Pentru Socialism, iunie 1973 (Anul 23, nr. 6014-6039)

1973-06-08 / nr. 6020

4. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 6020 Vineri 8 iunie 1973 4 pagini — 30 bani I PAGINA A3.A ”I 1948-1973 - UN SFERT DE SECOL DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE . PERIOADA ISTORICA SCURTA, UN PAS GIGANT ÎN DEZVOL­TAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A MARAMUREȘULUI Se împlinesc la 11 iunie a.c. 25 de ani de la actul fundamental al revoluției noastre socia­liste, act care a marcat începutul unor schim­bări fundamentale în condiția socială a oame­nilor muncii, a desființat proprietatea privată asupra principalelor mijloace de producție și financiare, înfăptuind mărețul ideal al­­ ex­proprierii expropriatorilor și lichidării exploa­tării omului de către om: NAȚIONALIZAREA, înscris pe orbita procesului revoluționar de­clanșat de insurecția națională antifas­cistă armată din august 1944, pre­cedat de instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern democratic și de înlă­turarea monarhiei la 30 decembrie 1947, actul naționalizării, minuțios elaborat de P.C.R., deschis larg porțile industrializării socialiste, a făuririi unei economii unitare, edificării socie­tății socialiste multilateral dezvoltată de azi. Naționalizarea a constituit „primul act care a avut un rol hotărîtor în desfășurarea revoluției socialiste, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, a dus la lichidarea marii burghezii industriale și financiare, la crearea unui puternic sector socialist de stat în eco­nomia națională, a permis trecerea la condu­cerea planificată a economiei naționale.". Privită retrospectiv economia țării noastre — intrată în mîinile poporului acum 25 de ani — se prezintă azi ca unul din cele mai mari ritmuri de creștere din lume. Corespunzător dezvoltării impetuoase a eco­nomiei naționale, ca urmare a politicii parti­dului de repartizare armonioasă a forțelor și mijloacelor de producție pe teritoriul țării, Ma­ramureșul a cunoscut în acest sfert de secol (Continuare în pag. a 3-a) Ședința Comisiei județene de demografie în cursul zilei de ieri, la Baia Mare a avut loc ședința de lu­cru a Comisiei județene de de­mografie. Cu acest prilej au fost alcătuite 4 colective, care se vor ocupa de studierea unor fe­nomene demografice, cum sunt: evoluția natalității, mortalității­­ și sporului natural; situația ac­tuală a capacității spațiului din breșe și grădinițe de copii, am­plasarea lor teritorială, necesi­tățile pînă în anul 1975; nivelul Și structura resurselor de muncă și propuneri de utilizare judi­cioasă a acestora; probleme ale poluării apei și aerului în mu­nicipiul Baia Mare. Studiile vor fi încheiate în lunile septem­brie și noiembrie 1973. In cadrul ședinței a luat cu­­vîntul tovarășul Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, președintele Comisiei județene de demogra­fie, care a reliefat necesitatea studierii atente a problemelor demografice incluse în progra­mul de muncă al comisiei, desprinderii de concluzii și mă­suri practice pentru activitatea economico-socială și de educare etico-profesională, în lumina sarcinilor trasate de Conferința Națională a partidului. ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ • Consultările multila­terale de la Helsinki • Dezbaterile Consiliu­lui de Securitate • Reuniunea grupului de lucru G.A.T.T. pentru comerțul cu textile • Pe fronturile din Cam­­bodgia • Misiunea „Skylab" • Informații diverse ÎN PAGINA A 2-A — Poluarea și unele probleme ale urbanizării — Curier — Festival: Stejarul '73 — însemnări: Pasiunea Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici Printre evenimentele de sea­mă ale acestui an, bogat în semnificații, se înscrie și Con­ferința națională a Uniunii ar­tiștilor plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sala mică a Palatului Republi­cii Socialiste România. Moment de relief în evoluția culturii noastre socialiste, con­ferința va prilejui, în cele trei zile cît vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației dezbaterea unor aspecte plastice, damentale ale fenomenului fan­ar­tistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă și înnobilare spirituală a oameni­lor. In întîmpinarea acestui fo­rum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse dis­cuțiilor publice tezele conferin­ței, teze