Pentru Socialism, aprilie 1973 (Anul 23, nr. 5962-5985)

1973-04-01 / nr. 5962

kt I­N * h ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidu­lui politic al clasei noastre mun­citoare ._ Partidul Social-Demo­crat al Muncitorilor din Româ­nia — care a constituit un mo­ment de cea mai mare însemnă­tate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Aniversarea acestui e­­veniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei is­torii a mișcării noastre muncito­rești, a tradițiilor revoluționare, democratice ale poporului român, începuturile organizării clasei muncitoare, ale răspîndirii marxismului în România, crearea partidului politic revoluționar al proletariatului cu opt decenii în urma Drag­ tovarăși. Istoria mișcării muncitorești d­in România este strîns legată de dezvoltarea generală econo­­m­ico-socială a societății noastre, ele progresul forțelor de produc­ție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte tari din centrul și apu­sul Europei, dezvoltarea econo­mică a Țărilor Române a fost prțin­ timp frînată de o serie de factori istorici obiectivi. Feuda­lismul s-a menținut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedi­­cînd lărgirea pieței interne, apa­riția relațiilor de producție ca­pitaliste. Totodată, o influență profund negativă asupra evolu­ției economico-sociale a a avut-o dominația străină țării de sute de ani, pe care a fost ne­voit s-o suporte poporul român și care a secătuit avuția naționa­lă, a produs grele suferințe ma­selor largi muncitoare, a împie­dicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresului social și economic. Abia către sfîrșitul secolului al­­ XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea încep să apară, oda­tă cu dezvoltarea activității ma­nufacturiere și a industriei, re­lații de producție de tip capita­list. Acest proces devine evident către mijlocul și în mai a doua jumătate a secolului al XIX-lea, determinînd și, tot­odată, dezvoltîndu-se, sub im­pulsul unor mari mișcări so­ciale, cum au fost revolu­ția din 1821, revoluția burgdezo­­democratică de la 1848—1849, u­­nirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenței de­ stat a României în 1877. Iau avînt în această perioadă înde­osebi industria extractivă, in­dustria metalurgică și industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică dezvoltării economiei Țărilor Ro­­­mânești în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunde­rea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri principale ale industriei naționale- Penetra­ția capitalului străin __ îndeo­sebi german, francez, belgian, en­glez — este facilitată de împru­muturile înrobitoare pe care le contractează România în străină­tate, de creșterea datoriei statu­lui fată de marile bănci din A­­pus, de concesionarea resurse­lor naturale ale țării trusturilor imperialiste. La sfîrșitul ultimului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii industrii care își des­fășurau activitatea în Muntenia și Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliștii străini. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul străin era precumpăni­tor în industria construcțiilor de mașini, chimică, textilă, de celuloză și hîrtie, capita­lul autohton investit în so­cietățile industriale pe acțiuni a­­vînd o pondere de sub 10 la sută. Urmările penetrației capita­lului străin, ale exploatării bogă­țiilor țării de către trusturile oc­cidentale au fost amplificate de faptul că, in acea perioadă, pina la cucerirea independenței de stat în 1877, Țările Românești plăteau încă bir — în bani și produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forțe­lor de producție, în relațiile de producție — și care demonstrează că la sfîrșitul secolului al XIX- lea România se afla în prima fază a dezvoltării capitaliste — se pro­duc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forțe sociale și politice ale so­cietății românești. Moșierimea, ca­re continua să aibă o poziție e­­conomică și politică puternică, era clasa cea mai reacționară, ca­re se împotrivea oricăror re­forme cu caracter progresist, de­mocratic. Clasa