței socialiste a mi­nerilor și preparatorilor noștri. Cadrul organizatoric asigurat prin Centrală a permis ca înce­­pînd din 1969 și generalizîndu-l experimental în 1970, regimul de lucru de 6 ore în subteran să se desfășoare pe coordonate tot mai bune ca eficiență econo­mică și socială. Expresie eloc­ventă a grijii partidului nostru pentru viața și munca minerilor noștri, regimul de 6 ore pe schimb se poate defini drept cea mai de seamă realizare a cen­tralei noastre. Posibilitățile mai largi de creștere a producției miniere, de asigurare a viitoru­lui lor se împletesc astfel or­ganic cu satisfacerea unor esen­țiale cerințe sociale. Reunind în componența sa 10 unități de exploatare a minereu­rilor, 2 uzine de preparare, unitate de prospecțiuni și explo­a­tări geologice, un institut de proiectări și cercetări în specia­litate și o uzină de utilaje reparații de utilaje. Centrala mi­și­nereurilor neferoase Baia Mare are posibilitatea coordonării ra­ționale a întregului sector minier maramureșean, de asigurare a eficienței economice pentru fie­care unitate componentă, de o­­rientare unitară în perspectivă. Așa se face că la toate unități­le volumul producției se dez­voltă pe liniile continuei ascen­siuni. Unitatea de vedere și acțiune asigurată prin Centrală face po­sibilă promovarea de mare pro­porție a progresului tehnic sub toate aspectele sale. Nu este lipsit de semnificații faptul că specialiștii mineri și preparatori în unire cu cercetătorii științi­fici au pus la punct și extins noi metode de exploatare de mare randament, procedee teh­nologice moderne în preparare, prezente azi în mod practic la toate unitățile subordonate și pe seama cărora in acești ani pro­­ductivitatea muncii fizice sporit cu peste 11,89 la sută, iar a la preparare randamentele ce se obțin curent azi sunt cu 5—8 puncte în medie superioare ce­lor din 1967. Tot ca un rezultat, cu largi implicații sociale, al integrării unităților miniere în cadrul C.M.N. Baia Mare, aș sublinia puternica emulație a creației și inițiativei muncitorești. Este e­­vident acest fenomen nu numai în dezvoltarea mișcării de ma­să a inovatorilor și raționaliza­­torilor, la care aș aprecia con­comitent cu creșterea aportului (Continuare în pag a 2-a) Arhitectură industrială la U.M.M.N. Baia Mare. SĂRBĂTORIREA ZILEI DATATORULUI Intr-o atmosferă de entuziasm, ieri în municipiile, orașele și co­munele județului au avut loc fes­tivități prilejuite de sărbătorirea Zilei învățătorului. Cu această ocazie au fost pre­zentate dări de seamă privind re­zultatele obținute în activitatea instructiv-educativă în anul șco­lar 1971—1972. La festivități au participat ca­dre didactice de la școlile de toate gradele din Maramureș. De asemenea, au luat parte membri ai Biroului Comitetului județean Maramureș al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, tentanți ai organelor locale repre­de partid și de stat, ai organizațiilor sindicale, de U.T.C. și de pio­nieri care au salutat realizările obținute de slujitorii școlii în a­­nul școlar încheiat. In cuvîntul lor, cadrele didac­tice s-au referit la succesele do­bîndite pînă acum, exprimînd fer­ma hotărîre de a-și închina în­treaga capacitate pentru pro­gresul continuu al învățămîntu­­lui. Adunările festive au constituit un emoționant prilej de bilanț în atmosfera creatoare care pre­cede Conferința Națională a P.C.R. In încheierea adunărilor fes­tive au fost adoptate telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, to­varășului Nicolae Ceaușescu, prin care cadrele didactice se anga­jează să traducă în fapt sarci­nile de înnoire a învățămîntului din patria noastră. Intre funcția de util