avînd la bază progra­mul privind îmbunătățirea ac­tivității ideologice și de ridi­care a nivelului general al cu­noașterii și­­ educației socialis­te, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publicarea acestor teze, care au scos în evidență problemele principale ale miș­cării artelor plastice românești, în lumina cerințelor ale societății socialiste crescînde multila­teral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii artiștilor plastici ca organizație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Co­­valiu, președintele Uniunii ar­tiștilor plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul po­porului Vida Geza. Asistența a păstrat un mo­ment de reculegere în memoria artiștilor plastici decedați în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinței a fost a­­doptată următoarea ordine de zi: Raportul comitetului de con­ducere al Uniunii artiștilor plastici pe perioada 1968—1973. Raportul economic financiar și al comisiei de cenzori; Modifi­carea statutului U.A.P.; Alege­rea noului comitet de conduce­re și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; Adoptarea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vi­cepreședinte al Uniunii artiști­lor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. (Continuare în pag. a 4-a) Pentru impulsionarea lucrărilor de recoltare a trifolienelor Coasele trebuie date jos din cuie O zi cu ghinion Intr-o zi ploioasă cum a fost și marți, nu ne așteptam să în­­tîlnim acțiuni de amploare deo­sebită pe ogoare. Socoteam însă că lucrările de recoltare a nu­trețurilor se vor desfășura din plin. A fost, numai o presupu­nere. La Arduzel, s-a cosit ceva lu­cerna pentru masă verde, dar cele 70 ha cu trifoi și ghizdei, majoritatea ajunse demult în faza de recoltare sînt și acum intacte, iar pe cîmp nici urmă de cosași. Același lucru și la Cooperatorii se plimbau. Ulmeni, marți dimineața, de a ici colo prin sat și coasele erau atîrnate în cui. Ca să nu mai vorbim de coope­rativa agricolă din Fărcașa, unde președintele Gheorghe Maxim, s-a felicitat singur pentru acțiu­nea organizată cu o zi în urmă la fertilizarea terenului, dar n-a putut să se laude că ar fi organizat o acțiune similară și la cosit. Pare neverosimilă situația în­­tîlnită marți, în unitățile agrico­le de pe malul Someșului. Poate să fi fost o zi „cu ghinion". Co­sașii au fost de negăsit. Ba nu, să nu fim totuși nedrepți. La Hideaga, într-o frumoasă parcelă cu trifoi se afla, totuși, un co­saș, iar la Sălsig am întîlnit alți 10 care se îndreptau cu coasele, legate de biciclete, la Mireșu Mare, în rost, absolut nimic. Doar gînduri mari și intenții bune, promisiuni că de mîine... uscată și strînsă în căpițe. Ur­mează să se depoziteze cît de curînd la fermă. Ca să nu mai vorbim de agri­cultorii din Ardusat, care mai au suprafețe puține de trifoliene de recoltat și care, pentru ur­gentarea lucrărilor, au solicitat și folosesc din plin și un agre­gat mecanic de cosit, de agricul­torii din Satulung care, de ase­menea, sînt pe terminate cu re­coltarea trifolienelor și care au deja în depozit o șiră de lu­cerna. Ceva realizări, totuși există Din motive greu de explicat, în numeroase cooperative agri­cole, alaltăieri nu s-a cosit. In unele dintre unitățile agricole vizitate, însă, recoltatul trifolie­nelor nu este întru-totul negli­jat. La Ulmeni, spre exemplu, s-a cosit, uscat și depozitat pînă a­­cum, lucerna de pe 50 de ha și tovarășul Vaier Simon, brigadie­rul de la brigada I ne-a spus că mai are de cosit doar 9 ha cu trifoi. Același lucru și la bri­gada din Tohat a cooperativei agricole din Mînău. Prin grija brigadierului Cornel Crișan, tovarășului Vasile Păcuraru, pre­a­ședintele cooperativei, care a fost organizatorul, după cite am aflat, a acestei acțiuni, lucerna, de pe 20 ha a fost cosită, este (SIcloryr­at/I­­ME­I ) FĂRĂ SACRIFICII In ultima vreme, în fieca­re an, în știrile care anun­țau rezultatele elevilor di­n Maramureș la concursurile școlare am intîlnit și numele profesoarei Aurica Filip, de la Liceul „Gheorghe Șincai“ di­n Baia Mare. Din 1963, de cînd există olimpiada de chi­mie, întotdeauna elevii pregă­tiți de clim­a au obținut pre­mii sau mențiuni. Este al șaselea an consecutiv cînd Li­ceul „Gheorghe Șincai“ do­­bîndește premii la chimie. In acest an, din 8 premii I, care au fost acordate la faza re­publicană, 