Pentru Socialism, octombrie 1972 (Anul 22, nr. 5810-5833)
1972-10-07 / nr. 5813
i Timpul a devenit excelent Întreaga forța activa DE EA SATE PENP! Mai mult de jumătate din producția de cartofi se află încă în sol Din 4.973 ha pregătite, 2.158 ha sînt încă neînsămînțate Din perioada optimă au mai rămas doar 14 zile Cum e și firesc, pa agenda de lucru a agricultorilor din județ s-a înscris ca o sarcină de maximă urgență executarea în ritm susținut a lucrărilor agricole de sezon. Nomenclatorul acestora este bine cunoscut da fiecare cooperator și mecanizator. Intr-o seamă de unități, cu sprijinul direct al organizațiilor de partid, consiliile de conducere ale C.A.P., și factorii de răspundere din comună au mobilizat toate forțele și mijloacele existente. Astfel, cooperatorii din Tămaia au reușit să termine într-un timp record recoltatul cartofilor, iar din cele 180 ha pregătite (reeam ea reprezintă 90 la sută din plan), 147 ha le-au însămînțat în cele mai bune condiții agrotehnice.^. Și la Lucăcești sînt însămințate’ 80 ha cu grîu. După aprecierea tovarășului Ion Chira, președintele unității, pînă la sfîrșitul acestei decade, însămînțările vor fi terminate (140 ha). In același drum se lucrează aici și la recoltatul porumbului. Asemenea situații bune se intîlnesc în mai multe cooperative agricole. La Vălenii Șomcutei, peste 50 la sută din suprafețele prevăzute sînt deja însămînțate. La Ariniș, pe 150 ha, iar la Sălsig pe 160 ha sămînța se află în sol. Avem însă, din nefericire, suficiente cazuri unde se muncește cu încetinitorul, lucrările parcă agricole de toamnă fiind tratate cu indiferență și cu o mare doză de pasivitate. Numai așa ne putem explica cum într-o seamă de unități pînă la data de 6 octombrie nu s-a semănat nici un bob de grîu. Amintim aici cooperativele agricole din Dumbrava, Libotin, Rogoz, Rohia, Satu Nou de Sus, Ocoliș... Cooperativele agricole din Cernești și Finețe parcă se întrec în irosirea timpului. La Cernești, bunăoară, s-au însămînțat doar 3 ha cu grîu. Pe cînd celelalte 177 ha cu grîu? La Groși — Baia Mare, recoltatul porumbului este în stadiu avansat, iar cartofii sînt de mult strînși. Curios lucru, totuși, că la semănat nu s-a făcut încă nimic. . De ce? La capitolul însămînțări se menține de la început o anomalie inexplicabilă. Este vorba de un decalaj nepermis între cele 4973 ha cu patul germinativ pregătit, însămînțate, și cele doar 2.815 ha Or, în mod logic, acolo unde sînt posibile aratul și discuitul se poate și semăna. O asemenea anomalie are bază defecțiuni serioase de orfa din organizatoric, precum lipsa de sincronizare a acțiunii lor. Cu o deosebită încetineală se desfășoară lucrările și la strînsul recoltei. Se observă același fenomen, în timp ce unii au terminat recoltatul cartofilor (Goruia, Fărcașa, Boiu Mare, Sălsig, Săcălășeni etc.), alții, cum ar fi cei din Mesteacăn, Valea Chioarului, Urmeniș, Băsești, Șurdești, nici n-au început încă această lucrare. O asemenea situație contrastantă găsim, comparand cooperativele agricole din Lăschia și Făurești. In timp ce prima a terminat strîngerea recoltei de pe cele 5 ha, a doua nici n-a început să strîngă cartofii. In acest fel, desigur, și situația pe județ este cu totul nesatisfăcătoare. Pînă ieri, așa cum reiese din datele centralizate la Direcția generală a agriculturii această sarcină a fost îndeplinită doar în proporție de 48 la sută, ceea ce înseamnă că pe 700 ha recolta se află încă în sol. Și la strînsul porumbului, realizările sînt mult sub nivelul așteptărilor. Abia 2.852 ha din cele 6 000 ha ocupate de această cultură, după care se seamănă grîu, au fost eliberate (parțial!). In acest fel este stînjenit bunul mers al însămînțărilor de toamnă. Fără îndoială, desfășurarea lucrărilor a fost stînjenită de ploile intermitente. In asemenea condiții, buna organizare a muncii, sincronizarea perfectă a acțiunilor, inițiativele în folosirea rațională a forțelor și timpului și-au dovedit din plina eficiența. Unde lipsesc aceste elemente, apar inevitabil contrastele, iar oamenii caută justificări punînd vina în exclusivitate pe timpul ploios. Acum cade și acest „argument". Timpul a devenit foarte prielnic lucrărilor pe ogoare. Se impune, deci, mobilizarea întregii forțe active la strîngerea