cea mai nume­roasă a societății era țărănimea, crîncea exploatată de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, în realizarea reformei agrare și a al­tor schimbări cu caracter demo­cratic, care reprezenta o puterni­că forță progresistă a tarii. Pa­ralel cu dezvoltarea industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al burgheziei, care ac­ționa pentru desfășurarea largă a activităților economice, comer­ciale și, implicit, pentru unele re­forme democratice ce corespun­deau cerințelor obiective ale dez­voltării societății noastre. Speci­ficul desfășurării revoluției bur­­ghezo-democratice făcea totodată ca burghezia — ale cărei intere­se de clasă o determinau să in­tensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună măsură pe plan politic cu moșierimea. So­cietatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negustori —­ precum și pătura intelectuală, in­teresată în dezvoltarea democra­tică a țării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează de a ține mereu sus steagul so­cialismului și comunismului în România. (Aplauze puternice, prelungite). .­aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din România, aducem un fierbinte o­­magiu tuturor acelora care, ne­­precupețind nimic, nici chiar via­ta, s-au ridicat împotriva exploa­tării și asupririi, pentru liberta­te și dreptate socială, progresul națiunii noastre, pentru pre­gătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente și înfloritoare, evoluția societății românești in a­­ceastă perioadă este dezvoltarea și intrarea fermă în arena vieții politice a tinerei clase a proleta­riatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. Proletaria­­tul devine tot mai mult purtăto­rul idealurilor celor mai revolu­ționare ale maselor populare, ex­ponentul aspirațiilor vitale ale în­tregului popor muncitor spre dez­voltarea patriei pe calea progre­sului, spre făurirea unității na­ționale, cucerirea independenței de stat, spre o viață liberă și demnă. (Aplauze puternice, pre­lungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii autohtoni, agravată de jaful trus­turilor străine care acționau pen­tru transformarea României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piață de desfacere a produselor lor, ac­centuează contradicțiile de clasă din sinul societății românești de atunci, impulsionează mișcarea muncitorească. In contextul dez­voltării generale economico-so­ciale a țării, al schimbărilor care au loc în raportul de forte poli­tice, lupta proletariatului are drept scop principal eliberarea sa și a maselor muncitoare de exploatare și asuprire, căpătînd, totodată, și un caracter national, patriotic, prin aceea că țintea la apărarea independenței și suve­ranității țării, la salvgardarea dreptului sacru al poporului ro­mân de a se dezvolta de sine stătător. Sînt cunoscute puterni­cele acțiuni revoluționare orga­nizate de proletariat în ultimele două decenii ale secolului trecut: greve și demonstrații care aveau drept scop cucerirea unor drep­turi economice, satisfacerea re­vendicării zilei de muncă de 3 ore, cucerirea dreptului de orga­nizare. Importante campanii po­litice au fost inițiate de clasa muncitoare, de militanții socia­liști pentru obținerea dreptului de vot universal și a altor liber­tăți democratice indispensabile desfășurării luptei de clasă împo­triva burgheziei și moșierimii. Muncitorimea a găsit de la în­ceput un aliat puternic în țără­nime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstra­rea ființei noastre naționale, pen­tru neatîrnarea țării — și care, în noile condiții, se afirmă vigu­ros, alături de muncitorime, ca o importantă forță revoluționară. Sînt ilustrative în acest sens ma­rile răscoale țărănești de la 1888, care au provocat panică în rîn­­durile stăpînitorilor vremii, și in­tervenția sîngeroasă a forțelor re­presive. Aceste răscoale au con­stituit, totodată, o pildă vie de colaborare strînsă și fraternitate între țărănime și mișcarea mun­citorească ce s-a ridicat în apă­rarea răsculaților, a victimelor o­­presiunii burghezo-moșierești. In această perioadă, în Țările