Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)

1973-03-01 / nr. 5935

Anul XXIII nr. 5935 J * 1­2­3­4­5­6­7­8­9 10 * 1­2­3­4­5­6­7­8­9 10 * 1­2­3­4­5­6­7­8­9 10 Joi 1 martie 1973 4 pagini —* 30 bani Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările șe­dinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adop­tată în unanimitate: 1. Informări privind aplica­rea măsurilor stabilite de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1972, referitoare la pregă­tirea condițiilor necesare înde­plinirii și depășirii planului pe 1973. Vor prezenta informări: Consiliul de Miniștri, ziatul C.C. al P.C.R., Secreta­precum și o serie de ministere și co­mitete județene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economi­ce și­ Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu pri­vire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Supe­rioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret pri­vind înființarea și funcționarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvol­tarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fon­dul de stat către populație și construirea de case proprieta­te personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind ad­ministrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor din­tre proprietari și chiriași. 7. Proiect de h­otărîre cu pri­vire la îmbunătățirea organi­zării și retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de condu­cere și îmbunătățirea structurii organizatorice­ la ministere, cen­trale și organizații economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a educației fizice și sportului, informare cu privire la princi­palele concluzii asupra activi­tății de educație fizică și sport. 10. Informare cu privire la activitatea internațională des­fășurată de Partidul Comu­nist Român și statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirma­tă și de actuala plenară, la lu­crări participă ca invitați: mem­brii guvernului și conducători ai organelor centrale de stat și obștești; secretarii pentru problemele economice ai co­mitetelor județene de partid; prim-vicepreședinții­lor populare județene; consilii­direc­tori ai centralelor economice; directori și secretari ai comi­tetelor de partid din mari în­treprinderi industriale; direc­tori ai institutelor de cercetări și proiectări; directori ai în­treprinderilor de comerț exte­rior, redactori-șefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dez­batere Plenarei au fost anali­zate și de comisiile permanen­te ale Comitetului Central al P.C.R. In legătură cu împlinirea u­­nui sfert de veac de la reali­zarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Cen­tral a consacrat ședința ple­nară de ieri sărbătoririi so­lemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru e­­dificarea socialismului în țara noastră. In acest cadru, a luat cuvîn­­tul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central își continuă lucrările joi 1 mar­tie. PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlini­rea unui sfert de veac de la u­­nul din marile momente ale is­toriei noastre revoluționare: rea­lizarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare și crearea partidului ei unic, mar­­xist-leninist. Ținînd seama de im­portanța excepțională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nos­tru popor, pentru transformarea revoluționară a societății și vic­toria socialismului în România, consider potrivit să evocăm a­­cest eveniment, în mod solemn, în cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui pro­ces istoric obiectiv, al particula­rităților dezvoltării noastre so­ciale, al luptei revoluționare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare și al creș­terii rolului ei în viață politică a țării. Lichidarea sciziunii din rîndurile mișcării muncitorești, realizarea unității politice și organizatorice a proletariatului, crearea unui puternic partid po­litic de avangardă în stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și drep­tate socială, a fost un vechi dezi­derat al militanților revoluționari, al luptătorilor pentru progres so­cial din România. Intrînd în a­­rena luptelor sociale împotriva regimului burghezo-moșieresc, cla­sa muncitoare a simțit încă de la început nevoia de a-și strîmge rîndurile și de a ac­ționa unită pentru împlini­rea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al po­porului român. Aspirația spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special în momentele grele ale luptei revoluționare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăților și drep­turilor vitale ale celor ce mun­cesc, pentru interesele supreme a­­le națiunii. In numeroase acțiuni de clasă, în marile lupte sociale și politi­ce împotriva patronilor, a regi­mului burghezo-moșieresc s-a în­făptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă în­tre comuniști și socialiști, între organizațiile sindicale, pe o plat­formă politică comună. Această colaborare s-a accentuat în preaj­ma celui de-al doilea război mon­dial, în lupta antifascistă, împo­triva dictaturii antonesciene, a în­robirii țării de către Germania nazistă și a războiului antisovie­­tic. Lu­pta împotriva războiului, re­zistența împotriva politicii fas­ciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acțiunilor unite ale mișcării muncitorești, conlucra­rea tot mai strînsă a Partidului Comunist cu Partidul Socialist și Social-Democrat. In condițiunile dezvoltării activității revoluționare, ale lup­tei patriotice, antifasciste, din Ro­mânia, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanța istorică în viața poporului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea și organizarea insurecției armate naționale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militaro-fas­­ciste, pentru ieșirea României din războiul antisovietic, întoarcerea arme­ lor împotriva Germaniei fas­ciste și alăturarea țării de for­țele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringență realizarea mai fermă a unității de acțiune a clasei muncitoare. Tocmai a­­ceastă necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie rea­lizat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat, în ju­rul căruia s-au coalizat apoi, in­tr-un timp extrem de scurt, toate forțele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, în vederea asaltului decisiv îm­potriva dictaturii militaro-fascis­­te și­ a cotropitorilor germani, pentru salvarea națională. Rea­lizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost condi­ția sine qua non a victoriei ac­tului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării țării în condițiile favorabile ale victoriei strălucite obținute de Armata So­vietică, de celelalte forțe ale coaliției antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc continuat să joace un rol esen­a­țial și în perioada care a urmat eliberării țării, în unirea efortu­rilor clasei muncitoare, ale în­tregului popor pentru participa­rea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a Ro­mâniei și zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru des­fășurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea demo­cratizării țării, înfrîngerii împo­trivirii claselor exploatatoare și izolării partidelor politice reacțio­nare, pentru cucerirea puterii în stat și transformarea pe cale revoluționară a societății româ­nești. In focul acestor lupte a­­prige s-a întărit și consolidat tot mai puternic unitatea de acțiune a clasei muncitoare, a comuniș­tilor și social-democraților. A­­ceastă unitate se manifesta atît în marile acțiuni politice de masă (Continuare în pag. a 4-a) Plenara consiliului lational al Frontului unitații socialiste • Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al P.C.R., președintele Con­siliului Național al F.U.S. Plenara a dezbătut și aprobat hotărîrea privind perfecționarea activității și creșterea rolului con­siliilor Frontului Unității Socia­liste în viața social-economică a țării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicității. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unității So­cialiste a Consiliului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pesca­rilor sportivi și Asociației cres­cătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizații ca­re alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, pe baza recomandări­lor făcute de organizațiile res­pective, plenara a aprobat urmă­toarele schimbări în componen­ța Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste și a Bi­roului Executiv:­­ Au fost cooptați ca membri ai Consiliului Național următorii tovarăși: Dumitru Bălan, preșe­dintele Consiliului județean Brăi­la al Frontului Unității Socialis­te, Ștefan Mocuța, președintele Consiliului județean Cluj al Fron­tului Unității Socialiste, Iulian Ploștinaru, președintele Consi­liului județean Mehedinți al Fron­tului Unității Socialiste, Ion Ca­­trinescu, președintele Consiliu­lui județean Prahova al Frontu­lui Unității Socialiste, Aldea Mi­litari, președintele Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agrico­le de Producție, Corneliu Mă­­nescu, președintele Grupului ro­mân al Uniunii Interparlamenta­re.