Pentru Socialism, aprilie 1973 (Anul 23, nr. 5962-5985)
1973-04-01 / nr. 5962
kt IN * h ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidului politic al clasei noastre muncitoare ._ Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Aniversarea acestui eveniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei istorii a mișcării noastre muncitorești, a tradițiilor revoluționare, democratice ale poporului român, începuturile organizării clasei muncitoare, ale răspîndirii marxismului în România, crearea partidului politic revoluționar al proletariatului cu opt decenii în urma Drag tovarăși. Istoria mișcării muncitorești din România este strîns legată de dezvoltarea generală economico-socială a societății noastre, ele progresul forțelor de producție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte tari din centrul și apusul Europei, dezvoltarea economică a Țărilor Române a fost prțin timp frînată de o serie de factori istorici obiectivi. Feudalismul s-a menținut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedicînd lărgirea pieței interne, apariția relațiilor de producție capitaliste. Totodată, o influență profund negativă asupra evoluției economico-sociale a a avut-o dominația străină țării de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte poporul român și care a secătuit avuția națională, a produs grele suferințe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresului social și economic. Abia către sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea încep să apară, odată cu dezvoltarea activității manufacturiere și a industriei, relații de producție de tip capitalist. Acest proces devine evident către mijlocul și în mai a doua jumătate a secolului al XIX-lea, determinînd și, totodată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mișcări sociale, cum au fost revoluția din 1821, revoluția burgdezodemocratică de la 1848—1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenței de stat a României în 1877. Iau avînt în această perioadă îndeosebi industria extractivă, industria metalurgică și industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică dezvoltării economiei Țărilor Românești în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri principale ale industriei naționale- Penetrația capitalului străin __ îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturile înrobitoare pe care le contractează România în străinătate, de creșterea datoriei statului fată de marile bănci din Apus, de concesionarea resurselor naturale ale țării trusturilor imperialiste. La sfîrșitul ultimului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii industrii care își desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliștii străini. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul străin era precumpănitor în industria construcțiilor de mașini, chimică, textilă, de celuloză și hîrtie, capitalul autohton investit în societățile industriale pe acțiuni avînd o pondere de sub 10 la sută. Urmările penetrației capitalului străin, ale exploatării bogățiilor țării de către trusturile occidentale au fost amplificate de faptul că, in acea perioadă, pina la cucerirea independenței de stat în 1877, Țările Românești plăteau încă bir — în bani și produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forțelor de producție, în relațiile de producție — și care demonstrează că la sfîrșitul secolului al XIX- lea România se afla în prima fază a dezvoltării capitaliste — se produc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forțe sociale și politice ale societății românești. Moșierimea, care continua să aibă o poziție economică și politică puternică, era clasa cea mai reacționară, care se împotrivea oricăror reforme cu caracter progresist, democratic. Clasa cea mai numeroasă a societății era țărănimea, crîncea exploatată de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, în realizarea reformei agrare și a altor schimbări cu caracter democratic, care reprezenta o puternică forță progresistă a tarii. Paralel cu dezvoltarea industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al burgheziei, care acționa pentru desfășurarea largă a activităților economice, comerciale și, implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerințelor obiective ale dezvoltării societății noastre. Specificul desfășurării revoluției burghezo-democratice făcea totodată ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună măsură pe plan politic cu moșierimea. Societatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negustori — precum și pătura intelectuală, interesată în dezvoltarea democratică a țării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează de a ține mereu sus steagul socialismului și comunismului în