Pentru Socialism, iulie 1972 (Anul 22, nr. 5730-5755)
1972-07-01 / nr. 5730
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII nr. 5730 ♦ Sîmbata 1 iulie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani IN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P. C. R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII CENTRALA INDUSTRIALA — CADRU PROPICE DESFĂȘURĂRII UNEI ACTIVITĂȚI ECONOMICE EFICIENTE Opera vastă de modernizare și perfecționare a întregii economii naționale, inițiată de Conferința Națională din 1967 a partidului, ridicată pe noi trepte de competință și eficiență după Congresul al X-lea al P.C.R., s-a concretizat prin înființarea centralelor industriale, care reprezintă în desfășurarea economică a țării noastre un important și deosebit de eficient salt calitativ. Creație economică științifice a partidului a politicii nostru. Centrala industrială, prin forma sa de organizare, asigură cadrul cel mai potrivit pentru aplicarea principiilor construcției largi a societății socialiste multilateral dezvoltate. Prin competințele atribuite acestor centrale, ele se detașează drept un organism în care se îmbină armonios într-o unitate de vedere și acțiune interesele economice cu cele sociale, în care colective relativ dispersate își găsesc numitorul comun al preocupărilor lor. De peste trei ani de zile minerii maramureșeni își desfășoară activitatea economică în cadrul Centralei minereurilor neferoase Baia Mare. Această formă de organizare, în care se împletesc inițiativele proprii fiecărui colectiv cu interesele de ansamblu privind valorificarea superioară a rezervelor de minereuri neferoase din regiune, și-a dovedit superioritatea prin rezultatele economice dobîndite. Fără a face uz de multă statistică aș sublinia în această ordine de idei volumul sporit al producției de minereuri cu peste 23 la sută în acest an comparativ cu nivelul din anul 1967 și creșterea valorii producției marfă cu cca. 9,4 la sută, în condițiile în care astăzi se valorifică rezerve de minereuri cu conținuturi metalice mai reduse. Aceste rezultate sunt neîndoielnic legate de aplicarea consecventă a principiului muncii dr. ing. VALER GABRIAN, directorul general al Centralei minereurilor neferoase Baia Mare colective, cunoscînd că din organul colectiv de conducere a centralei — Consiliul oamenilor muncii — fac parte reprezentanții tuturor unităților aparținătoare, care, în acest organ, contribuie la luarea unor hotărîri comune, menite să rezolve în mod unitar principalele probleme ce se ridică în fața mineritului din județ, adaptate corespunzător la condițiile fiecărei unități în parte. Principalele domenii în care s-a acționat în perioada de la înființarea centralei și pînă în prezent pot fi enumerate cele legate de creșterea capacităților de producție, dezvoltarea în perspectivă a unităților existente, crearea de noi unități, introducerea și generalizarea de noi tehnologii, precum și îmbunătățirea continuă a condițiilor sociale și de muncă. Dacă aș face un bilanț cronologic al activității Centralei minereurilor neferoase Baia Mare în anii trecuți de la Conferința Națională a partidului din 1967, trebuie relevat că fiecare din acești ani a fost punctat de importante mutații calitative atît în activitatea economică, dar și pe planul vieții sociale, al creșterii conștiinței socialiste a minerilor și preparatorilor noștri. Cadrul organizatoric asigurat prin Centrală a permis ca începînd din 1969 și generalizîndu-l experimental în 1970, regimul de lucru de 6 ore în subteran să se desfășoare pe coordonate tot mai bune ca eficiență economică și socială. Expresie elocventă a grijii partidului nostru pentru viața și munca minerilor noștri, regimul de 6 ore pe schimb se poate defini drept cea mai de seamă realizare a centralei noastre. Posibilitățile mai largi de creștere a producției miniere, de asigurare a viitorului lor se împletesc astfel organic cu satisfacerea unor esențiale cerințe sociale. Reunind în componența sa 10 unități de exploatare a minereurilor, 2 uzine de preparare, unitate de prospecțiuni și exploatări geologice, un institut de proiectări și cercetări în specialitate și o uzină de utilaje reparații de utilaje. Centrala mișinereurilor neferoase Baia Mare are posibilitatea coordonării raționale a întregului sector minier maramureșean, de asigurare a eficienței economice pentru fiecare