Românești se afirma o puternică pleiadă de intelectuali progresiști animați de ideile înaintate ale timpului și care își consacră cu abnegație energia slujirii intere­selor poporului, dezvoltării cul­turii militante, înfăptuirii idealu­rilor de progres social, libertate și neatîrnare a patriei, cuceririi unor largi drepturi și libertăți de­mocratice pentru masele munci­toare. O caracteristică esențială a miș­cării muncitorești din tara noas­tră o constituie faptul că, încă din stadiul de început al existen­ței lui, proletariatul și-a pus pro­blema organizării ca clasă, în­­țelegînd că aceasta este o condi­ție hotărîtoare pentru desfășura­rea cu succes a luptei politice împotriva claselor exploatatoare, pentru realizarea țelurilor sale revoluționare, pentru eliberarea socială a tuturor celor ce mun­cesc. Chiar în prima jumătate a veacului trecut au apărut și s-au dezvoltat forme de organizare muncitorească, cum sunt asocia­țiile profesionale de întrajutora­re — organizații ce-și propuneau la început revendicări cu carac­ter economic și care, ulterior, se dezvoltă pe baza principiilor po­litice de clasă. Aceste organiza­ții se consolidează și se înmul­țesc, jucînd un rol tot mai im­portant în lupta maselor munci­toare. Un moment deosebit de im­portant în dezvoltarea procesului de organizare a proletariatului este înființarea, în 1872, deci cu mai bine de 100 de ani în urmă, a Asociației generale a tuturor lucrătorilor din România, care-și propunea, pentru prima dată în istoria noastră, unirea muncitori­lor din întreaga țară. Acest eve­niment marchează începutul or­ganizării de clasă pe scară na­țională a proletariatului român. Odată cu dezvoltarea și inten­sificarea organizării clasei munci­toare au apărut și au început să se propage tot mai larg în țara noastră ideile socialiste. De altfel, încă socialismul utopic pătrunsese în Țările Române, cîștigînd adepți în rîndul unor intelectuali preo­cupați de găsirea unor căi noi de dezvoltare a societății, și care s-a concretizat în forme originale, cum a fost, de pildă, falansterul de la Scăieni — Prahova, creat în 1835 din inițiativa lui Teodor Diamant. Revoluția burghezo-democratică de la 1848, contactele stabilite cu mișcarea revoluționară din Oc­cident au înlesnit de timpuriu cu­noașterea programului Internațio­nalei întemeiate de Marx și En­gels, care a avut o puternică in­fluență asupra dezvoltării luptei revoluționare din România. In 1869, la Timișoara, ia ființă o secție a Internaționalei muncito­­rești, care înscrie între preocupă­rile s­ale de bază răspîndirea i­­deilor marxiste. Cercurile socia­liste constituite apoi la București, Iași și în alte orașe, la începutul deceniului al VIII-lea al veacu­lui trecut, au desfășurat o largă activitate propagandistică, editînd o seamă de publicații ca: „Socia­lismul“, „Contemporanul", „Da­cia viitoare", „Emanciparea", „Revista socială", „Drepturile o­­mului" și altele, prin intermediul cărora socialismul științific este larg răspîndit în rîndul proleta­riatului, al maselor muncitoare, precum și al unor cercuri de in­telectuali progresiști. Ideile de bază ale întemeieto­rilor socialismului științific, Marx și Engels, au pătruns în România în mod nemijlocit, prin publica­rea în limba română a unor lu­crări ca „Dezvoltarea socialismu­lui de la utopie la știință", „Ori­ginea familiei, a proprietății pri­vate și a statului", „Manifestul Comunist", „Capitalul" și altele, la puțin timp după apariția lor. In felul acesta, militanții socia­liști, partea înaintată a proleta­riatului român, au putut veni în contact direct cu gîndirea cea mai avansată a epocii, cu teoria socialismului științific. In cadrul procesului de unire a mișcării muncitorești cu socialis­mul științific s-a pus la ordinea zilei, cu tot mai multă acuitate, problema făuririi partidului poli­tic al clasei muncitoare, încă din anii 1885-1886, în presa socialis­tă a vremii a început să se vor­bească tot mai frecvent despre necesitatea creării unui „partid muncitoresc", a unui „partid so­cialist", a „partidului marxist al muncitorimii". Un moment deose­bit de important în evoluția