Pentru Socialism, noiembrie 1972 (Anul 22, nr. 5834-5859)
1972-11-01 / nr. 5834
A A 4 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII or. 5834 Miercuri 1 noiembrie 1972 4 pagini — 30 bani lrl■■i^l■■illll||||||||||||lllllllllllllllll|||||»■■lllllllll■lllll■llllllllll^llllll■^■il■lll| ||||||||l■»l||■lll^| lllllll■nlll■■lllllll^^nwl■l■>llllll APROVIZIONAREA DE IARNA A MUNCITORILOR FORESTIERI FĂRĂ IMPROVIZAȚII ȘI NEGLIJENȚE! Pe vreme cu geruri și zăpezi, cu ploaie sau lapoviță, noroi sau zăpadă, forestierul, bărbatul acesta inimos și curajos prin excelență, este mereu la datorie alături de țapina lui, de ferăstrăul mecanic, de tractor sau alte mecanisme. Se cuvine deci ca cei ce răspund de munca și viața acestor oameni să manifeste o deosebită grijă și preocupare pentru asigurarea celor necesare vieții și muncii oamenilor de la pădure. Din investigația noastră într-o întinsă zonă forestieră, de pe crestele Gutîiului pînă sub poalele Țibleșului, iar de aici pe apa Săpînței și Huta, ne-a fost dat să luăm la cunoștință însă o seamă de lipsuri și neajunsuri care se cereau de multă vreme lichidate. Pentru a cunoaște care sînt acestea vom reda în amănunt starea de lucruri pe care o întîlnim în fiecare unitate în parte. Magazin curat. Magazinul" de "la Apa Roșie pe caldr • care îl vizităm este mare și încăpăaproape gol noastră, gestionarul Grigore Stan tocmai terminase ordinea și curățenia. După aprecierea noastră, gestionarul de aici este un om cu multă experiență, îi place să țină magazinul curat și să aibă de toate. A avea însă de toate nu se rezumă numai la buna intenție a gestionarului, ci și la modul cum este aprovizionat. La ora cînd vizităm unitatea, aceasta este lipsită de o serie de alimente de strictă necesitate. Este vorba în primul rînd de făina de porumb, care, după cum ne spunea gestionarul, nu se primește decît cu țîrîita. Lipsa acesteia din magazinele forestiere are drept consecință nemulțumiri în rîndul muncitorilor. Se știe că mămăliga cu brînză și slănină, Ia^ pădure, este nu numai o mîncare tradițională, dar și un aliment foarte nutritiv. De ce lipsește aceasta? La baza de aprovizionare a Necoop din Sighetu Marmației, merceologul Dumitru Pătraș ne dă următorul răspuns: Nu s-a primit mălai de la moară și pace! Distribuim și noi ce avem! Ca și cum ar zice, nu este pîine, să se mănînce Cozonac... Pentru asemenea procedee cineva trebuie să răspundă cu întregul cortegiu de consecințe! L De pe Valea Alimenteeberste ^eta noastră la gura de exploatare de la Huta. Magazinul forestier se află la o încrucișare de drumuri lîngă șoseaua asfaltată. Practic, magazinul are ore de lucru în permanență, dar magazinera Ileana Brînzeniuc nu prea ține seamă de program. O căimăniță o află, totuși, și se prezintă la magazin. Ce am văzut aici? Intr-un colț, o grămadă de cartofi mărunți și parțial stricați, care se vînd cu 1,35 lei kilogramul. La Sighetu Marmației și în multe alte părți, cartofii mari și frumoși, de calitatea I se vînd însă cu 1,40 lei kilogramul. Cum și de unde și-a procurat gestionara acești cartofi și cine i-a stabilit asemenea preț? In magazia de mină, aceleași grave abateri. Conserve, în lăzi, în rafturi și pe sub tejghele, multe din cutii cu termenul de garanție depășit. Acestea nu au fost scoase din inventar, ci lăsate la discreția gestionarei, doardoar se va afla cineva să le cumpere. Dontini Intr-o altă dir Cil II II recție, la Botiza, pe Valea Izei, mai cita oară, rsa ris plinea veche S? s“.ormdrTM; • _ , „ « „« de exploatare. de o saptamina! s» 'S/»»: citorii vinîși