Pentru Socialism, iunie 1973 (Anul 23, nr. 6014-6039)

1973-06-01 / nr. 6014

f ( Anul XXIII nr. 6014 Vineri 1 iunie 1973 4 pagini — 30 bani CALITATEA PN­NII­­ PE MĂSURĂ TITLULUI DE COLECTIV EVIDENȚIAT PE RAMURĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ •Tovarășul Vasile Balaj, di­rectorul Fabricii de pîine din Baia Mare, răspunde la între­bările noastre: 1. Care este elementul e­­sențial al succeselor dobîn­­dite în anul trecut? 2. Cum s-a materializat experiența anului 1972 în realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs? 3. Ce și-a propus colecti­vul pentru îndeplinirea cin­cinalului în patru ani și ju­mătate? sarcinile trasate. Aș aminti doar faptul că s-a realizat producție suplimentară de a­­­­proape 30 milioane lei, s-a depășit de 2,5 ori producția destinată exportului, produc­tivitatea muncii a crescut cu 9,4 la sută față de plan, iar suma beneficiilor suplimenta­re s-a ridicat la peste 1,5 milioane lei, etc. Toate se re­găsesc în evidențierea colec­tivului în întrecerea pe țară în ramură. Un obiectiv esen­țial a fost perfecționarea ca­lității și diversificarea pro­ducției. Am realizat zece noi sortimente de produse, am făcut un pas înainte în ce privește calitatea și distribui­rea pîinii. N-aș vrea să spun că nu există loc de mai bine, că nu mai avem lipsuri, dar voi con­semna că organele centrale au apreciat că oamenii muncii din județ și mai ales din Ba­ia Mare consumă pîine de calitate mai bună decît în foarte multe orașe cu tradiție din țară. In celălalt sector al activi­tății noastre, cel de construc­­­­ții, reparații și montaj cup­toare, realizările din anul trecut au depășit așteptările. Colectivul de constructori ce montează și repară cuptoare­le de copt pîine din întreaga țară au realizat anul trecut o producție suplimentară de peste 17 milioane lei. Caracteristica principală a constructorilor de cuptoare e autodepășirea și autoperfec­­ționarea. Numai anul trecut și anul acesta, constructorii au montat 34 cuptoare-tunel, plus o linie de fabricat bis­cuiți la Cărei. Echipele de cuptorari au avut de învățat enorm, au trebuit să învețe mai multe meserii, să stăpî­­nească problemele de auto­matizare. Acțiunea de polica­lificare e aici generală și ea s-a soldat cu rezultate deose­bite. Voi aminti inițiativa u­­nor șefi de echipă ca A­­lexandru Șpan, Ioan Socaciu, Iulian Brîncuși și alții, care au executat în fiecare cite o reparație capitală lină de cuptoare. Interesant este rolul perfecționării muncii lotului de „tuneliști", care — antre­nați în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August — montează un cuptor de 20 tone capacitate în 2,5 luni față de 3,5 luni la începutul anului trecut. Evident, munca avîntată, e­­forturile și condițiile deosebi­te de lucru ale constructori­lor, constituie un exemplu de dăruire pentru toți membrii colectivului nostru, iar felul, cum au reușit specialiștii șan­tierului să organizeze activi­tatea, mai­­ ales pe cea de perspectivă, merită să fie ge­neralizat.­­ In anul 1973 sarcinile de­­ plan sînt mult mai­ mari, dar e firesc ca experiența și pres­tigiul obținute în trecut să-și spună cuvîntul în continuare. Și ele s-au materializat în îndeplinirea exemplară a tu­turor indicatorilor de plan pe primele patru luni din acest an, cînd am obținut și bene­ficii suplimentare 230.000 lei etc. O atenție deosebită am acordat pregătirii exemplare a condițiilor de îndeplinire a sarcinilor trasate; o serie de lucrări de investiții și repa­rații capitale au fost asigura­te cu cele necesare atacării și bunei desfășurări. La șan­tierul de construcții-monta­­te cuptoare s-au atacat în de­­vans unele cuptoare, s-a in­tervenit la unele solicitări ur­gente ale beneficiarilor. A­­cestea au și făcut să se de­pășească planul cu 1,1 milioa­ne lei. S­eș sublinia că în ur­ma aplicării nui cu privire la hotărî­­re­organizarea unor sec­toare și aplicarea normelor de structură a