România. (Aplauze puternice, prelungite). .aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din România, aducem un fierbinte omagiu tuturor acelora care, neprecupețind nimic, nici chiar viata, s-au ridicat împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, progresul națiunii noastre, pentru pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente și înfloritoare, evoluția societății românești in această perioadă este dezvoltarea și intrarea fermă în arena vieții politice a tinerei clase a proletariatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. Proletariatul devine tot mai mult purtătorul idealurilor celor mai revoluționare ale maselor populare, exponentul aspirațiilor vitale ale întregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului, spre făurirea unității naționale, cucerirea independenței de stat, spre o viață liberă și demnă. (Aplauze puternice, prelungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii autohtoni, agravată de jaful trusturilor străine care acționau pentru transformarea României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piață de desfacere a produselor lor, accentuează contradicțiile de clasă din sinul societății românești de atunci, impulsionează mișcarea muncitorească. In contextul dezvoltării generale economico-sociale a țării, al schimbărilor care au loc în raportul de forte politice, lupta proletariatului are drept scop principal eliberarea sa și a maselor muncitoare de exploatare și asuprire, căpătînd, totodată, și un caracter national, patriotic, prin aceea că țintea la apărarea independenței și suveranității țării, la salvgardarea dreptului sacru al poporului român de a se dezvolta de sine stătător. Sînt cunoscute puternicele acțiuni revoluționare organizate de proletariat în ultimele două decenii ale secolului trecut: greve și demonstrații care aveau drept scop cucerirea unor drepturi economice, satisfacerea revendicării zilei de muncă de 3 ore, cucerirea dreptului de organizare. Importante campanii politice au fost inițiate de clasa muncitoare, de militanții socialiști pentru obținerea dreptului de vot universal și a altor libertăți democratice indispensabile desfășurării luptei de clasă împotriva burgheziei și moșierimii. Muncitorimea a găsit de la început un aliat puternic în țărănime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstrarea ființei noastre naționale, pentru neatîrnarea țării — și care, în noile condiții, se afirmă viguros, alături de muncitorime, ca o importantă forță revoluționară. Sînt ilustrative în acest sens marile răscoale țărănești de la 1888, care au provocat panică în rîndurile stăpînitorilor vremii, și intervenția sîngeroasă a forțelor represive. Aceste răscoale au constituit, totodată, o pildă vie de colaborare strînsă și fraternitate între țărănime și mișcarea muncitorească ce s-a ridicat în apărarea răsculaților, a victimelor opresiunii burghezo-moșierești. In această perioadă, în Țările Românești se afirma o puternică pleiadă de intelectuali progresiști animați de ideile înaintate ale timpului și care își consacră cu abnegație energia slujirii intereselor poporului, dezvoltării culturii militante, înfăptuirii idealurilor de progres social, libertate și neatîrnare a patriei, cuceririi unor largi drepturi și libertăți democratice pentru masele muncitoare. O caracteristică esențială a mișcării muncitorești din tara noastră o constituie faptul că, încă din stadiul de început al existenței lui, proletariatul și-a pus problema organizării ca clasă, înțelegînd că aceasta este o condiție hotărîtoare pentru desfășurarea cu succes a luptei politice împotriva claselor exploatatoare, pentru realizarea țelurilor sale revoluționare, pentru eliberarea socială a tuturor celor ce muncesc. Chiar în prima jumătate a veacului trecut au apărut și s-au dezvoltat forme de organizare muncitorească, cum sunt asociațiile profesionale de întrajutorare — organizații ce-și propuneau la început revendicări cu caracter economic și care, ulterior, se dezvoltă pe baza principiilor politice de clasă. Aceste organizații se consolidează și se înmulțesc, jucînd un rol tot mai important în lupta maselor muncitoare. Un moment deosebit de important în dezvoltarea procesului de organizare a proletariatului este înființarea, în 1872, deci cu mai bine de 100 de ani în urmă, a Asociației generale a tuturor lucrătorilor din România, care-și propunea, pentru prima dată în istoria noastră, unirea muncitorilor din întreaga țară. Acest eveniment marchează începutul organizării de clasă pe scară națională a proletariatului român. Odată cu dezvoltarea și intensificarea organizării clasei muncitoare au apărut și au început să se propage tot mai larg în țara noastră ideile socialiste. De altfel, încă