procură alimentele. Pentru o vreme magași tinerul Grigore Perța nu este prezent, dar aflîndu-se aproape vine în goană. Intre timp, la ușa magazinului, s-au adunat un mare număr de muncitori, așa că dialogul despre aprovizionarea îl purtăm direct cu oamenii. Mai întîi cîțiva muncitori, printre care Grigore Trifoi, fac cîteva aprecieri bune. La magazie se află făină de porumb, brînză, untură, slănină și alte alimente de bază. Muncitorii cer însă și alte multe produse ce lipsesc complet din magazie: boia de ardei, piper, cafea cicoare. O nemulțumire a oamenilor, așa cum reținem din discuțiile lor este și aceea a aprovizionării cu pîine. Pîinea despre care s-a vorbit de atîtea ori sosește și de această dată la pădure veche și acră, turtită sau deformată. La multe magazine, deci și la cel din Botiza, ziua de aprovizionare cu pîine este vinerea sau sîmbăta. In acest timp însă muncitorii coboară jos la familiile lor și pleacă din nou luni dimineața. Pîinea rămîne așadar nevîndută trei zile. La aceasta se adaugă și faptul că atunci cînd s-a adus, pîinea nu a fost proaspătă, ci produsă cu alte două zile în urmă. Există oare o soluție în această direcție? Muncitorii cu care stăm de vorbă ne propun următoarele: programul de lucru al magazinelor să fie sincronizat cu zilele cînd se urcă la pădure, pîinea să fie adusă nu numai o dată pe săptămînă, ci de două-trei ori. Transportul plimit să se facă separat de alimente. Există deci posibilități, dar trebuie luate măsuri și întărită răspunderea celor în cauză, mai ales aici unde de la un singur magazin se aprovizionează cîteva sute de oameni. MIHAI TRIFOI (Continuare în pag. a 3-a) . Comisia artistică a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare organizează azi la ora 18 o audiție muzicală pe tema: „Cîntece îndrăgite din folclorul maramureșean“, își dau concursul soliști amatori vocali și instrumentiști. • Mîine, cu începere de la ora 18, în sala de conferințe a Casei de cultură are loc o călătorie imaginară pe tema: „Prin România socialistă“ însoțită de proiecții de diapozitive și filme documentare. 6 Teatrul dramatic din Baia Mare prezintă mîine la ora 19.30 spectacolul cu piesa „Unchiul nostru din Jamaica“ de Dan Tărchilă. • In perioada aprilie-octombrie s-a desfășurat faza de masă a Olimpiadei strungarului, la care au participat 415 tineri din județ. La faza județeană, organizată de Comitetul județean U.T.C., s-au întrecut un număr de 7 concurenți. Pe primele trei locuri ale clasamentului s-au situat în ordine : Nicolae Fechete de la U.M.M.U.M. Baia Mare, Adalbert Roth de la „Băimăreana“ și Ilie Bumbuc de la „Iza“ Vișeu de Sus. • Agenția C.E.C. de pe str. Victoriei (cart. Săsar) din Baia Mare mutată intr-un font modern a emis în vntîme de 5 luni peste 370 noi librete de economii. Din totalul de 1240 de librete active existente la această unitate, aproape jumătate aparțin muncitorilor și salariaților Exploatării miniere și Uzinei de preparare Săsar. • In vederea unei bune desfășurări a transportului de minereu de la E.M. Șuior spre Flotația Centrală din Baia Mare, lucrătorii de la coloana auto au întreprins o serie de acțiuni pregătitoare pentru sezonul friguros. Astfel, în ultimele zile, pe drumul industrial bifurcarea Sighetu Marmației — Șuior (6 km) au fost transportate și depozitate circa 80 tone zgură. A fost, de asemenea, reparat și pregătit tractorul cu lamă-buldozer. Meteorologul Iosif Incze ne transmite timpul probabil pentru următoarele trei zile. Vremea se menține în general frumoasă, cu cer variabil; cu totul izolat va cădea burniță slabă. Temperatura minimă va fi cuprinsă între—2 și 4 grade, iar cea maximă între 12 și 18 grade. Vîntul va sufla slab. Dimineața, ceață locală. 