recoltei și la semănat. Să nu uităm că din perioada optimă la însămînțări au mai rămas 14 zile, iar planul de însămînțări pe județ este îndeplinit abia în proporție de 23 la sută! N. SOARE ■ HI i PROLETARI Om TOATE TARII l UNI ȚIVA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PAGINA A 3-A LITERATURA-ARTA; Manifestări organizate de festivalul cultural-artistic „Toamna băimăreană“. Anul XXII nr. 5813 ♦ ♦ 4 pagini — 30 bani Sâmbata 7 octombrie 1972 Sub semnul devizei „Mai iute, mai bine, mai efici curăm MINMImm RĂSPUNDERII A DOUA ZI DUPĂ VIZITA IN UZINĂ A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, ORGANIZAȚIA U.T.C. DE LA U.M.M.U.M. BAIA MARE A LANSAT O FRUMOASĂ INIȚIATIVĂ ÎN SLUJBA ÎNDEPLINIRII CINCINALULUI IN 4 ANI ȘI JUMĂTATE: mașini băimăreni, între care majoritatea sunt tineri. „In urma vizitei în uzina noastră a secretarului general al partidului, în sufletul fiecărui tînăr s-a născut un puternic sentiment de mîndrie auzind aprecierile și îndemnurile tovarășului Nicolae Ceaușescu despre perspectivele uzinei. Astfel s-a născut dorința noastră de a da glas acestor puternice simțăminte prin lansarea unei inițiative care să mobilizeze întregul tineret la realizarea înainte de termen a planului cincinal". Motivația aceasta este exprimata de secretarul comitetului U.T.C., Viorel Pop. Și iată care sunt obiectivele pe care și le-au stabilit tinerii de la U.M.M.U.M. 1. BRIGĂZILE DE TINERET VOR DEPĂȘI PLANUL VALORIC CU 5% PESTE REALIZĂRILE SECȚIEI IN FIECARE LUNĂ. 2. PE BAZA FOLOSIRII UNOR INITIATIVE VALOROASE, A UNOR TEHNOLOGII ȘI METODE DE LUCRU NOI ȘI MODERNE, BRIGĂZILE DE TINERET VOR ECONOMISI ÎN FIECARE LUNĂ O CANTITATE DE METAL ECHIVALENTĂ CU MATERIALUL NECESAR CONFECȚIONĂRII UNEI CELULE DE FLOTARE . 3. PÎNĂ LA SFÎRȘITUL ANULUI, TINERII DIN UZINĂ VOR REALIZA 15 INOVAȚII REFERITOARE LA RIDICAREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII, ECONOMISIREA METALULUI, REDUCEREA TIMPULUI DE FABRICAȚIE LA PRODUSELE CE SE EXECUTĂ; 4. ELIMINAREA DEFINITIVĂ A ÎNTÎRZIERILOR, A ABSENȚELOR NEMOTIVATE ȘI A ÎNVOIRILOR, PRECUM ȘI PARTICIPAREA LA EFORTURILE SUPLIMENTARE ALE SECȚIEI ; 5. NICI O RECLAMAȚIE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR EXECUTATE DE BRIGĂZILE DE TINERET. 8. ÎN FIECARE AN, BRIGĂZILE DE TINERET ÎȘI VOR REALIZA CU CEL PUȚIN 15 ZILE MAI DEVREME DECÎT SECȚIA SARCINILE DE PLAN ANUALE. Aprecierile făcute de secretarul general al partidului nostru asupra rezultatelor colectivului uzinei, îndemnurile ce le-a adresat oamenilor pentru realizarea unor utilaje complexe și de înaltă calitate necesare mineritului, în spiritul lozincii „Cincinal de calitate, în patru ani și jumătate", constituie un puternic imbold în rîndul constructorilor de Stînd de vorbă cu cîteva din acești entuziaști tineri despre angajamentul pe care și l-au asumat, am solicitat cîteva păreri asupra modului cum vor fi folosite rezervele interne care să le permită acel salt calitativ spre care aspiră și care îi onorează. Viorel Cuha, sudor. Vom sprijini promoția de ucenici spre a da randamentul dorit. Va fi pentru noi toți o mîndrie să fim la înălțimea angajamentului ce ni l-am asumat. Climatul acesta de entuziasm și de mobilizare pe care l-a creat inițiativa noastră îl vom folosi și în munca educativă a organizației U.T.C. Zoltán Foriș, șef de echipă . Mă gîndesc că la cursurile de ridicare a calificării pentru tinerii absolvenți vom putea folosi participarea voluntară a tinerilor ingineri din uzină. Ioan Horvat, maistru. Elan tineresc este.. Din cele spuse de secretarul general al partidului mie mi-au rămas în suflet cuvintele care vorbesc despre perspectivele mari pe care le are uzina, despre faptul că ea s-a făcut cunoscută nu numai în țară, ci și peste hotare. Și vreau să slujesc cu devotament acest prestigiu.. Trebuie să știe lumea că aici se lucrează cu o energie care așa, pe dinafară, nu se vede. Intr-o singură luntă avem de realizat 78 de repere cu 48 de oameni. Se lucrează unicate. Am să propun ca brigada de tineret să depindă de maistrul principal spre a putea fi sprijinită concret. Ion Blaga, șef de echipă. Avem mari rezerve de timp nefolosit, care poate fi pus în valoare prin verificarea mai atentă a desenelor, prin întărirea colaborării dintre secții și