3 au revenit ele­vilor profesoarei Aurica Ki­­lip, la acestea adăugîndu-se și o mențiune. Bazîndu-ne pe constanta prezență într-o com­petiție de profil edificatoare, putem afirma, fără îndoieli, că pregătirea de specialitate a acestei distinse profesoare este o certitudine. Cum se poate­­ Cîștiga un asemenea palmares? Care sînt căile pen­tru dobîndirea acestei probi­tăți profesionale? Ce resor­turi declanșează comuniunea profesor-elev pînă la atinge­rea performanței în domeniul învățării? Ce trăsături com­pun personalitatea profesoa­rei Aurica Filip? „Este extrem de perseve­rentă, tenace, adine pasiona­tă pentru profesie — ne măr­turisește prof. Marin Boboc, directorul liceului. Sacrifică, pentru elevi, tot ce are mai bun. Multe ore, după-amieze și seri și le petrece aici, în școală, își iubește meseria și elevii. Este foarte orogolioa­­să. Insistență. Nu admite compromisuri“. In încercarea de a găsi răs­punsuri la întrebări evitabile și inevitabile despre profesie și succes în sfera învățămân­­tului, ne-am adresat profe­soarei însăși. — Bănuim că rezultatele obținute de elevii dv., la con­cursurile școlare din acest an au fost în măsură să vă ofe­re ceea ce se numește satis­facție profesională. — Bucurii am avut în fie­­care an de cînd lucrez în în­­vățămînt Eu nu urmăresc do­bîndirea de satisfacții prin locurile cucerite de elevii mei la concurs. Succesul lor mă bucură mai ales pentru că el răsplătește munca elevilor. La­tura personală a acestei sa­tisfacții nu mi-o exteriorizez. Nici nu este imediată. Lucrez pe nivele de clasă diferite, în­de­grijindu-mă de evoluția ansamblu a elevilor. — Cît de dificilă este mi­siunea unui profesor care con­duce o clasă specială ? Ion P. POP (Continuare în pag. a 2-a) Liceul „Gh. Șincai". Profesoara Aurica Filip la o lecție de laborator. < Specialiștii sunt nedeciși Admițind că ploile au stîn­­jenit într-o oarecare măsură lu­crările de recoltare a trifoliene­lor, susținem că nu vremea constituie, totuși, principala cau­ză a desfășurării aritmice, a acestor importante lucrări, ci modul defectuos în care ele Mircea POP (Continuare în pag. a 4-a) Memoria zilelor Azi, se împlinesc 40 de ani de la crearea, din inițiativa P.C.R., a organizației de masă Comitetul Național Antifascist (1933) și 30 de ani de la consti­tuirea Frontului Patriotic Anti­hitlerist (1943). Mîine, 9 iunie — 125 de ani de cînd a avut loc la Islaz Adunarea populară care a adoptat Proclamația în­tocmită de N. Bălcescu. Acest fapt a marcat începutul revolu­ției de la 1848 în Țara Româ­nească. A murit Ovid Densu­­șianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet (n. 1873). A fost creată organizația Inter­națională a Ziariștilor. O.I.Z. (1946). • Serviciul de circulație al Inspectoratului județean de mili­ție, în colaborare cu Consiliul județean al pionierilor, a orga­nizat zilele trecutei concursul „Cea mai bună patrulă școlară de cir­culație". Pe primele locuri s-au clasat elevii de la Școala gene­rală nr. 6 Baia Mare, Școala ge­nerală nr. 4 Baia Mare și Liceul Tip. Lăpuș.­­ Comitetul județean al U.T.C., Comisia județeană de Cruce Ro­șie și Direcția județeană sanita­ră au organizat, pe timpul Ti­­­­neretului faza județeană a con­cursului „Tînăra sanitară". După desfășurarea probelor practice și teoretice, juriul a acordat urmă­toarele locuri, pe echipe: 1. Li­ceul pedagogic Baia Mare; 2. Li­ceul nr. 3 Baia Mare; 3. Liceul Bor­șa.­­ Deschiderea băilor de la Da­ne­ști a prilejuit organizarea u­­nei frumoase acțiuni cultura­l- sportive, la reușita căreia și-au dat concursul formaț­iile artistice și sportive din satele Șișești, Șur­­dești, Cetățele și Dănești. Apre­cieri deosebite se cuvin forma­ției artistice din satul Cetățele pentru frumosul program prezen­tat în fața unui numeros public (L. Bodea, corespondent).­­ La Școala generală Nistru a avut loc un schimb de expe­riență cu comandanții unităților de pionieri din raza municipiului Baia Mare, pe tema: „Contribu­ția activităților tehnico-aplicative la pregătirea pionierilor și șco­larilor pentru apărarea patriei". La ora»».»