6 Sub auspiciile comisiilor de Cruce Roșie se deschid la Baia Mare, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus și Borșa cursuri de surori de Cruce Roșie, fără scoatere din producție. Se pot înscrie femei casnice și salariate, între 19 și 30 de ani. Cursurile, cu o durată de 2 ani, încep la 10 noiembrie, dată pînă cînd se fac și înscrierile la sediile comisiilor de Cruce Roșie din localitățile respective. « După cum ne informează tovarășul Teodor Andreicuț, directorul Direcției județene Loto-Pronosport, de la începutul anului și pînă in prezent au fost distribuite în județ premii in valoare de peste 8 milioane lei, 8 autoturisme si 15 excursii în străinătate. Ultimul cîștigător al unui autoturism Dacia 1100 este Ștefan Bolchiș din Baia Mare. Rubrică realizată de A. ȘUTH 9 Cronica dramatică: Un spectacol de înaltă ținută artistică : Fișier juridic: Ce trebuie să cunoaștem despre cazierul judiciar : Interviul nostru: Cifre și fapte dintr-un bilanț rodnic : Foileton: Despre fleacuri . Declarația Agenției Române de Presă 9 România înțelege să dezvolte cooperarea pe multiple planuri cu O.N.U.D.I. © PEKM: Recepția oferită tiului în onoarea ministre externe al Marii Britanii © Ziarul „Izvestia“ despre acordul comercial sovieto-american 9 Informații diverse IN PASIBA A 3-A -------------1-------—------Concentrarea producției — factor favorizant în diminuarea costurilor de producție, în creșterea productivității muncii miniere t TOVARĂȘUL IM CEAUȘESCU I PRIT PI WARM CARLOS RAFAEL RODRIGUEZ ROORIGIZ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe tovarășul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Cuba și ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba, președintele părții cubaneze în Comisia mixtă de colaborare economică și tehnico-științifică. • La primire a participat tovarășul Gheorghe Rădulescu, bru al Comitetului Executiv, memar .Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă de • colaborare • economică și tehnico-științifică. A fost de față Nicolas Rodriguez Astiazaraii, ambasadorul Republicii Cuba la București. Oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de salut din partea tovarășilor Fidel Castro, Dorticos, Raul Castro Ruz, Osvaldo evocînd momentul deosebit pe care l-a reprezentat vizita primului secretar al C.C. al P.C. din Cuba în România pentru continua dezvoltare a relațiilor de prietenie dintre cele două țări și partide. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat tovarășului Fidel Castro, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluționar, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, cele mai bune urări, odată cu convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre vor cunoaște, în continuare, un curs ascendent. .In cadrul convorbirii, care avut loc cu acest prilej, au fost a reliefate rezultatele bune obținute în înfăptuirea înțelegerilor convenite cu prilejul întîlnirii dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, subliniindu-se că în acest context se înscrie și noua convenție de cooperare economică marți între România și încheiată A fost evidențiată dorința Cuba, comună de a intensifica pe mai departe raporturile bilaterale de colaborare și cooperare pe multiple planuri, în interesul poatelor român și cubanez, poal construcției socialismului în cele două țări. Au fost discutate, de nea, unele probleme actuale asemeale vieții internaționale, consemnîndu-se cu satisfacție cursul pozitiv, ascendent, înregistrat în direcția dezvoltării climatului de pace și securitate în lume. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. 1 SĂ CONCENTRĂM TOATE EFORTURILE PENTRU TERMINAREA GRABNICĂ A ÎNSĂMINȚĂRILOR! Mecanizatorii se plimbă, iar tarlalele așteaptă sămînța Practic vorbind, la prima vedere, însămînțările de toamnă la Coltău se găsesc intr-un stadiu destul de avansat. La o analiză mai atentă, întîi la o discuție în sediul cooperativei, călcînd apoi în lung și în lat tarlalele împreună cu tovarășa ingineră Angela Bardoșan, delegata Direcției generale județene a agriculturii, și Ioan Darolui, inginerul șef al unității, mi-am dat seama că incertitudinea specialiștilor, îngrijorarea lor în legătură cu terminarea însămînțărilor în viitoarele cîteva zile este legitimă. Ce fel de obstacole stau în calea realizării în condiții optime a acestui obiectiv de maximă urgență? Ca în orice unitate și aici există o secție de mecanizare. După cine se vede însă, mecanizatorii își ignorează pur și simplu îndatoririle fundamentale, adică contribuția în mod concret la punerea bazei pentru producția de grîu, orz, secară din anul 1973. Ne-am convins de-a binelea în ziua de 30 octombrie de dreptatea cooperatorilor din Coltău. Din 7 tractoare ,cite sînt în inventarul secției, erau pe cîmp 3. Dar și acestea... să nu anticipăm însă. ■Doar Toma Stan, singurul „băiat bun“, cum îl denumește însuși președintele cooperativei, era la datorie, la semănat. Pe Vasile Jurja l-am întîlnit venind de pe undeva, unde a „încercat" el să lucreze. De față fiind inginerul șef l-am îndrumat să are un capăt de tarla de 0,40 ha, pentru a se putea așeza pe o suprafață de cîteva hectare sămînța în sol. A înconjurat băiatul de două ori acel petec de pămînt și tractorul cu că era luni i-a zis „marți". Necaz cu ambreiajul, cu instalația hidraulică și... mai este. — N-avem piese de schimb. La noi nimeni nu se ocupă cu reparațiile. —Am știut că nu va merge tractorul, m-am gîndit să încerc totuși — spunea cu amărăciune tînărul, dornic să lucreze. 9 Sebök este un plimbăreț notoriu, pe care nu-l găsești aproape niciodată acolo unde e rost de a munci. Așa pe la amiază a apărut totuși. Cu niște explicații bilbiite a căutat să se scuze că i-a lipsit ceva „căpăcel" de la roata din față. In fine, duminică zi bună de lucru, acest mecanizator a cules în tihnă ceva fasole dintr-o tarla de unde s-a recoltat porumbul. Acum inginerul șef s-a deplasat cu el să-l pună în brazdă la grăpat. La o întorsătură, ca de obicei Sebök, a încurcat ițele.. A ieșit din turla venind pînă la turla să-i ceară bara de tracțiune. Cică a lui nu era bună. .Deci la munca cîmpului într-o zi excelentă din cele șapte, doar un singur tractor lucra cu certitudine. Vorba vine „Cei patru evangheliști au fost trei...“ . Apropo de șeful secției din Coltău! Unde era Valentin Suciu, mecanic de întreținere (care girează și funcția de șef de secție) în ziua de 30 octombrie? Unii spuneau că e la Baia Mare. Se plimba omul cu e ziua de mare de colo pînă colo, iar tractoarele-s pe brînci. Ei, cum e turcul e și pistolul. La Coltău mai sînt de arat 35 ha,de discuit de două ori pe atîtea, și bineînțeles suprafațatrebuie cît mai repede însămînțată. Dar cum și cînd? • împreună cu tovarășa ingineră A. Bardoșan ne-am deplasat la S.M.A. Satulung. Aici directorul Anton Rus a promis că a doua zi va trimite 5 tractoare de la Pribilești unde s-au terminat însămînțările. Există convingerea că ortacii lui Valter Manu