și conceptul de frumos In cele de mai jos ne propu­nem să dezbatem — cu specia­liști, constructori și cetățeni, be­neficiari unanimi ai acțiunii de sistematizare, problemele legate de materializarea în viitor a con­ceptelor util, frumos și modern în sistematizarea orașului. Ca bază de analiză și discuție, por­nim de la recenta expoziție „Realități și perspective în ar­hitectura băimăreană", organiza­tă de Consiliul popular munici­pal și Institutul de proiectări Maramureș. — Am organizat această expo­ziție, ne spunea tov. ing. Andrei Rusu, directorul I.P. Maramureș, nu cu scopul de a obține un e­­fect spectaculos, ci a prezenta publicului larg preocupările noas­tre, felul cum am conceput noi­le obiective și, în general, felul cum va evolua sistematizarea o­­rașului Baia Mare. O socotim deci o expoziție de lucru, întru­­cît avem nevoie de consultările și părerile oamenilor, locuitori­lor orașului.. Intenția e desigur lăudabilă și ea, în ciuda modestei populari­zări, a avut darul să nască opi­nii și discuții, să atragă o ma­re masă de cetățeni în jurul planșetei proiectanților, care con­turează viitoarele ansambluri și obiective ale orașului. îmbucură­tor e faptul că cei ce au vizitat expoziția — machetele, planșele, hărțile, schițele de detalii — au ieșit din sală tonificați prin i­­deile și proiectele prezentate. In cartea de impresii ei au lăsat consemnate păreri entuziaste, optimiste despre viitorul orașu­lui. Emană din rîndurile lor in­fluența tonică a creației arhitec­tonice, a utilului și frumosului. „Mulțumesc organizatorilor pen­tru prilejul de a participa la cunoașterea perspectivei orașu­lui" (Gh. Ungureanu — Baia Ma­re). „In felul cum e conceput, mo­numentalul oraș Baia Mare va fa­ce ca să devină un centru ur­ban major și modern“ (Arhitect I. Mitoc). „Gîndurile și urările noastre cele mai bune celor ce concep și materializează frumu­sețile vieții noastre“ (V. Tătaru, maistru miner). „Ca vechi băi­­mărean sînt încîntat de perspec­tivă“ (dr. Felix Marian). „Ne-am­ plimbat“ practic prin orașul Ba­ia Mare din 1980". Totul e fasci­nant, încă de la aceste machete". (B. Mirea și A. Godja — stu­denți) etc. Evident, cei ce văd orașul, machetele și planșele, nu pot să fie decît mulțumiți, entuziasma­ți de ceea ce s-a realizat pînă acum, și mai ales de ce se pro­pune a se materializa. Firesc­, deoarece cine ar putea vedea și cunoaște mai bine și materiali­za noțiunile de util, modern și frumos în viața orașului, decît arhitecții. Și spre fericirea noas­tră, Maramureșul are un colectiv de proiectanți și specialiști în sistematizare cu care ne putem mîndri, iar creațiile lor constitu­ie o­­ mîndrie colectivă. Dincolo de aspectul și specta­culosul unor proiecte spre care e atras cel ce privește machete­le și planșele, se ridică adevă­ratele probleme majore ale sis­tematizării : utilul, modernul și frumosul dar totul conceput prin prisma eficienței. Trebuie să construim pentru a satisface cât mai bine cerințele locuitorilor, economiei orașului, să înălțăm obiective frumoase, dar cu chel­tuieli cit mai mici. Deci specia­liștii trebuie să țină cont de a­­ceste cerințe. — Lucrez la­­,capitolul eco­nomic" al blocului-turn ce se va construi pe locul vechilor clă­diri de lângă Institutul pedago­gic, ne spunea arhitectul Oxana Florescu, de la I.P. Maramureș. Am ales o soluție nouă, care pla­ce: bloc-turn compus din 4 sec­țiuni cu înălțimi diferite — o secțiune va avea 12 nivele, alta 10, a treia 9 și ultima 8, incit blocul va da impresia că e com­pus din 4 blocuri-turn mai suple și mai mici, cu magazine, restau­rant, agenție de voiaj la parter. — Am conceput ansamblul „Pia­ța Unirii”, ne