unitate componentă, de orientare unitară în perspectivă. Așa se face că la toate unitățile volumul producției se dezvoltă pe liniile continuei ascensiuni. Unitatea de vedere și acțiune asigurată prin Centrală face posibilă promovarea de mare proporție a progresului tehnic sub toate aspectele sale. Nu este lipsit de semnificații faptul că specialiștii mineri și preparatori în unire cu cercetătorii științifici au pus la punct și extins noi metode de exploatare de mare randament, procedee tehnologice moderne în preparare, prezente azi în mod practic la toate unitățile subordonate și pe seama cărora in acești ani productivitatea muncii fizice sporit cu peste 11,89 la sută, iar a la preparare randamentele ce se obțin curent azi sunt cu 5—8 puncte în medie superioare celor din 1967. Tot ca un rezultat, cu largi implicații sociale, al integrării unităților miniere în cadrul C.M.N. Baia Mare, aș sublinia puternica emulație a creației și inițiativei muncitorești. Este evident acest fenomen nu numai în dezvoltarea mișcării de masă a inovatorilor și raționalizatorilor, la care aș aprecia concomitent cu creșterea aportului (Continuare în pag a 2-a) Arhitectură industrială la U.M.M.N. Baia Mare. SĂRBĂTORIREA ZILEI DATATORULUI Intr-o atmosferă de entuziasm, ieri în municipiile, orașele și comunele județului au avut loc festivități prilejuite de sărbătorirea Zilei învățătorului. Cu această ocazie au fost prezentate dări de seamă privind rezultatele obținute în activitatea instructiv-educativă în anul școlar 1971—1972. La festivități au participat cadre didactice de la școlile de toate gradele din Maramureș. De asemenea, au luat parte membri ai Biroului Comitetului județean Maramureș al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, tentanți ai organelor locale reprede partid și de stat, ai organizațiilor sindicale, de U.T.C. și de pionieri care au salutat realizările obținute de slujitorii școlii în anul școlar încheiat. In cuvîntul lor, cadrele didactice s-au referit la succesele dobîndite pînă acum, exprimînd ferma hotărîre de a-și închina întreaga capacitate pentru progresul continuu al învățămîntului. Adunările festive au constituit un emoționant prilej de bilanț în atmosfera creatoare care precede Conferința Națională a P.C.R. In încheierea adunărilor festive au fost adoptate telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care cadrele didactice se angajează să traducă în fapt sarcinile de înnoire a învățămîntului din patria noastră. Intre funcția de util și conceptul de frumos In cele de mai jos ne propunem să dezbatem — cu specialiști, constructori și cetățeni, beneficiari unanimi ai acțiunii de sistematizare, problemele legate de materializarea în viitor a conceptelor util, frumos și modern în sistematizarea orașului. Ca bază de analiză și discuție, pornim de la recenta expoziție „Realități și perspective în arhitectura băimăreană", organizată de Consiliul popular municipal și Institutul de proiectări Maramureș. — Am organizat această expoziție, ne spunea tov. ing. Andrei Rusu, directorul I.P. Maramureș, nu cu scopul de a obține un efect spectaculos, ci a prezenta publicului larg preocupările noastre, felul cum am conceput noile obiective și, în general, felul cum va evolua sistematizarea orașului Baia Mare. O socotim deci o expoziție de lucru, întrucît avem nevoie de consultările și părerile oamenilor, locuitorilor orașului.. Intenția e desigur lăudabilă și ea, în ciuda modestei popularizări, a avut darul să nască opinii și discuții, să atragă o mare masă de cetățeni în jurul planșetei proiectanților, care conturează viitoarele ansambluri și obiective ale orașului. îmbucurător e faptul că cei ce au vizitat expoziția — machetele, planșele, hărțile, schițele de detalii — au ieșit din sală tonificați prin ideile și proiectele prezentate. In cartea de impresii ei au lăsat consemnate păreri entuziaste, optimiste despre viitorul orașului. Emană din rîndurile lor influența tonică a creației arhitectonice, a utilului și frumosului. „Mulțumesc organizatorilor pentru prilejul de a participa la cunoașterea perspectivei orașului" (Gh. Ungureanu — Baia Mare). „In felul cum e conceput, monumentalul oraș Baia Mare va face ca să devină un centru urban major și modern“ (Arhitect I. Mitoc). „Gîndurile și urările noastre cele mai bune celor ce concep și materializează frumusețile vieții noastre“ (V. Tătaru, maistru miner). „Ca vechi băimărean sînt încîntat de perspectivă“ (dr. Felix Marian). „Ne-am plimbat“ practic prin orașul Baia Mare din 1980". Totul e fascinant, încă de la aceste machete". (B. Mirea și A. Godja — studenți) etc. Evident, cei ce văd orașul, machetele și planșele, nu pot să fie decît mulțumiți, entuziasmați de ceea ce s-a realizat pînă acum, și mai ales de ce se propune a se materializa. Firesc, deoarece cine ar putea vedea și cunoaște mai bine și materializa noțiunile de util, modern și frumos în viața orașului, decît arhitecții. Și spre fericirea noastră, Maramureșul are un colectiv de proiectanți și specialiști în sistematizare cu care ne putem mîndri, iar creațiile lor constituie o mîndrie colectivă. Dincolo de aspectul și spectaculosul unor proiecte spre care e atras cel ce privește machetele și planșele, se ridică adevăratele probleme majore ale sistematizării : utilul, modernul și frumosul dar totul conceput prin prisma eficienței. Trebuie să construim pentru a satisface cât mai bine cerințele locuitorilor, economiei orașului, să înălțăm obiective frumoase, dar cu cheltuieli cit mai mici. Deci specialiștii trebuie să țină cont de aceste cerințe. — Lucrez la,capitolul economic" al blocului-turn ce se va construi pe locul vechilor clădiri de lângă Institutul pedagogic, ne spunea arhitectul Oxana Florescu, de la I.P. Maramureș. Am ales o soluție nouă, care place: bloc-turn compus din 4 secțiuni cu înălțimi diferite — o secțiune va avea 12 nivele, alta 10, a treia 9 și ultima 8, incit blocul va da impresia că e compus din 4 blocuri-turn mai suple și mai mici, cu magazine, restaurant, agenție de voiaj la parter. — Am conceput ansamblul „Piața Unirii”, ne spunea arhitectul Emil Costin, pornind de la necesitatea orașului de a avea un centru comercial, de a face, în acest sens, legătura dintre zona mai veche a orașului cu cea nouă, care se prevede a lua amploare în „zona sudică, respectiv" și Bulevardul Unirii. — Aț conceput și blocurile de pe B-dul București, care sunt frumoase, au terminat recent proiectul microraionului nr. 4, Gara nouă. In ce măsură va fi evitată „îngrămădirea" de din microraionul aflat în blocuri construcție? — Microraionul Gara nouă fost o încercare deoarece aici am a construit pentru prima dată blocuri cu confort diferențiat. E drept, pare cam înghesuit, deși el se înscrie în normele de densitate. Recent a fost aprobat de către forurile județene proiectul microraionului nr. 4 cu cca. 4.000 apartamente. Soluția aleasă e mai bine judecată — zic eu, deoarece respectă indicațiile privind densitatea, dar elimină impresia de înghesuială. Adevărul e că în creația noastră avem absolută nevoie de părerile oamenilor, de propunerile lor, care ne-ar ajuta să ne orientăm mai bine în alegerea soluțiilor, în rezolvarea detaliilor... . In sala expoziției figura proiectul „zonei sportive“ cu noiși le obiective ce se vor realiza Anchetă realizată de T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe Eduardo Treslontalva, liderul Partidului Democrat-Creștin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, a primit, în stațiunea Neptun, pe liderul Partidului Democrat-Creștin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost președinte al Republicii Chile, care face o vizită în țara noastră, la învî«tația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. In cadrul convorbirii, care avut loc cu acest prilej, au fost a abordate unele probleme privind dezvoltarea relațiilor românochiliene, precum și unele aspecte ale situației politice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ari I, Baia Mare spectacol de gală cu filmul românesc „AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ” Astă seară, cu începere de la ora 19, la cinematograful „Dacia“ din Baia Mare are loc un spectacol de gală cu noul film polițist românesc „AventUri la Marea Neagră". Pentru acest spectacol au fost invitați și și-au anunțat sosirea regizorul Savel Stiopul, operatorul Ion Anton, autorul muzicii H. Maiorovici, interpreții Florin Piersic, Corina Chiriac, Fabian Gavriluțiu, Mihai Badiu, Mihai Vasile Boghiță. Aspect din timpul filmării unei nocturne la stațiunea Olimp. Foto: A. ȘUTH Stăruințe și împliniri Mai mult decit probabil, la ora cind apar aceste rînduri, mecanizatorii de la Someș- Uileac vor mai fi trecut o dată pe lingă grinele Împovărate de