socialismul utopic pătrunsese în Țările Române, cîștigînd adepți în rîndul unor intelectuali preocupați de găsirea unor căi noi de dezvoltare a societății, și care s-a concretizat în forme originale, cum a fost, de pildă, falansterul de la Scăieni — Prahova, creat în 1835 din inițiativa lui Teodor Diamant. Revoluția burghezo-democratică de la 1848, contactele stabilite cu mișcarea revoluționară din Occident au înlesnit de timpuriu cunoașterea programului Internaționalei întemeiate de Marx și Engels, care a avut o puternică influență asupra dezvoltării luptei revoluționare din România. In 1869, la Timișoara, ia ființă o secție a Internaționalei muncitorești, care înscrie între preocupările sale de bază răspîndirea ideilor marxiste. Cercurile socialiste constituite apoi la București, Iași și în alte orașe, la începutul deceniului al VIII-lea al veacului trecut, au desfășurat o largă activitate propagandistică, editînd o seamă de publicații ca: „Socialismul“, „Contemporanul", „Dacia viitoare", „Emanciparea", „Revista socială", „Drepturile omului" și altele, prin intermediul cărora socialismul științific este larg răspîndit în rîndul proletariatului, al maselor muncitoare, precum și al unor cercuri de intelectuali progresiști. Ideile de bază ale întemeietorilor socialismului științific, Marx și Engels, au pătruns în România în mod nemijlocit, prin publicarea în limba română a unor lucrări ca „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință", „Originea familiei, a proprietății private și a statului", „Manifestul Comunist", „Capitalul" și altele, la puțin timp după apariția lor. In felul acesta, militanții socialiști, partea înaintată a proletariatului român, au putut veni în contact direct cu gîndirea cea mai avansată a epocii, cu teoria socialismului științific. In cadrul procesului de unire a mișcării muncitorești cu socialismul științific s-a pus la ordinea zilei, cu tot mai multă acuitate, problema făuririi partidului politic al clasei muncitoare, încă din anii 1885-1886, în presa socialistă a vremii a început să se vorbească tot mai frecvent despre necesitatea creării unui „partid muncitoresc", a unui „partid socialist", a „partidului marxist al muncitorimii". Un moment deosebit de important în evoluția politică spre realizarea acestui țel al clasei noastre muncitoare l-a reprezentat publicarea, de către C. Dobrogeanu-Gherea, în anul 1886, a lucrării „Ce vor socialiștii români?", în care era susținută și argumentată temeinic necesitatea organizării partidului politic al proletariatului. Totodată, se sublinia, ca obiectiv politic fundamental al acestui partid, lupta revoluționară pentru cucerirea puterii în stat și instaurarea dictaturii proletariatului. „Poporul, proletariatul — scria Constantin Dobrogeanu-Gherea — ajungînd la putere, după revoluția socială proletară, va întrebuința dictatura de clasă ca mijloc pentru a-și întări domnia, pentru a organiza formele de viață ale societății socialiste". După cum se vede, socialiștii români și-au pus încă de la început, în mod just, drept cerință obiectivă a trecerii la făurirea orinduirii socialiste, problema instaurării puterii clasei muncitoare, a exercitării dictaturii proletariatului ca formă de dominație împotriva claselor exploatatoare, a tuturor forțelor ostile societății eliberate de exploatare, ca o condiție a făuririi socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Această concepție privitoare la modul de realizare a transformării revoluționare a societății și-a pus cu putere amprenta, încă de la început, asupra întregii lupte revoluționare a proletariatului din România și a partidului său politic. Lucrarea la care m-am referit poate fi considerată, pe drept cuvînt, primul program al mișcării revoluționare marxiste din țara noastră. Luînd cunoștință de conținutul său, Friedrich Engels scria socialiștilor români: „Cu mare plăcere am văzut că socialiștii din România primesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptători mai pe toti socialiștii din Europa și America — e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx". De altfel, după cum se cunoaște, Marx și Engels au acordat o atenție deosebită studierii istoriei României, dezvoltării ei economico-sociale, evoluției mișcării muncitorești revoluționare din țara noastră, întemeindu-și unele concluzii si teze teoretice si pe cunoșterea realității societății românești din perioada respectivă. Clasicii marxismului au privit întotdeauna cu simpatie lupta eroica desfășurată de poporul român pentru eliberarea națională și socială, pentru unirea într-un singur stat national, pentru scuturarea jugului asupririi și dominației străine. Ca pe întreg teritoriul țării, ia amploare și mișcarea muncitorească din Transilvania. O