aprovizionarea completă pe subansamble in secție. Manifestînd interes și răspundere, organizația U.T.C. din uzină, sub conducerea comitetului de partid, și-a mobilizat toate forțele pentru o reușită exemplară a acestei acțiuni. De asemenea, conducerea tehnică a uzinei a dat un puternic imbold în toate fazele de pregătire a acestei inițiative — inclusiv în valorificarea studiului economic special întocmit. Rămîne ca de acum înainte toți factorii să-și sporească efortul pentru realizarea acestui frumos angajament al tinereții și răspunderii. Nu ne îndoim că vor adera la această inițiativă și tinerii din alte colective de muncă din Maramureș. GHEORGHE SUSA Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit o delegație de mineri din Zambia Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit, vineri după-amiază, o delegație de mineri din Zambia. Delegația, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I. D. MacDonald, superintendent metalurg la Divizia Chingla, Paul Chibulu, superintendent al Divizia Chibuluma, personalului la Edward Limbeye, șef de schimb la Divizia Rokana, se află în țara noastră la invitația adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în primăvara acestui an. La primire a fost de față Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei. Președintele Consiliului de Stat s-a întreținut cordial cu membrii delegației de mineri zambieni. Oaspeții au exprimat calde mulțumiri pentru de a vizita România. In invitația timpul convorbirii s-a evidențiat utilitatea contactelor și schimburilor de experiență dintre colective de mineri din cele două țâri, ca o contribuție la mai buna cunoaștere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zambiene, a cooperării internaționale. Dragostea de muncă ia uneori forma gingășiei pe care o transmit aceste tinere asupra firului de bumbac. PAGINA A 2-A ■ PUNCTĂRI ■ LA CULESUL MERELOR ■ „DIN NOU DESPRE POLUARE“ ■ SPORT Aprovizionarea populației impune: INIȚIATIVĂ, STUDIUL CERINȚELOR ȘI SPIRIT DE EXIGENȚĂ Organizațiile comerciale din județ, în ultima perioadă, și-au intensificat eforturile pe linia asigurării fondului de marfă și deservire a populației în condiții optime. Această preocupare se reflectă prin gospodărirea mai judicioasă a mărfurilor, așezarea unităților de desfacere în teritoriu, îmbunătățirea ritmului aprovizionării, precum și în lărgirea gamei sortimentelor. ■Totuși, în unele orașe și, îndeosebi in centrele muncitorești, se manifestă încă o seamă de carențe în aprovizionarea populației cu produse alimentare. Tocmai de aceea am întreprins o anchetă prin cîteva magazine aparținînd O.C.L. Alimentara și C.L.F. Redăm pe scurt constatările noastre. «.. lată-ne în centrul muncitoresc Băița. Intrăm în unitatea nr. 43 Alimentara. Vînzătoarea Maria Dragoș ne spune : — Putem afirma că, în general, suntem bine aprovizionați. Avem aproape de toate și în cantități suficiente. Ceva mai slab stăm la mezelurile ieftine: tobă, cîrnați, parizer etc. Ne trimit, ce-i drept, salam de 29 și 32 lei kg. Ulei îmbuteliat n-am primit deloc, ci numai vărsat, iar brînză telemea și alte sortimente primim doar o dată pe săptămînă. — Intr-adevăr, cu ritmicitatea nu stăm bine, adaugă vînzătoarea Rodica Miclean. Sortimentele de panificație sosesc abia pe la orele 10—12, adesea după ora închiderii, așa că rareori vindem pîine proaspătă! O situație intolerabilă se constată la unitatea C.S.F. nr. 12 Băița: morcovi, pătrunjel, ceapă, varză, ardei iuți, vinete, roșii (o parte în stare de putrezire) se vindeau la prețul... clasei I! Vînzătoarea Angela Cherecheș afirmă: ■— Ce să fac? Asta-i marfa. Prețul nu-1 stabilesc eu! Am aruncat pepeni în valoare de 700 lei. Tot pe apa sîmbetei am azvîrlit 8 lăzi de roșii clasa I. Vinetele, așa le-am primit, putrede. — De ce preluați asemenea marfă ? — Să n-o preiau? Nu pot. Că asta nu-mi mai trimit. Ăsta-i obiceiul la C.L.F. Baia Mare. Dacă refuzi, te-am ars, iar cumpărătorii cer marfă. Să vedeți, de exemplu, acum două săptămâni, am trimis înapoi 8 lăzi cu struguri degradați. De atunci n-am primit nici o boabă! ...Ajungem în centrul muncitoresc Nistru. La unitatea C.L.F. nr. 13 e gestionar Vasile Dorea. Varza roșie, sub STAS, se vinde tot la clasa I (vezi fac ION NAN (Continuare în pag. a 2-a) %