unităților econo­mice și sectorul nostru a cu­noscut importante modificări, printre care desprinderea Șantierului de construcții­­montaj cuptoare, incit Fabri­cii de pîine, în actuala struc­tură, îi revine sarcina fabri­cării și distribuirii pîinii in orașe și centre muncitorești, producerea făinii produse alimentare. și a altor Se înțe­lege că, prin ansamblul de măsuri preconizate, colecti­vul nostru va face totul și in continuare pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor din acest an, pentru realiza­rea planului cincinal in patru ani și jumătate. Spunînd a­­ceasta am în considerare po­sibilitatea de continuă per­fecționare, de dezvoltare producției și de sporire a efi­­­cienței economice. Vvem în­tocmite mai multe studii în acest sens, aplicăm unele ino­vații privitoare la mărirea ca­pacităților, ne preocupă in­vestițiile. În acest context ne-am fixat ca în lunile­ ur­mătoare să mărim capacita­tea morii de grîu cu încă 30 tone pe zi, iar cea de po­rumb de asemenea. Secțiile de fabricație a piinii din Tg. Lăpuș și Vișeu de Sus sunt în atenția noastră în sensul de a le mări — pe cit posi­bil cu fonduri minime — ca­pacitatea cu încă 12 tone pli­ne pe zi. In curînd,am dat în producție fabrica de gheață și răcoritoare din Sighetu Mar­­mației, care va asigura pen­tru populația din această zo­nă circa 36.000 butelii răco­ritoare în "“24 ore. De aseme­nea, prin reamenajări la sec­ția de sucuri din Baia Mare vrem să sporim capacitatea cu montarea unei linii noi de fabricație. Un alt obiectiv îl constituie punerea în fabri­cație a morii comerciale din Sighetu Marmației. Materializarea acestora, pe lângă grija de zi cu zi pentru îmbunătățirea calității pîi­nii, producerii a 5 noi sorti­mente de produse, vor face ca succesele noastre în cin­stea zilei de 23 August să fie pe măsura titlului de eviden­țiați pe ramură, iar prin dez­voltarea rezultatelor de pînă acum, să ne îndeplinim cu succes sarcinile și angajamen­tele luate pe 1973. T TOHATAN m­in anul trecut, co­lectivele de muncă din­­ sectorul panificație și-au îndeplinit , exemplar EXPERIENȚA ÎNAINTATĂ -APLICATĂ ȘI GENERALIZATAI HUA COPILULUI Elalre sînt Întrebările pe care și le vor îl punînd vîrstele în dialogul o­­mului cu lumea, multe vor fi fost și răspunsurile care s-au dat de-a lungul secolelor, dar eu unul cred că nimeni, niciodată, n-a știut să pună mai neaș­teptate și mai dificile Întrebări decit Copilul! In fața lor savanta știință a adultu­lui pălește, se dovedește puțină și să­racă, pentru că, înainte de orice, Între­barea copilului e uimire în fața rea­lului, bucuria descoperirii cu ingenui­tate a lucrurilor. ...Să pipăi lumea cu Întrebări, s-o tălmăcești și chemi la joacă In cercul făpturii, s-o recreezi după legile sufle­tului Tău, poate fi ceva mai esențial poetic și mai tulburător? Fiindcă între­barea copilului este o invitație la can­doare, un test de ingenuitate la care adultul, ca să poată răspunde, trebuie să-și fi păstrat­ nealterată întreaga sa puritate. .. .Odată un copil mi-a cerut Luna de pe cer și a plîns pînă i-am adus-o pe calea unei povești... Luna ai deveni­soră în acea țesătură de imagini, ra­zele ei se făcură brațe care se întind spre el să-l mîngâie in timpul somnu­lui. Cît este treaz, Luna se apleacă spre alți copii, îi veghează și mîngîie-n somn... „Dar de ce nu mă mîngîie a­­cum?a­m trebuit să urzesc altă poves­te, urmată de alta, pînă cînd ochii mari ai copilului s-au împăienjenit de somn și se pierdu apoi, în lumea fără formă, și tună, și cuvînt... Peste apele între­bărilor se așternu, împăcată, liniștea unui scfis... Cînd nu mai ești copil, ești deja mort, spunea într-un aforism Brăncuși. Sufletul se naște matur, mintea poate să-l îmbătrînească sau să-l anihileze, mi-am zis. Copilăria sălășluiește simultan cu maturitatea în ființă, menținînd starea de puritate din care izvorăsc toate fap­tele luminoase ale omului, inclusiv creația. Nu acest lucru