spunea arhitectul Emil Costin, pornind de la nece­sitatea orașului de a avea un centru comercial, de a face, în acest sens, legătura dintre zona mai veche a orașului cu­ cea nouă, care se prevede a lua am­ploare în „zona sudică, respec­tiv" și Bulevardul Unirii. — Aț­ conceput și blocurile de pe B-dul București, care sunt frumoase, au­ terminat recent pro­iectul microraionului nr. 4, Ga­ra nouă. In ce măsură va fi evi­tată „îngrămădirea" de din microraionul aflat în blocuri con­strucție? — Microraionul Gara nouă fost o încercare deoarece aici am a construit pentru prima dată blocuri cu confort diferențiat. E drept, pare cam înghesuit, deși el se înscrie în normele de den­sitate. Recent a fost aprobat de către forurile județene proiectul microraionului nr. 4 cu cca. 4.000 apartamente. Soluția aleasă e mai bine judecată — zic eu, deoarece respectă indicațiile pri­vind densitatea, dar elimină im­presia de înghesuială. Adevărul e că în creația noastră avem ab­solută nevoie de părerile oame­nilor, de propunerile lor, care ne-ar ajuta să ne orientăm mai bine în alegerea soluțiilor, în re­zolvarea detaliilor... . In sala expoziției figura proiectul „zonei sportive“ cu noi­și le obiective ce se vor realiza Anchetă realizată de T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe Eduardo Tres­lontalva, liderul Partidului Democrat-Creștin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat­ al Republicii Socialiste Ro­mânia, președintele Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste, a primit, în stațiunea Neptun, pe liderul Partidului De­­mocrat-Creștin din Chile, Eduar­do Frei Montalva, fost președin­te al Republicii Chile, care face o vizită în țara noastră, la învî«­tația Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. In cadrul convorbirii, care avut loc cu acest prilej, au fost a abordate unele probleme privind dezvoltarea relațiilor româno­­chiliene, precum și unele aspec­te ale situației politice interna­ționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat în­­­tr-o atmosferă cordială. Ari I, Baia Mare spectacol de gală cu filmul românesc „AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ” Astă seară, cu începere de la ora 19, la cinematograful „Dacia“ din Baia Mare are loc un spectacol de gală cu noul film polițist românesc „AventUri la Marea Neagră". Pentru a­­cest spectacol au fost invitați și și-au anunțat sosirea regizorul Savel Stiopul, operatorul Ion Anton, autorul muzicii H. Maio­­rovici, interpreții Florin Piersic, Corina Chiriac, Fabian Gavrilu­­țiu, Mihai Badiu, Mihai Vasile Boghiță. Aspect din timpul filmării unei nocturne la stațiunea Olimp. Foto: A. ȘUTH Stăruințe și împliniri Mai mult decit probabil, la ora cind apar aceste rînduri, mecanizatorii de la Someș- Uileac vor mai fi trecut o dată pe lingă grinele Împovărate de roade și pe lingă porumbul pregătit de inspirare, au defi­­nitivat în amănunțime pregă­tirile pentru recoltatul cereale­lor păioase. — Cînd îți iubești meseria, îmi spunea mai deunăzi tovară­șul Augustin Coroian, șeful secției, toate, dar absolut toa­te lucrările agricole ți se par ne­cesare, se consideri deopotrivă de frumoase și de importante. Dintre ele însă secerișul și treierișul constituie pentru noi mecanizatorii cele mai respon­sabile sarcini și în vederea lor ne pregătim deosebit de intens. După cum ați văzut și dir toate combinele noastre reparate și puse la punct, sînt La fel și presele de balotat. De fie­care dată însă, cînd trecem pe lingă lanurile de grîu și ne gîndim la semnificația majoră ce o au pentru cooperatori și pentru țară spicele unduite de vînt, ne și apropiem de com­bine și mai punem o