­­ Plenara a hotărît eliberarea tovarășilor Ilie Alexe, Dan Mar­țian, Gheorghe Petrescu și Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarășul Mihai Dalea a fost eliberat din funcția de secretar al­ Consiliului Național al tului Unității Socialiste, în­tron­ur­ma alegerii sale ca președinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Ro­mânia.­­ Plenaru a ales în Biroul E­­xecutiv pe următorii tovarăși: Florian Dănălache, președintele U.C.E.C.O.M., Oliviu Rusu, pre­ședintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, Au­rel Duca, șeful Secției propa­gandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu și Aldea Militari. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unității Socialiste a Co­mitetului Național pentru Apă­rarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pescarilor spor­tivi și Asociației crescătorilor de albine, plenara a hotărît ca reprezentanții acestor organiza­ții — tovarășii Sanda Rangheț, secretar al C.N.A.P., Tiță Florea, președintele A.G.V.P.S., și Via­­ceslav Harnaj, președintele A.C.A., să fie cooptați în Consiliul Na­țional și aleși în Biroul Executiv* — Tovarășul Corneliu Mănescu a fost ales în funcția de vice­președinte al Consiliului Națio­nal al Frontului Unității Socialis­te. *. La discuții, în cadrul Plenarei, au participat tovarășii Ion Ichim, președintele Consiliului munici­pal Bacău al F.U.S., Ludovic Fa­zekas, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Eleo­nora Mărculescu, membră a Bi­roului Executiv al Consiliului ju­dețean Galați al F.U.S., preșe­dinta Comitetului județean al fe­meilor, Marin Enache, președin­tele Consiliului F.U.S. al sectoru­lui III din municipiul București, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului județean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unității So­cialiste au fost luate un măsuri în vederea lărgirii șir de atri­buțiilor organismelor sale, astfel incit consiliile Frontului să-și poată îndeplini în condițiuni cit mai bune rolul și sarcinile ce se revin în viața noastră socială și politică. S-au obținut, desigur, o serie de rezultate bune în­­ activitatea desfășurată de F.U.S. Dar, trebu­ie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura așteptărilor și a posibilităților pe care le au consiliile Frontului Unității Socialiste. Consiliile reu­șesc încă în insuficientă măsură să coordoneze și să unească e­­forturile tuturor organizațiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelisme, se desfășoară aceleași diferite linii, în timp activități pe ce unele probleme rămîn nesoluționate. De aceea, în proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste se are în vedere lăr­girea în continuare a atribuțiilor și creșterea rolului Național, al consiliilor Consiliului Unității Socialiste de la Frontului nivelele. In primul rînd, se toate are în vedere creșterea acestui rol în direcția coordonării, pe dife­rite domenii, a activității desfă­șurate de organizațiile compo­nente ale Frontului. In­ momentul de față trebuie să punem îndeo­sebi accentul pe soluționarea u­­nor probleme obștești, a unor probleme edilitare, a probleme­lor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forțelor organizațiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferința Națională a partidului în vede­rea dezvoltării generale a eco­nomiei și ridicării bunăstării ma­teriale și spirituale a oamenilor muncii. In al doilea rînd, se are în ve­dere o mai bună coordonare a controlului obștesc. Există cum, în această privință, o hotă­­­­rîre, s-au constituit și comisii ca­re și-au început activitatea. Pro­babil, în cursul­ acestui an va trebui să facem o analiză a re­zultatelor obținute în această pri­vință, stabilind ce trebuie făcut în continuare pentru ca organis­mele din domeniul controlului obștesc să-și îndeplinească în mai bune condițiuni rolul pe ca­­re-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activității ve și culturale de masă, educați­ținînd seama că, practic, toate organis­mele și organizațiile din cadrul Frontului Unității astfel de preocupări­ Socialiste au desfășoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înțeles că pentru a ridica eficiența ac­tivității educative, în concordan­ță cu h­otărîrile Plenarei Comite­tului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm m­ai bine și să unim, pe baza unui­ program unitar, eforturile tutu­ror factorilor care concură la for­marea omului nou, la lărgirea o­­rizontului general de cunoaștere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să