voia să spună marele sculptor? Copilul este o sărbătoare perpetuă și ca să nu pierdem sentimentul aces­tei sărbători să stăm mai mult în preajma lui, împărtășindu-i bucuria în­trebărilor. Prof. Ioan FILIP, de la Liceul din Tg. Lăpuș VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI MAE CEAUȘESCU ÎN PIEȚE ȘI ÎNTREPRINDERI DOCOREȘTE1 O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducăto­rului partidului și statului nos­tru a fost însăși viața, cu clo­cotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în con­știința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locuri­le de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățeni­lor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din co­merț, gospodine, discutînd pro­bleme concrete, a căror rezol­vare deschide apoi largi pers­pective nu numai pentru colec­tivele vizitate, dar pentru sec­toare întregi ale economiei, pen­tru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale popu­lației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capita­lei, la importante obiective in­dustriale, s-a soldat, ca de fie­care dată, cu concluzii și indi­cații menite să conducă la per­fecționarea activității gospodari­lor Bucureștiului, a conduceri­lor de întreprinderi și ministe­re economice. In ajunul vizitei, în cuvînta­­rea rostită la întilnirea cu ac­tivul de partid al armatei, se­cretarul general spunea: „Cu­noașteți preocupările actuale ale întregului popor, care acționea­ză cu toată fermitatea în înfăp­tuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Confe­rinței Naționale. Vă sînt cu­noscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale aces­tui cincinal. In toate domenii­le, atit în industrie cît și în a­­gricultură, planul a fost nu nu­mai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva . ..Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii par­tidului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a între­gului popor. Și în acest dome­niu hotărîrile Congresului al X- lea și ale Conferinței Naționa­le se înfăptuiesc cu succes. De­sigur că și în activitatea noas­tră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succe­sele de pînă acum, de la neîm­­plinirile care mai există, con­ducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făurito­rii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preo­cupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidie­ne ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor mun­cii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sono­ră, ovații, aplauze, urări de să­nătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de to­varășul Ceaușescu, exprimate e­­moționant de cele mai largi ca­tegorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncito­resc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comer­cial al Oborului, la hala „Tra­­ian“, în pietrele „Rahova“ și „Pantelimon“, în toate a­­ceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fie­care dintre ei dorind să strin­gă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășeas­că gîndurile, bucuriile și greu­tățile. Intre aceștia se află mun­citoarea Ileana Popa de la fa­brica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vi»­că de la fabrica „Flacăra Ro­șie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să tră­iți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumne­zeu sănătate și putere de mun­că, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea lor»­dache, mamă a 14 copii și bu­nică a 16 nepoți, mărturisește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate secreta­rului general de pensionara E­­lena Niculescu: „Vă mulțumim că vă îngrijiți de viața noas­tră, să trăiți, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul româ­nesc și rogu-te dă-mi voie să­ te îmbrățișez ca o mamă pen­tru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi“. întîmpinat