Pentru Socialism, iunie 1973 (Anul 23, nr. 6014-6039)
1973-06-08 / nr. 6020
4. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 6020 Vineri 8 iunie 1973 4 pagini — 30 bani I PAGINA A3.A ”I 1948-1973 - UN SFERT DE SECOL DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE . PERIOADA ISTORICA SCURTA, UN PAS GIGANT ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A MARAMUREȘULUI Se împlinesc la 11 iunie a.c. 25 de ani de la actul fundamental al revoluției noastre socialiste, act care a marcat începutul unor schimbări fundamentale în condiția socială a oamenilor muncii, a desființat proprietatea privată asupra principalelor mijloace de producție și financiare, înfăptuind mărețul ideal al exproprierii expropriatorilor și lichidării exploatării omului de către om: NAȚIONALIZAREA, înscris pe orbita procesului revoluționar declanșat de insurecția națională antifascistă armată din august 1944, precedat de instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern democratic și de înlăturarea monarhiei la 30 decembrie 1947, actul naționalizării, minuțios elaborat de P.C.R., deschis larg porțile industrializării socialiste, a făuririi unei economii unitare, edificării societății socialiste multilateral dezvoltată de azi. Naționalizarea a constituit „primul act care a avut un rol hotărîtor în desfășurarea revoluției socialiste, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, a dus la lichidarea marii burghezii industriale și financiare, la crearea unui puternic sector socialist de stat în economia națională, a permis trecerea la conducerea planificată a economiei naționale.". Privită retrospectiv economia țării noastre — intrată în mîinile poporului acum 25 de ani — se prezintă azi ca unul din cele mai mari ritmuri de creștere din lume. Corespunzător dezvoltării impetuoase a economiei naționale, ca urmare a politicii partidului de repartizare armonioasă a forțelor și mijloacelor de producție pe teritoriul țării, Maramureșul a cunoscut în acest sfert de secol (Continuare în pag. a 3-a) Ședința Comisiei județene de demografie în cursul zilei de ieri, la Baia Mare a avut loc ședința de lucru a Comisiei județene de demografie. Cu acest prilej au fost alcătuite 4 colective, care se vor ocupa de studierea unor fenomene demografice, cum sunt: evoluția natalității, mortalității și sporului natural; situația actuală a capacității spațiului din breșe și grădinițe de copii, amplasarea lor teritorială, necesitățile pînă în anul 1975; nivelul Și structura resurselor de muncă și propuneri de utilizare judicioasă a acestora; probleme ale poluării apei și aerului în municipiul Baia Mare. Studiile vor fi încheiate în lunile septembrie și noiembrie 1973. In cadrul ședinței a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, președintele Comisiei județene de demografie, care a reliefat necesitatea studierii atente a problemelor demografice incluse în programul de muncă al comisiei, desprinderii de concluzii și măsuri practice pentru activitatea economico-socială și de educare etico-profesională, în lumina sarcinilor trasate de Conferința Națională a partidului. ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ • Consultările multilaterale de la Helsinki • Dezbaterile Consiliului de Securitate • Reuniunea grupului de lucru G.A.T.T. pentru comerțul cu textile • Pe fronturile din Cambodgia • Misiunea „Skylab" • Informații diverse ÎN PAGINA A 2-A — Poluarea și unele probleme ale urbanizării — Curier — Festival: Stejarul '73 — însemnări: Pasiunea Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificații, se înscrie și Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief în evoluția culturii noastre socialiste, conferința va prilejui, în cele trei zile cît vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației dezbaterea unor aspecte plastice, damentale ale fenomenului fanartistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă și înnobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze avînd la bază programul privind îmbunătățirea activității ideologice și de ridicare a nivelului general al cunoașterii și educației socialiste, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publicarea acestor teze, care au scos în evidență problemele principale ale mișcării artelor plastice românești, în lumina cerințelor ale societății socialiste crescînde multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii artiștilor plastici ca organizație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii artiștilor plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de reculegere în memoria artiștilor plastici decedați în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinței a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul comitetului de conducere al Uniunii artiștilor plastici pe perioada 1968—1973. Raportul economic financiar și al comisiei de cenzori; Modificarea statutului U.A.P.; Alegerea noului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; Adoptarea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii artiștilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. (Continuare în pag. a 4-a) Pentru impulsionarea lucrărilor de recoltare a trifolienelor Coasele