expresie elocventă a spiritului politic revoluționar al proletariatului din (Continuare in pag. a 2-a) ale forțelor progresiste, patrioți, calde felicitări, precum și urarea ce, ale comuniștilor — de care sunt legate indisolubil toate marile transformări petrecute în societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea revoluției proletare și a edificării cu succes a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, prelungite)îngăduiți-mi să adresez, cu acest prilej, clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului popor, precum și vechilor militanți comuniști, socialiști, revoluționari și democrați, cele mai Anul XXIII nr. 5962 Duminică 1 aprilie 1973 4 pagini— 30 bani CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU rostită la adunarea festiva consacrata împlinirii a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România 4 O SARCINĂ IMEDIATA ! Terminarea semănatului culturilor din epoca . Evoluția favorabilă a vremii, ca și îmbunătățirea continuă a condițiilor de lucru au generat o mobilizare masivă la lucru a cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor, a tuturor atelajelor și utilajelor în vederea impulsionării ritmului de execuție a lucrărilor agricole de primăvară, a finalizării acestor importante acțiuni. Devenite realități ale acestor zile, prezentele pe ogoare ale sutelor de cooperatori, care participă la îmbunătățirea capacității productive a terenurilor, la curățirea pajiștilor, fînețelor și a livezilor cu pomi fructiferi, la plantarea cartofilor și la însămînțări, au determinat o îmbunătățire substanțială a rezultatelor dobîndite pe ansamblul județului la însămințări. Astfel, ca urmare a organizării bune a muncii în majoritatea cooperativelor agricole, a creșterii randamentului activității agricultorilor și a mecanizatorilor din Arduzel, Ariniș, Băița de sub Cocfiru, Corni, Seini, Hida, Pribilești, Ulmeni, Sălsig, Someș-Uileac, Minau, din alte numeroase unități, care au terminat semănatul culturilor din epoca I, $î suprafețele însămînțate în sectorul agricol cooperatist al județului au crescut în ultimul timp și reprezintă mai bine de 50 la sută din suprafața planificată a se semăna. Realizările pe culturi au înregistrat, de asemenea, o evidentă creștere. La unul pentru fuior, bunăoară, suprafața însămînțată reprezintă aproape 60 la sută din cea planificată, la ovăz 50 la sută, iar la sfecla furajeră și la celelalte plante de nutreț, suprafețele semănate cresc substanțial în fiecare zi. In același timp însă făcînd și o analitică privire asupra realizărilor dobîndite la însămînțări, la posibilitățile admirabile care stau la îndemîna lucrătorilor din agricultură, trebuie să remarcăm și faptul că nu în toate cooperativele agricole se muncește așa după cum se cere și ar trebui. In contrast cu foarte multe unităti agricole care au terminat semănatul culturilor din epoca I, sunt numeroase cooperative agricole în care semănatul ovăzului, a inului pentru fuior și a sfeclei furajere, abia au început. In părțile Lăpușului și a Sighetului mai ales, tractoarele și măsurile agricole, cooperatorii și specialiștii lucrează anevoios și fără ritm, iar tractoarelor nu li se asigură mobilitatea necesară pentru a acționa. Stăm relativ sub posibilități și cu însămînțarea trifolienelor sub planta protectoare și ca atare, specialiștii și conducerile de unități au datoria să procedeze la însămînțarea grabnică a acestor culturi. Dată fiind menținerea condițiilor deosebit de prielnice pentru lucru, conducerea Direcției generale județene agricole, specialiștii, consideră necesar ca în următoarele zile, atît mijloacele mecanice cît și atelajele cooperativelor sa urgenteze pregătirea terenului șî să termine semănatul tuturor culturilor din epoca I. Se cere, de asemenea, ca, în maximum 10 zile, arăturile de primăvară să fie executate pe întreaga suprafață, să se asigure pregătirea întregii suprafețe care urmează să se însămînțeze cu porumb. Sub conducerea organelor comunale și în cadrul „SAPTAMINII POMICULTURII ȘI A PAJIȘTILOR", este necesar să se continue acțiunile de interes general privind terminarea plantării Domilor fructiferi, curățirea livezilor și a pajiștilor, efectuarea lucrărilor de combatere a dăunătorilor pomilor fructiferi. Specialiștilor și mecanizatorilor, tuturor cooperatorilor li se cere să acționeze cu responsabilitate, să valorifice la maximum posibil orele favorabile de lucru, și capacitatea utilajelor,, să lucreze în ritm continuu și susținut in fiecare zi. VANFOR MAMI ® Memoria zilelor :§!! Duminică, 1 aprilie, soarele răsare la S.57 și apune la 18.43. Au trecut 91 de zile din acest an. Se împlinesc 44 de ani de la moartea, în urma regimului de exterminare, a lui Ion Fanaghi, militant al mișcării