astfel, pretutinde­­ni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comer­ciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cum­pără cele necesare­­ din dife­rite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principalelor pro­bleme ale aprovizionării bucu­­reștenilor. (Continuare în pag. a 4-a) F ST S­. C.C. A. P.C.R. DIN 3-5 NOIEMBRIE 19711 I Instituțiile de cultură — centre de educație comu­ ■ ■­nistă, promotoare a unor manifestări politico-ideo- bil logice și cultural-artistice ancorate în realitate­­| » UI­TIM ULTIMISIU, VALOROASE, DUD­­ UNELE­­ PREA DEVREME LASAIL UITĂRII. DE CE ? De bună seamă că o casă de cul­tură, într-un oraș nou, precum Borșa, — care numără circa 24.000 locuitori, în care muncesc mii de mineri, forestieri, specialiști etc. — reprezintă punctul în jurul căruia gravitează interesele culturale de actualitate ale locuitorilor, dornici de o activă participare la viața po­litică și spirituală a țării. Progra­mul partidului privind îmbunătăți­rea activității ideologice și cultu­ral-educative, elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, a accentuat, în contextul ge­neral al perfecționării vieții noas­tre sociale­, și rolul sporit pe care trebuie să și-l afirme instituțiile culturale de masă, între care, evi­dent, casele de cultură dețin im­portante resurse. Animați de ase­menea convingeri, popasul nostru la Borșa ne-a oferit prilejul să prospectăm stările de lucru exis­tente la casa de cultură și să în­trevedem perspectivele de acțiune în vederea imprimării unui puls mai ridicat vieții spirituale a ora­șului, potrivit cerințelor exprimate în programul de educație comunis­tă a maselor adoptat de Conferin­ța Națională a partidului. Obiectivele muncii cultural-educa­tive de masă, relevate în discuția cu tovarășul Constantin Bănuț, pre­ședintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, ni se par îndreptățite, realist formulate și ancorate în specificul vieții tînă­­rului oraș. Ele vizează informarea la zi a oamenilor muncii cu prin­cipalele idei din documentele de partid și de stat, cu evenimentele mai importante în plan intern și internațional, educarea maselor în spiritul concepției științifice, mate­­rialist-dialectice despre lume și viață, dezvoltarea conștiinței profe­sionale pentru înfăptuirea înainte­­ de termen a sarcinilor economice­­ ale cincinalului.­­ Impulsul inițiativei Inițiativa pune de acord acțiunea­­ culturală cu realitățile locale și cu jj cerințele de actualitate, dă noului g posibilitate de manifestare, diversi­­­­fică și amplifică, în același timp,­­ formele consacrate de mijlocire­a­­ contactului publicului cu valorile­­ culturii și civilizației,. La Borșa, § V. R. GHENCEANUI Aug. COZMUȚA­­ (Continuare în pag. a 2-a)I # Memoria zilelor Soarele a răsărit la ora 4.34 și va amine la ora 19.53. Azi se îm­plinesc 100 de ani de la punerea in circulație a primelor cărți poș­tale din țara noastră. In 1950 a f­ost inaugurat Palatul pionierilor din București. Miine 2 iunie: Se îm­plinesc 59 de ani de la apariția co­tidianului „Muncitorul“ la Brăila. • Cu ocazia împlinirii a 110 ani de la nașterea întemeietorului școlii medicale românești de stomatolo­gie, prof. univ. dr. Gheorghe Bi­­lașcu, în județul nostru se desfă­șoară, între 1-3 iunie a.c., o serie de manifestări științifice. Vineri, la Baia Mare, are loc o consfătuire medicală pe teme de stomatologie, cu participarea specialiștilor din localitate și județ, precum și a u­­nor­ cadre de la I.M.F. București, I.M.F. Cluj și din județele înveci­nate. Ziua de sîmbătă este rezer­vată vizitării și analizei activității Centrului stomatologic din Baia Ma­re și­ a altor unități de specialitate din județ (Sighetu Marmației, Vi­șeu de Sus, Borșa). Duminică, la Petrova, comuna natală a eminen­tului om de știință, va avea loc un simpozion închinat vieții și activi­tății acestuia. Pe lângă contribuția științifică pe care iși propun sa o aduca la ri­dicarea