po­litică spre realizarea acestui țel al clasei noastre muncitoare l-a reprezentat publicarea, de către C. Dobrogeanu-Gherea, în anul 1886, a lucrării „Ce vor socialiș­tii români?", în care era susținută și argumentată temeinic necesi­tatea organizării partidului poli­tic al proletariatului. Totodată, se sublinia, ca obiectiv politic fundamental al acestui partid, lupta revoluționară pentru cuce­rirea puterii în stat și instaurarea dictaturii proletariatului. „Popo­rul, proletariatul — scria Constan­tin Dobrogeanu-Gherea — ajun­­gînd la putere, după revoluția so­cială proletară, va întrebuința dictatura de clasă ca mijloc pentru a-și întări domnia, pentru a orga­niza formele de viață ale societă­ții socialiste". După cum se ve­de, socialiștii români și-au pus încă de la început, în mod just, drept cerință obiectivă a trece­rii la făurirea orinduirii socialis­te, problema instaurării puterii clasei muncitoare, a exercitării dictaturii proletariatului ca for­mă de dominație împotriva clase­lor exploatatoare, a tuturor forțe­lor ostile societății eliberate de exploatare, ca o condiție a fău­ririi socialismului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Această con­cepție privitoare la modul de realizare a transformării revolu­ționare a societății și-a pus cu putere amprenta, încă de la în­ceput, asupra întregii lupte re­voluționare a proletariatului din România și a partidului său poli­tic. Lucrarea la care m-am refe­rit poate fi considerată, pe drept cuvînt, primul program al mișcă­rii revoluționare marxiste din ța­ra noastră. Luînd cunoștință de conținutul său, Friedrich Engels scria socialiștilor români: „Cu mare plăcere am văzut că socia­liștii din România primesc în pro­gramul lor principiile de căpete­nie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptă­tori mai pe toti socialiștii din Eu­ropa și America — e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx". De altfel, după cum se cunoaște, Marx și Engels au acordat o atenție deosebi­tă studierii istoriei României, dezvoltării ei economico-sociale, evoluției mișcării muncitorești revoluționare din țara noastră, întemeindu-și unele concluzii si teze teoretice si pe cunoșterea realității societății românești din perioada respectivă. Clasicii marxismului au privit întotdeauna cu simpatie lupta e­­roica desfășurată de poporul ro­mân pentru eliberarea națională și socială, pentru unirea într-un singur stat national, pentru scu­turarea jugului asupririi și domi­nației străine. Ca pe întreg teritoriul țării, ia amploare și mișcarea muncito­rească din Transilvania. O expre­sie elocventă a spiritului politic revoluționar al proletariatului din (Continuare in pag. a 2-a) ale forțelor progresiste, patrioți­, calde felicitări, precum și urarea ce, ale comuniștilor — de care sunt legate indisolubil toate ma­rile transformări petrecute în societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea revoluției proletare și a edifică­rii cu succes a noii orînduiri sociale — orînduirea socialis­tă. (Aplauze puternice, prelun­gite)­îngăduiți-mi să adresez, cu a­­cest prilej, clasei muncitoare, ță­rănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebi­re de naționalitate, întregului popor, precum și vechilor mili­tanți comuniști, socialiști, revo­luționari și democrați, cele mai Anul XXIII nr. 5962 Duminică 1 aprilie 1973 4 pagini— 30 bani CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU rostită la adunarea festiva consacrata împlinirii a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România 4 O SARCINĂ IMEDIATA ! Terminarea semănatului culturilor din epoca . Evoluția favorabilă a vremii, ca și îmbunătățirea continuă a condițiilor de lucru au generat o mobilizare masivă la lucru a cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor, a tuturor atelajelor și utilajelor în vederea impulsio­nării ritmului de execuție a lu­crărilor agricole de primăvară, a finalizării acestor importante acțiuni. Devenite realități ale acestor zile, prezentele pe ogoa­re ale sutelor de cooperatori, ca­re participă la îmbunătățirea ca­pacității productive a terenurilor, la