constituie preocupare mult mai accentuată , decit pînă acum a consiliilor Fron­tului Unității Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliu­lui Național. De altfel, există și o comisie în această privință — comisia pentru răspîndirea știin­ței și culturii — și va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic acestei activități de primă importanță pentru Frontul Unității Socialiste. In această pri­vință aș dori să menționez nece­sitatea ca Consiliul Național, or­ganizațiile Frontului Unității So­cialiste să coordoneze efectiv ac­tivitatea educativă care s­e desfă­șoară pe teritoriul lor, indife­rent de cei care o organizează. Frontul Unității Socialiste trebuie să inițieze cît mai multe aseme­nea acțiuni, întîlniri și dezba­teri, care să se desfășoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc în fabrică,­­ sub condu­cerea organizațiilor de partid, a sindicatelor. In acest sens, aș ruga să se aducă completări și hotărîrii plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coor­donarea și conducerea acestor activități. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constituirea în sate a organizațiilor Frontu­lui Unității Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare și unire a eforturilor țărănimii noastre în activitatea de dezvol­tare a agriculturii, în activitatea politică, în ridicarea nivelului de cunoștințe agricole, politice și științifice ale țărănimii noastre. Ar a pornit de la ideea ca a­­ceste organizații să-și aleagă di­rect conducerea, să­-și desemneze reprezentanții în consiliul comu­nal, care se creează de acum pe baza reprezentării. Acolo va tre­bui să fie prezenți și secretarul de partid, cel de la organizația de tineret, reprezentanții altor­ organizații. Deci, în această di­recție să aducem îmbunătățirile corespunzătoare. (Continuare in pag. a 4-a) în spiritul hotârîrilor Plenarei C.C. ai P.C.R. din noiembrie 1972 și a Conferinței Organizației județene de partid DRUM DESCHIS SPRE PRODUCȚIE PENTRU TOATE REZERVELE DE CAPACITATE! Iată cheia îndeplinirii exemplare a sarcinilor planului maximal și a angajamentelor Desfășurate sub semnul exigențelor și hotărîrilor Ple­narei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 și a Conferin­ței județene de partid, adunările generale ale oameni­lor muncii au permis, grație aprofundatei analize mun­citorești, depistarea unor importante rezerve interne, de capacitate, tehnologice și umane, pe seama cărora, la nivelul brigăzilor, sectoarelor, secțiilor au fost formulate angajamente de depășire a sarcinilor planului maximal pentru anul în curs. Se impune deci, ca o acțiune pri­oritară și permanentă, valorificarea eficientă a tuturor posibilităților depistate, în pagina a lll-a a ziarului nos­tru ne propunem să aducem în primul plan cîteva re­zerve evidențiate, care țin atît de domeniul strict al fo­losirii depline, pe căi tehnice, a potențialului din dotare­a unităților noastre, cît și de domeniul activității con­crete a oamenilor muncii, a inițiativei și experienței lor de viață și muncă, de orga­nizare. [ CARTA MUNCII SOCIALISTE începutul lui martie în­scrie, în șirul de evenimente, și intrarea în vigoare noului Cod al Muncii, a­ a­doptat de sesiunea Marii Adunări Naționale în no­iembrie anul trecut. Do­cument de o deosebită im­portanță, social-politice cu semnificații profunde. Codul Muncii consfințește noile relații de muncă, ba­zate pe un larg democra­tism, prevederile sale co­­respunzînd atît cerințelor actuale, cît și celor de per­spectivă ale societății so­cialiste multilateral­­ dez­voltate. Prin drepturile și obliga­țiile stipulate, Codul re­prezintă o autentică și cu­prinzătoare Cartă a muncii socialiste. In România, dreptul la muncă este ga­rantat prin Constituție tu­turor cetățenilor țării, fără nici un fel de discriminare și îngrădire. Esența rela­țiilor de tip nou, caracte­ristice societății românești, se definește prin raportu­rile de întrajutorare, co­laborare și respect reci­proc între toți creatorii bunurilor materiale și spi­rituale. Este caracteristică atitudinea nouă față de muncă, față de proprieta­tea socialistă, față de inte­resele și destinele țării. Codul așează munca cea mai înaltă treaptă pe a valorilor sociale, reliefea­ză rolul hotăritor al aces­teia în formarea trăsături­lor de caracter specifice o­­mului nou, în cultivarea și dezvoltarea responsabilită­ții față de propriul său destin și de cel al între­gului colectiv de muncă. Se cunoaște: munca re­prezintă o necesitate pen­(Continuare în pag. a 2-a) 1i !

Next