nivelului de asi­f.e’VS sto­matologică in județul nostru, ma­nifestările constituie un pios oma­giu adus acestui fiu al Maramu­reșului. La ora • Astăzi, la ora 17 are loc, în sala Teatrului dramatic din Baia Mare, întîlnirea reprezentanților E­­diturii ..Dacia“ și ai revistei ..Tri­buna“ din Cluj cu­ publicul băimă­­rean. Și-au anunțat participarea: prof. univ. dr. Mircea Zaciu, prof. univ. dr. Octavian Fodor, scriitorii D.R. Popescu, Al. Căprariu, Victor Felea, Constantin Cubleșan, Nico­lae Prelipceanu și Vasile Igna. Cu această ocazie vor fi lansate căr­țile. ..In căutarea unor permanen­țe“ de Oct. Fodor. ..Cîntecul ma­teriei“ de Victor Felea și ..Vara unui fost campion de pian“ de Ni­colae Prelipceanu. Totodată, oas­peții vor susține un recital literar din creația proprie. Biblioteca mun­­icipală Baia Mare va organiza o expoziție de cărți apărute în Edi­tura ,, Dacia“, iar Centrul de li­brării va fi prezent cu un stand de carte pentru vînzare. • La librăriile :.I.L. Caragiale“ din Baia Mare și „Luceafărul“ din Sighetu Marmației, azi la ora 17 se deschid expoziții consacrate „Zile­lor cărții pentru copii“. La aceste unități s-au amenajat expoziții cu un­ bogat sortiment de cărți.. * a Asociația sportivă de la Școala generală nr. 3 din Baia Mare or­ganizează, mîine, cu începere de la ora 17, pe terenul sportiv din incinta școlii o serbare sportivă. a La Casa de cultură a sindica­telor din Baia Mare are loc, azi de la ora 17, in organizarea In­spectoratului școlar județean și a grădinițelor de copii din Baia Ma­re, spectacolul preșcolarilor, pregă­tit în cinstea Zilei internaționale a copilului. Rețineți • ^ Agenția B.T.T. Maramureș asi­gură, pentru cei care doresc să-și petreacă concediul de odihnă pe litoral, locuri la Eforie Nord, in vile, în perioada­­ 15-24 iunie, la pre­țul de 620 lei. Se asigură cazare, masă și transport dus-întors. Tot Agenția B.T.T. Maramureș or­ganizează o excursie în Polonia pe itinerarul­ Varșovia — Cracovia, perioada 23-29 iunie, prețul 1.190. Se schimbă 230 lei, înscrierea se face la agenție, Piața Libertății nr. 12, telefon 12162.­­ Zilele acestea I.C.L.S. Ali­mentația publică din Baia Mare a fost dotată c­e alte două noi con­gelatoare pentru înghețată, două expresoare pentru cafea filtru și alte utilaje destinate modernizării rețelei de alimentație publică. • Azi, în cadrul Galei recitaluri­lor dramatice de la Bacău, teatrul băimărean prezintă două recitaluri de poezie în interpretarea actorilor Vasile Prisăcaru și Paul Antoniu, precum și un recital dramatic Ru­­xandra Petru — Ben Dumitrescu’ în „Melodie varșoviană“ de Leonid Zorin. Elit­ a C.M.E.F.S. Sighetu Marmației a organizat, în cinstea Zilei copilu­lui, o întrecere de cros rezervată elevilor din clasele I-IV. Au par­ticipat peste 350 de concurenți. Cupa „1 iunie“ a revenit Școlii generale nr. 3, urmată de școlile generale nr. 2 și nr. 11. (V. Mihail, coresp.).­­ In ziua de 27 mai, pionierii și școlarii claselor a IlI-a de la Școa­la generală din Borșa au făcut excursie documentară în zona Nă­­­­săudului. Cu acest prilej au fost vizitate­ casele memoriale G. Coș­­buc și L. Rebreanu. Muzeul de et­nografie și folclor din Năsăud. Ca un omagiu adus lui G. Coșbuc, pionierii și școlarii borșeni au pre­zentat, pe scena căminului cultu­ral din localitatea care poartă nu­mele poetului, un program cultu­ral-artistic care a cuprins: piesa de teatru „Viscolul și primăvara“ de V. Eftimiu­, montajul de cînte­­ce și versuri „Slăvim memoria îna­intașilor“ și o suită de dansuri populare românești. (De la Dumi­tru Vlonga, muncitor la E.M. Borșa). Mercur­ e Cu ocazia Zilei copilului, in patru unități de alimentație publi­că din Baia Mare, respectiv la Co­fetăriile „Violeta“, „Crinul“, „Albi­na“ și „Tineretului“ s-au deschis expoziții cu vînzare. Sunt expuse un bogat sortiment de prăjituri, torturi miniaturale și produse de patiserie. Rubrică realizată de JA. SEJTH

Next