curățirea pajiștilor, fînețelor și a livezilor cu pomi fructiferi, la plantarea cartofilor și la în­­sămînțări, au determinat o îmbu­nătățire substanțială a rezultate­lor dobîndite pe ansamblul jude­țului la însămințări. Astfel, ca urmare a organizării bune a muncii în majoritatea cooperativelor agricole, a creș­terii randamentului activității a­­gricultorilor și a mecanizatorilor din Arduzel, Ariniș, Băița de sub Cocfiru, Corni, Seini, Hida, Pribi­­lești, Ulmeni, Sălsig, Someș-Ui­­leac, Minau, din alte­ numeroase unități, care au terminat semă­natul culturilor din epoca I, $î suprafețele însămînțate în sec­torul agricol cooperatist al ju­dețului au crescut în ultimul timp și reprezintă mai bine de 50 la sută din suprafața planifi­cată a se semăna. Realizările pe culturi au înre­gistrat, de asemenea, o evidentă creștere. La unul pentru fuior, bunăoară, suprafața însămînțată reprezintă aproape 60 la sută din cea planificată, la ovăz 50 la su­tă, iar la sfecla furajeră și la celelalte plante de nutreț, supra­fețele semănate cresc substanțial în fiecare zi. In același timp însă făcînd și o analitică privire asupra rea­lizărilor dobîndite la însămîn­­țări, la posibilitățile admirabile care stau la îndemîna lucrători­lor din agricultură, trebuie să remarcăm și faptul că nu în toa­te cooperativele agricole se mun­cește așa după cum se cere și ar trebui. In contrast cu foarte multe u­nităti agricole care au terminat semănatul culturilor din epoca I, sunt numeroase cooperative a­­gricole în care semănatul ovăzu­lui, a inului pentru fuior și a sfeclei furajere, abia au început. In părțile Lăpușului și a Sighe­­tului mai ales, tractoarele și mă­surile agricole, cooperatorii și specialiștii lucrează anevoios și­ fără ritm, iar tractoarelor nu li se asigură mobilitatea necesară­ pentru a acționa. Stăm relativ sub posibilități și cu însămînțarea trifolienelor sub planta protectoare și ca a­­­tare, specialiștii și conducerile de unități au datoria să proce­deze la însămînțarea grabnică a acestor culturi. Dată fiind menținerea condi­țiilor deosebit de prielnice pen­tru lucru, conducerea Direcției generale județene agricole, spe­cialiștii, consideră necesar ca în următoarele zile, atît mijloacele mecanice cît și atelajele coope­rativelor sa urgenteze pregătirea terenului șî să termine semăna­tul tuturor culturilor din epo­ca I. Se cere, de asemenea, ca, în maximum 10 zile, arăturile de primăvară să fie executate pe întreaga suprafață, să se asigure pregătirea întregii suprafețe ca­re urmează să se însămînțeze cu porumb. Sub conducerea organelor co­munale și în cadrul „SAPTAMI­­NII POMICULTURII ȘI A PA­JIȘTILOR", este necesar să se continue acțiunile de interes ge­neral privind terminarea plantă­rii Dom­ilor fructiferi, curățirea livezilor și a pajiștilor, efectua­rea lucrărilor de combatere a dăunătorilor pomilor fructiferi. Specialiștilor și mecanizatori­lor, tuturor cooperatorilor li se cere să acționeze cu responsabi­litate, să valorifice la maximum posibil orele favorabile de lu­cru, și capacitatea utilajelor,, să lucreze în ritm continuu și sus­ținut in fiecare zi. VA­­NF­OR M­­AMI ® Memoria zilelor :§!! Duminică, 1 aprilie, soarele ră­sare la S.57 și apune la 18.43. Au trecut 91 de zile din acest an. Se împlinesc 44 de ani de la moartea, în urma regimului de exterminare, a lui Ion Fanaghi, militant al miș­cării muncitorești din România. A­­cum 92 de ani s-a născut Octavian Goga. Luni, 2 aprilie, soarele ră­sare la 5.55, apune la 18.44. Cu 44 de ani în urmă a început la Timi­șoara Congresul general al Sindi­catelor Unitare din România. La ora... • Studioul de Radio Cluj reia, începînd de azi, ora 12, pe lungimea de undă de 330 m, programul 2, transmiterea reprizelor secunde ale unor meciuri de fotbal. Azi, Gloria Bistrița — C.S.M. Sibiu, Olimpia O­­radea — Nitramonia Făgăraș. • In cadrul concursului coral interjuudețean „Cîntare patriei“ orga­nizat de Televiziunea română, azi, ora 18, în sala de spectacole a Ca­sei de cultură a sindicatelor din Ba­ia Mare, participă corul căminului cultural din Roșiori, județul Satu Mare (dirijor Petru