muncitorești din România. Acum 92 de ani s-a născut Octavian Goga. Luni, 2 aprilie, soarele răsare la 5.55, apune la 18.44. Cu 44 de ani în urmă a început la Timișoara Congresul general al Sindicatelor Unitare din România. La ora... • Studioul de Radio Cluj reia, începînd de azi, ora 12, pe lungimea de undă de 330 m, programul 2, transmiterea reprizelor secunde ale unor meciuri de fotbal. Azi, Gloria Bistrița — C.S.M. Sibiu, Olimpia Oradea — Nitramonia Făgăraș. • In cadrul concursului coral interjuudețean „Cîntare patriei“ organizat de Televiziunea română, azi, ora 18, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, participă corul căminului cultural din Roșiori, județul Satu Mare (dirijor Petru Vacarciuc) și Corul tanchiștilor „Crișul“, (dirijor It. maj. Constantin Tache). Ușile se închid la 17.45. • Casa pionierilor Baia Mare organizează azi, la ora 9.30, în sala fostului cinematograf „Popular“ , concursul „Cel mai frumos cintec pionieresc“, ediția a II-a.. • Teatrul dramatic Baia Mare, ora 19.30: „Fata morgana“. Abonamente seria P. Primăvara Alaltăieri publicam tot la această rubrică un „comunicat“ despre situația trenulețului copiilor din Baia Mare. Asociația sportivă..Minerul“, ne-a informat ieri. .Terasamentul a fost reparat și, începînd de duminică, se reiau cursele... de la km 0, pină la capăt“". Tovarăși de la „Minerul“,... piticii vă aplaudă, dar nu cumva... seniorii să aibă azi o altă părere. Faptul că o 1 aprilie nu vă scuză! Străzile sînt pline de lume. In ultimele zile, termometrele arată și +20 grade. Dar fîntîna arteziană din Centrul nou al Băii Mari Încă nu funcționează. Nu s-a... dezghețat încă ceva pe undeva. In cursul zilelor de 26 și 27 martie, circa 300 de cetățeni din Ulmeni au participat la acțiuni de desecări. Cu acest prilej a fost săpat un nou canal lung de 400 m.l. și s-au curățat și reprofilat 1.608 m.l. canale mai vechi. (Al. Ciuleamu Ulmeni). In luna aprilie se pot vînai sitari, cocori, toți dăunătorii cu păr și cu pene, în afara celor ocrotiți de lege. Cu autorizație specială: urși, rîși și cocoși de munte. Se pescuiește cu succes la toate speciile de pește din apele de șes. Cele mai bune rezultate se obțin la răpitori (știucă, biban, șalău, avat). In apele de munte, pescuitul continuă să fie oprit la toate speciile de pește. • Miliția județeană a organizat a Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, o interesantă expoziție cu utilaj și aparatură folosite pentru îndrumarea și controlul circlației. Zeci de șoferi, profesioniști sau amatori stăteau im jbrul expolatelor și dădeau profanilor internații despre funcționarea acestora, despre abaterile pe care le pun invidență etc. știau cele mai mici și mai neînsemnate amănunte. Dar cum se face că, în general, la voan se uită o bună parte din ele? Doar numai faptul ca atunci conducătorii auto nu stau cu picioaree pe pămint ci. . . pe două petale? • G. Ardelean ne trasmite: La lavric elevii atuului patru de la liceul de cultură generală susțin un spectacol muzical-coregrafic, ar elevii școlii generale piesa „Crăiasa zăpezilor“ de prezintă Andersen. O Asociația crescătorilor de albine a început contractarea de miere, scară, polen, lăptișor de matcă penru fondul central al statului. Cei care contractează primesc credite și nestimulatori. Toți membrii asociaței beneficiază de repartiție pentru smupăritul pastoral la bazele meliere cu o reducere de 50 la sută din valoarea transportului. • In cursul lunii aprilie au loc următoarele tirguri: Sighetu Mammației și Șomcuta Mare — 2 apriie; Ardusat — 4 și S aprilie; Bogdan Vodă — 2, 9 și 18 aprilie; Vieu de Sus — 10 aprilie; Baia Mare și Ocna Șugatag — 16 aprilie; luciu de Sus și Ulmeni — 18 aprilie; Dragomirești — 23 și 30 aprilie; Ariniș și Seini — 27, respectiv 30 aprilie. Știați câ,, De miine, la cinematograful ,,Minerul“ (orele 10, 13 și 20) rulează un film englez despre fotbal pentru iubitorii fotbalului — ,Cupa Gloriei“? Biroul de turism penuru tineret Baia Mare, organizează în perioada 29 aprilie — 4 mai (6 zile) excursie în R.P. Ungară cu autocarul pe itinerariul Budapesta — Kőszeg — Budapesta? Costul excursiei: 1.220 lei, din care 316 lei bani de schimb. Se asigură și bilet la meciul de fotbal R.P. Ungară ■— Austria, înscrierile se fac la Agenția B.T.T., Piața Libertății nr. 1a. telefon 12162. Azi, vremea va fi caldă, cu cer variabil. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre —1 și 3 grade, iar siaxima intre 15 și 20 grade, vint Sbile din sectorul estic. In următoarele trei zile, vremea rămîne, în general, caldă, cu cerul variabil. Temperatura minimă va fi cuprinsă între —2 și 4 grade, iar maxima între 14 și 20 grade; vint potrivit, brumă dimineața. Rubrică realizată de A. ȘUTH și M. GHEORGHIU *