dată mina pe volante și pe site, mai ve­rificăm angrenajele și ne uităm cu atenție să nu fi uitat ceva. Nu teama față de un eventual lucru tăcut de mlntuială ne în­deamnă la precauție, ci înțele­gerea deplină a responsabili­tății misiunii pe care o precum și dorința unanimă avem, de a-i ajuta pe cooperatori să-și adune așa cum se cuvine pli­n ea de pe cîmp. — Sînteți șeful unei forma­țiuni de lucru ale cărei rezul­tate economice sînt bune, in­comparabile față de acelea din anul trecut. Cooperatorii din Someș-Un­eac (șt-i un foarte bun semn că satul întreg vă știe), ca și mecanizatorii cu care am discutat, vorbesc laudativ des­pre dv„ vă recunosc atribuția esențială la recenta performan­ță obținută de secție — titlul de unitate fruntașă pe S.M.R. Ulmeni. Considerați că într-a­­devăr, lucrurile așa stau? — Deși-i puțin cam dificilă, întrebarea pe care mi-ați adre­­sat-o nu mă găsește in între­gime nepregătit. Nu numai eu, dar orișicine cine cunoaște Someș-U­ileacul poate observa cu ușurință că înțelegerea de­plină dintre mecanizatori și co­operatori, ajutorul permanent, multilateral și reciproc pe ca­re ni-l acordăm, sunt realități care nu se pot contesta. Tot a­­devărat este, de asemenea, și faptul că, spre deosebire de anii anteriori, secția noastră deține în momentul de față o poziție fruntașă în întrecerea socialistă organizată în S.M.A. Ulmeni și că muncim cu deo­sebit avînt pentru a întîmpina cu demnitate apropiata Con­ferință Națională a partidului nostru și cea de-a 25-a ani­versare a Republicii. La capitolul venituri bănești, de exemplu, principalul indi­cator economic, față de 255.000 tei cît reprezintă veniturile pla­nificate a se obține pe între­­gul cu, secția noastre a reali­zat deja 160.000 Tei, ceea ce în­seamnă că încă de pe acum noi muncim în contul lunii august. In aceeași situație stăm­ și cu cheltuielile la mia de lei ve­nituri, care pînă la această da­tă sînt mai mici față de nive­lul planifical cu 580 lei. — Intenționat sau nu, evi­tați un răspuns direct? — Nu-l evit, dar înadins l-am lăsat mai la urmă, pen­tru că eu unii nu subscriu la ceea ce vi s-a spus. Ba dimpo­­­trivă, susțin și tare m-aș bu­­­cura dacă s-­ar și reține că realizările în­ general bune ob­­­ținute de secție au un singur făuritor: mecanizatorii și coope­ratorii din Someș-Un­eac; comu­niștii de aci sunt agricultori cum în puține alte locuri din județ cred eu că se mai găsesc. Știu, este o apreciere pretențioasă, dar oamenii și faptele lor îmi întăresc convingerea în acest crez și mă determină să-i con­sider niște tovarăși de­-a­­ drep­tul minunați. Ce altă aprecie­re s-ar putea formula, de exem­plu, la adresa mecanizatorului Gheorghe Oros, care numai în această lună a prășit mecanic 400 ha cu porumb, a lui Teofil Vaida și Aurel Oros, tot me­canizatori de-ai noștri, care pentru realizarea Indicatorilor economici lucrează departe de familiile lor, tocmai la Poienile de sub Munte și respectiv Că­­linești sau despre ceilalți me­canizatori ai secției care îi a­­jută cu stăruință pe coopera­tori să-și întregească venituri­le bănești și avuția obștească. ... Undeva, nu departe de strâmtoarea Țicăului, o forma­ție de lucru, asemănătoare cu atîtea din alte unități de pro­ducție, depune stăruitoare e­­forturi pentru înfăptuirea înain­te de termen a sarcinilor cin­cinalului, a sarcinilor trasate d­e partid. Acolo, în toiul mun­cilor agricole, cot la cot cu co­operatorii, mecanizatorii sec­ției de mecanizare din Someș- Ui­eac, comuniștii de aici, mun­cesc și sînt hotărîți să pune istoricul eveniment intim­­din viața partidului, Conferința Națională, cu noi și prodigioa­se rezultate. mircea pop 1

Next