*. • Comitetul municipal al U.T.C. Sighetu Marmației organizează, miine la ora 16, la Liceul pedagogic, un simpozion pe tema: „Să trăim și să muncim în chip comunist“. • Miine, la ora 20, Teatrul dra­matic din Baia Mare prezintă spec­tacolul cu piesa „Take, Ianke și Ca­­dîr" de V.I. Popa. • Teatrul C.I. Nottara București prezintă, duminică la ora 20, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, piesa „Cei șase“ de F. Card și B. Hossein (premieră pe țară); își dau concursul actorii Ion Dichiseanu, George Con­stantin, Val Săndulescu, Ștefan Ior­­dache, Emil Hossu, Ion Bog și alții. • Duminică la ora 18, la clubul E.M. Baia Sprie, Mihai Ică, directo­rul clubului, va prezenta expunerea „Naționalizarea — o necesitate isto­rică“, urmată de o seară pentru ti­neret. • cercul dramatic de la Școala generală nr. 14 din Baia Mare, pre­zintă, mîine, ora 18, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Baia Mare,, piesa „Inșiră-te mărgărite“, de Vic­tor Eftimiu. • Consiliul județean al pionieri­lor organizează, duminică la ora B, concursul județean al formațiilor .,Prietenii pompierilor“. p­“ 0 Comisia județeană de hand­bal aduce la cunoștința celor interesați că începînd cu data de 1 iulie a.c. deschide un curs de arbitri de handbal, înscrieri se fac la sediul C.J.E.F.S. Ma­ramureș. C I.T.A. Maramureș ne in­formează­ cupoanele C.F.R. ca­re sunt eliberate pentru bileta de odihnă și tratament în sta­țiuni pot fi folosite pentru că­lătorie și pe autobuzele care fac curse în aceste stațiuni. Pentru județul nostru, în special, curse­le pentru stațiunile Sovata și Felix. im - CONSILIUL POPULAR COMUNAL MOISEI - I.F.E.T. BAIA MARE De ce preferă birocrații căi întortocheate? Printre multele scrisori so­site la redacție, două au a­­celași numitor comun: biro­crația. Deși una vine din co­muna Moisei, descriind o la­tură a problemei, iar cealaltă este expediată din comuna Ar­dusat, înfățișînd o altă latură, amîndouă scrisorile descriu ne­cazurile intîmpinate de sem­natari pe căile întortocheate ale birocrației în rezolvarea unor cauze de care ei, semna­tarii, nu se fac vinovați. Dar să redăm mai jos cele două scrisori, așa cum au fost ele compuse, cu sinceritatea și nă­duful pe care-l conțin: „In anul 1969 am fost pen­sionat din cauza unui acci­dent suferit la mina stînga. Fiind un timp pe foaie de boală, am rămas în restanță cu o serie de impozite dato­rate statului: contribuția bă­nească, paza obștească, contri­buția pentru introducerea lu­minii electrice, toată restanța ridicîndu-se la suma de 1.788 lei. Eram conștient că această sumă trebuie plătită și mă gîndeam cum să fac fiindcă scrisori cu adresă soția mea nu se află în servi­ciu și nu aveam în casă bani. In luna august 1970 a venit acasă la mine un tovarăș In­spector de la finanțe și un de­legat de la consiliul popular comunal, cerindu-mi să plă­tesc, pe bună dreptate, obli­gațiile cu care eram dator. Problema asta mă rodea și pe mine de mult, dar nu găsi­sem încă o soluție ca s-o re­zolv într-un fel. Fiind deci la mine inspectorul și delegatul, le-am oferit C.E.C.-ul de pen­sie (nr. 24­2-9.755) rugîndu-i să-mi facă poprire din pensie, conform legii. Așa s-a și în­­tîmplat, începînd din septem­brie 1970 și pînă în septem­brie 19711 mi s-a oprit din pen­sie cîte 148 lei pe lună și m-am scăpat astfel de datoria către stat. Totodată, Oficiul de pensii din Sighetu Marmației, de care aparțin, m-a înștiin­țat că am lichidat cu reține­rile și că suma poprită a fost virată în contul Consiliului popular comunal Moisei. Dar să vedeți ce mi s-a în­­tîmplat mai tîrziu. In vara a­­nului 1972 a venit la mine Vasile Coman-Brăgău, de la consiliul popular, pentru a-i plăti impozitele restante. Men­ționez că sumele curente le-am achitat la termen, însă dele­gatul de la consiliul popular îmi pretindea banii pe anii trecuți fiindcă, zicea el, Ofi­ciul de pensii din Sighet nu a virat banii consiliului popu­lar. Văzîndu-mă din nou încurcat, am trimis o scrisoa­re la Oficiul de pensii, rugîn­du-i pe tovarășii de acolo sa mă lămurească cum stă cazul. De la Oficiul de pensii pri­mesc răspuns că suma reți­nută­­ din pensie a fost virată în contul consiliului popular comunal Moisei. Cu hîrtia în mînă, m-am dus la consiliu, arătînd-o contabilei Coman rugînd-o să-mi scadă suma pentru a nu mai figura ca restanțier. Contabila a căutat ce a căutat prin niște dosare, a dat din cap și mi-a spus că ceva nu-i clar, trebuind să mă adresez din nou Oficiului de pensii pentru a preciza în ce cont al consiliului a virat banii. Supărat de această în­­­torsătură, m-am plîns conta­(Continuare în pag. a 2-a)

Next