Vacarciuc) și Corul tanchiștilor „Crișul“, (dirijor It. maj. Constantin Tache). Ușile se închid la 17.45. • Casa pionierilor Baia Mare or­ganizează azi, la ora 9.30, în sala fostului cinematograf „Popular“ , concursul „Cel mai frumos cintec pionieresc“, ediția a II-a.. • Teatrul dramatic Baia Mare, ora 19.30: „Fata morgana“. Abona­mente seria P. Primăvara Alaltăieri publicam tot la această rubrică un „comunicat“ despre si­tuația trenulețului copiilor din Ba­ia Mare. Asociația sportivă­­..Mine­rul“, ne-a informat ieri. .Terasa­­mentul a fost reparat și, începînd de duminică, se reiau cursele... de la km 0, pină la capăt“". Tova­răși de la „Minerul“,... piticii vă aplaudă, dar nu cumva... seniorii să aibă azi o altă părere. Faptul că o 1 aprilie nu vă scuză! Străzile sînt pline de lume. In ul­timele zile, termometrele arată și +20 grade. Dar fîntîna arteziană din Centrul nou­ al Băii Mari Încă nu funcționează. Nu s-a... dezghețat încă ceva pe undeva. In cursul zilelor de 26 și 27 mar­tie, circa 300 de cetățeni din Ul­meni au participat la acțiuni de desecări. Cu acest prilej a fost să­pat un nou canal lung de 400 m.l. și s-au curățat și reprofilat 1.608 m.l. canale mai vechi. (Al. Ciuleamu Ulmeni). In luna aprilie se pot vînai si­tari, cocori, toți dăunătorii cu păr și cu pene, în afara celor ocrotiți de lege. Cu autorizație specială: urși, rîși și cocoși de munte. Se pescuiește cu succes la toate spe­ciile de pește din apele de șes. Cele mai bune rezultate se obțin la răpitori (știucă, biban, șalău, a­­vat). In apele de munte, pescuitul continuă să fie oprit la toate spe­ciile de pește. • Miliția județeană a organizat a Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, o interesantă expo­­ziție cu utilaj și aparatură folosite pentru îndrumarea și controlul cir­­clației. Zeci de șoferi, profesioniști sau amatori stăteau im jb­rul expo­­latelor și dădeau profanilor inter­nații despre funcțion­area acestora, despre abaterile pe care le pun in­­vidență etc. știau cele mai mici și mai neînsemnate amănunte. Dar cum se face că, în general, la vo­­an se uită o bună parte din ele? Doar numai faptul ca atunci con­­ducătorii auto nu stau cu picioare­­e pe pămint ci. . . pe două pe­­tale? • G. Ardelean ne trasmite: La lavric elevii atuului patru de la liceul de cultură generală susțin un spectacol muzical-coregrafic, ar elevii școlii gener­ale piesa „Crăiasa zăpezilor­“ de prezintă An­­dersen. O Asociația crescătorilor de albi­­ne a început contractarea de miere, scară, polen, lăptișor de matcă pen­­ru fondul central al statului. Cei care contractează primesc credite și nestimulatori. Toți membrii asocia­­ței beneficiază de repartiție pentru smupăritul pastoral la bazele meli­ere cu o reducere de 50 la sută din valoarea transportului. • In cursul lunii aprilie au loc următoarele tirguri: Sighetu Mam­­mației și Șomcuta Mare — 2 apri­­ie; Ardusat — 4 și S aprilie; Bog­­dan Vodă — 2, 9 și 18 aprilie; Vi­­­eu de Sus — 10 aprilie; Baia Ma­­re și Ocna Șugatag — 16 aprilie; luciu de Sus și Ulmeni — 18 a­­prilie; Dragomirești — 23 și 30 a­­prilie; Ariniș și Seini — 27, respec­tiv 30 aprilie. Știați câ,, De miine, la cinematograful ,,Mi­nerul“ (orele 10, 13 și 20) rulează un film englez despre fotbal pentru iubitorii fotbalului —­­ ,Cupa Glo­riei“? Biroul de turism penuru tineret Baia Mare, organizează în perioada 29 aprilie — 4 mai (6 zile) excursie în R.P. Ungară cu autocarul pe iti­­nerariul Budapesta — Kőszeg — Budapesta? Costul excursiei: 1.220 lei, din care 316 lei bani de schimb. Se asigură și bilet la meciul de fotbal R.P. Ungară ■— Austria, în­scrierile se fac la Agenția B.T.T., Piața Libertății nr. 1a. tele­fon 12162. Azi, vremea va fi caldă, cu cer variabil. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre —1 și 3 grade, iar si­axima intre 15 și 20 grade, vint Sb­ile din sectorul estic. In următoa­­rel­e trei zile, vremea rămîne, în general, caldă, cu cerul variabil. Temperatura minimă va fi cuprin­să între —2 și 4 grade, iar maxima între 14 și 20 grade; vint potrivit, brumă dimineața. Rubrică realizată de A. ȘUTH și M. GHEORGHIU *

Next