își vor face datoria, că de la ei disciplina este ca la ea acasă. Cum rămîne însă cu sectia de mecanizare de la Coltău? Lucrările de toamnă nu se încheie încă. Un mare volum de arături adin ei așteaptă să fie executate aici. O vor face tot cei din Săcălășeni sau Pribilești? iar Arcadie Sebök, Alomir Papp (într-o bună zi acesta din urmă tot meșterea la un tractor pînă spre amiază, iar atunci a spus că nu mai rentează să iasă la lucru cîștigă mai mult așa stînd fără treabă) se vor plimba în continuare? Ar fi cazul ca tovarășii din conducerea S.M.A. să facă aici o dată o ordine perfectă. Altfel... s-a văzut doar că nu merge nicicum, iar nemulțumirile se tot adună, devenind un obstacol serios în buna desfășurare a procesului de producție. Insușindu-și critica apărută în ziar, Consiliul al comunei popular Mică ne scrie: Vima „Articolul a fost dezbătut în Comitetul executiv al Consiliului popular comunal într-o ședință comună cu membrii consiliilor de conducere din cele doua cooperative agricole. Au fost stabilite cu această ocazie măsurile concrete în vederea înlăturării lipsurilor semnalate în ziar,. Ca urmare, ritmul lucrărilor s-a intensificat. In ambele unități s-a terminat strîngerea recoltei la cartofi. Rezultate bune sînt și la recoltatul porumbului. In perioada imediat următoare s-a efectuat schimbul de seminșițe.La Vima Mică s-au arat 54 ha, iar la Vima 55 ha din care s-au însămînțat 5 și respectiv 7 ha (din clte 150 ha planificate). " Menționăm — se spune în încheierea răspunsului — că s-au luat toate măsurile pentru folosirea timpului bun de lucru și antrenarea tuturor forțelor în vederea realizării sarcinilor ce ne stau în față..." Un răspuns în aparență acceptabil. Măsuri s-au clat, rezultatele luate nu sunt încă nici acum la nivelul cerințelor. Se cuvin și cîteva observații. La data dactilografierii răspunsului (15 octombrie a.c.) la Vima Mare 2 ha cu cartofi erau nerecoltați. (Și încă nu cum s-a precizat în scrisoare!). După cum ne scrie corespondentul Cornel Pop, încă la 25 octombrie pe un hectar cartofii erau în pămînt, din cauză că brigadiera Aurelia Rațiu nu și-a organizat munca așa cum trebuie. Cu ce răspundere au semnat în acest caz președintele și secretarul consiliului popular comunal răspunsul în care ne asigură că recoltatul cartofilor s-a terminat? Cu asemenea ușurință ni se scrie și faptul că 12 tone de semințe nu sunt asigurate fiindcă la bază nu există grîu din soiul reșu". Despre „Bucuce fel de „măsuri" și „rezolvări" se poate vorbi în asemenea caz? Cu privește situația însămînțărilor, aceasta se află sub orice critică. La toate acestea, așa cum aflăm din corespondența amintită, se adaugă o seamă de anomalii la secția de mecanizare, care constituie o frină în desfășurarea în ritm normal a lucrărilor. Față de frecventele defecțiuni nu se asigură din partea S.M.A. Coroieni o asistență tehnică operativă. Pentru un singur șurub, tractoristul Ioan Cîndea a plecat la ora 10 din brazdă și nu s-a mai întors în acea zi (14 octombrie), însuși șeful secției a lipsit trei zile în plină campanie din localitate, de. După câte se reconducerea S.M.A. trebuie să ia măsuri pentru buna funcționare a tractoarelor și întărirea disciplinei, a spiritului de răspundere din această secție. Altfel, nu ne putem imagina cum și cînd se vor putea încheia la Vima Mică însămilitările de toamnă. N. SOARE MĂSURI... NEMĂSURATE Răspuns la o critică apărută în ziar Instantaneu obișnuit în aceste zile pe ogoarele C.A.P. Cicîrlău. Deviza cooperatorilor de aici: Sămînța cit mai degrabă în sol! JL Â.