roade și pe lingă porumbul pregătit de inspirare, au definitivat în amănunțime pregătirile pentru recoltatul cerealelor păioase. — Cînd îți iubești meseria, îmi spunea mai deunăzi tovarășul Augustin Coroian, șeful secției, toate, dar absolut toate lucrările agricole ți se par necesare, se consideri deopotrivă de frumoase și de importante. Dintre ele însă secerișul și treierișul constituie pentru noi mecanizatorii cele mai responsabile sarcini și în vederea lor ne pregătim deosebit de intens. După cum ați văzut și dir toate combinele noastre reparate și puse la punct, sînt La fel și presele de balotat. De fiecare dată însă, cînd trecem pe lingă lanurile de grîu și ne gîndim la semnificația majoră ce o au pentru cooperatori și pentru țară spicele unduite de vînt, ne și apropiem de combine și mai punem o dată mina pe volante și pe site, mai verificăm angrenajele și ne uităm cu atenție să nu fi uitat ceva. Nu teama față de un eventual lucru tăcut de mlntuială ne îndeamnă la precauție, ci înțelegerea deplină a responsabilității misiunii pe care o precum și dorința unanimă avem, de a-i ajuta pe cooperatori să-și adune așa cum se cuvine plin ea de pe cîmp. — Sînteți șeful unei formațiuni de lucru ale cărei rezultate economice sînt bune, incomparabile față de acelea din anul trecut. Cooperatorii din Someș-Uneac (șt-i un foarte bun semn că satul întreg vă știe), ca și mecanizatorii cu care am discutat, vorbesc laudativ despre dv„ vă recunosc atribuția esențială la recenta performanță obținută de secție — titlul de unitate fruntașă pe S.M.R. Ulmeni. Considerați că într-adevăr, lucrurile așa stau? — Deși-i puțin cam dificilă, întrebarea pe care mi-ați adresat-o nu mă găsește in întregime nepregătit. Nu numai eu, dar orișicine cine cunoaște Someș-Uileacul poate observa cu ușurință că înțelegerea deplină dintre mecanizatori și cooperatori, ajutorul permanent, multilateral și reciproc pe care ni-l acordăm, sunt realități care nu se pot contesta. Tot adevărat este, de asemenea, și faptul că, spre deosebire de anii anteriori, secția noastră deține în momentul de față o poziție fruntașă în întrecerea socialistă organizată în S.M.A. Ulmeni și că muncim cu deosebit avînt pentru a întîmpina cu demnitate apropiata Conferință Națională a partidului nostru și cea de-a 25-a aniversare a Republicii. La capitolul venituri bănești, de exemplu, principalul indicator economic, față de 255.000 tei cît reprezintă veniturile planificate a se obține pe întregul cu, secția noastre a realizat deja 160.000 Tei, ceea ce înseamnă că încă de pe acum noi muncim în contul lunii august. In aceeași situație stăm și cu cheltuielile la mia de lei venituri, care pînă la această dată sînt mai mici față de nivelul planifical cu 580 lei. — Intenționat sau nu, evitați un răspuns direct? — Nu-l evit, dar înadins l-am lăsat mai la urmă, pentru că eu unii nu subscriu la ceea ce vi s-a spus. Ba dimpotrivă, susțin și tare m-aș bucura dacă s-ar și reține că realizările în general bune obținute de secție au un singur făuritor: mecanizatorii și cooperatorii din Someș-Uneac; comuniștii de aci sunt agricultori cum în puține alte locuri din județ cred eu că se mai găsesc. Știu, este o apreciere pretențioasă, dar oamenii și faptele lor îmi întăresc convingerea în acest crez și mă determină să-i consider niște tovarăși de-a dreptul minunați. Ce altă apreciere s-ar putea formula, de exemplu, la adresa mecanizatorului Gheorghe Oros, care numai în această lună a prășit mecanic 400 ha cu porumb, a lui Teofil Vaida și Aurel Oros, tot mecanizatori de-ai noștri, care pentru realizarea Indicatorilor economici lucrează departe de familiile lor, tocmai la Poienile de sub Munte și respectiv Călinești sau despre ceilalți mecanizatori ai secției care îi ajută cu stăruință pe cooperatori să-și întregească veniturile bănești și avuția obștească. ... Undeva, nu departe de strâmtoarea Țicăului, o formație de lucru, asemănătoare cu atîtea din alte unități de producție, depune stăruitoare eforturi pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului, a sarcinilor trasate de partid. Acolo, în toiul muncilor agricole, cot la cot cu cooperatorii, mecanizatorii secției de mecanizare din Someș- Uieac, comuniștii de aici, muncesc și sînt hotărîți să pune istoricul eveniment intimdin viața partidului, Conferința Națională, cu noi și prodigioase rezultate. mircea pop 1