trebuie date jos din cuie O zi cu ghinion Intr-o zi ploioasă cum a fost și marți, nu ne așteptam să întîlnim acțiuni de amploare deosebită pe ogoare. Socoteam însă că lucrările de recoltare a nutrețurilor se vor desfășura din plin. A fost, numai o presupunere. La Arduzel, s-a cosit ceva lucerna pentru masă verde, dar cele 70 ha cu trifoi și ghizdei, majoritatea ajunse demult în faza de recoltare sînt și acum intacte, iar pe cîmp nici urmă de cosași. Același lucru și la Cooperatorii se plimbau. Ulmeni, marți dimineața, de a ici colo prin sat și coasele erau atîrnate în cui. Ca să nu mai vorbim de cooperativa agricolă din Fărcașa, unde președintele Gheorghe Maxim, s-a felicitat singur pentru acțiunea organizată cu o zi în urmă la fertilizarea terenului, dar n-a putut să se laude că ar fi organizat o acțiune similară și la cosit. Pare neverosimilă situația întîlnită marți, în unitățile agricole de pe malul Someșului. Poate să fi fost o zi „cu ghinion". Cosașii au fost de negăsit. Ba nu, să nu fim totuși nedrepți. La Hideaga, într-o frumoasă parcelă cu trifoi se afla, totuși, un cosaș, iar la Sălsig am întîlnit alți 10 care se îndreptau cu coasele, legate de biciclete, la Mireșu Mare, în rost, absolut nimic. Doar gînduri mari și intenții bune, promisiuni că de mîine... uscată și strînsă în căpițe. Urmează să se depoziteze cît de curînd la fermă. Ca să nu mai vorbim de agricultorii din Ardusat, care mai au suprafețe puține de trifoliene de recoltat și care, pentru urgentarea lucrărilor, au solicitat și folosesc din plin și un agregat mecanic de cosit, de agricultorii din Satulung care, de asemenea, sînt pe terminate cu recoltarea trifolienelor și care au deja în depozit o șiră de lucerna. Ceva realizări, totuși există Din motive greu de explicat, în numeroase cooperative agricole, alaltăieri nu s-a cosit. In unele dintre unitățile agricole vizitate, însă, recoltatul trifolienelor nu este întru-totul neglijat. La Ulmeni, spre exemplu, s-a cosit, uscat și depozitat pînă acum, lucerna de pe 50 de ha și tovarășul Vaier Simon, brigadierul de la brigada I ne-a spus că mai are de cosit doar 9 ha cu trifoi. Același lucru și la brigada din Tohat a cooperativei agricole din Mînău. Prin grija brigadierului Cornel Crișan, tovarășului Vasile Păcuraru, preaședintele cooperativei, care a fost organizatorul, după cite am aflat, a acestei acțiuni, lucerna, de pe 20 ha a fost cosită, este (SIcloryrat/IMEI ) FĂRĂ SACRIFICII In ultima vreme, în fiecare an, în știrile care anunțau rezultatele elevilor din Maramureș la concursurile școlare am intîlnit și numele profesoarei Aurica Filip, de la Liceul „Gheorghe Șincai“ din Baia Mare. Din 1963, de cînd există olimpiada de chimie, întotdeauna elevii pregătiți de clima au obținut premii sau mențiuni. Este al șaselea an consecutiv cînd Liceul „Gheorghe Șincai“ dobîndește premii la chimie. In acest an, din 8 premii I, care au fost acordate la faza republicană, 3 au revenit elevilor profesoarei Aurica Kilip, la acestea adăugîndu-se și o mențiune. Bazîndu-ne pe constanta prezență într-o competiție de profil edificatoare, putem afirma, fără îndoieli, că pregătirea de specialitate a acestei distinse profesoare este o certitudine. Cum se poate Cîștiga un asemenea palmares? Care sînt căile pentru dobîndirea acestei probități profesionale? Ce resorturi declanșează comuniunea profesor-elev pînă la atingerea performanței în domeniul învățării? Ce trăsături compun personalitatea profesoarei Aurica Filip? „Este extrem de perseverentă, tenace, adine pasionată pentru profesie — ne mărturisește prof. Marin Boboc, directorul liceului. Sacrifică, pentru elevi, tot ce are mai bun. Multe ore, după-amieze și seri și le petrece aici, în școală, își iubește meseria și elevii. Este foarte orogolioasă. Insistență. Nu admite compromisuri“. In încercarea de a găsi răspunsuri la întrebări evitabile și inevitabile despre profesie și succes în sfera învățământului, ne-am adresat profesoarei însăși. — Bănuim că rezultatele obținute de elevii dv., la concursurile școlare din acest an au fost în măsură să vă ofere ceea ce se numește satisfacție profesională. — Bucurii am avut în fiecare an de cînd lucrez în învățămînt Eu nu urmăresc dobîndirea de satisfacții prin locurile cucerite de elevii mei la concurs. Succesul lor mă bucură mai ales pentru că el răsplătește munca elevilor. Latura personală a acestei satisfacții nu mi-o exteriorizez. Nici nu este imediată. Lucrez pe nivele de clasă diferite, îndegrijindu-mă de evoluția ansamblu a elevilor. — Cît de dificilă este misiunea unui profesor care conduce o clasă specială ? Ion P. POP (Continuare în pag. a 2-a) Liceul „Gh. Șincai". Profesoara Aurica Filip la o lecție de laborator. < Specialiștii sunt nedeciși Admițind că ploile au stînjenit într-o oarecare măsură lucrările de recoltare a trifolienelor, susținem că nu vremea constituie, totuși, principala cauză a desfășurării aritmice, a acestor importante lucrări, ci modul defectuos în care ele Mircea POP (Continuare în pag. a 4-a) Memoria zilelor Azi, se împlinesc 40 de ani de la crearea, din inițiativa P.C.R., a organizației de masă Comitetul Național Antifascist (1933) și 30 de ani de la constituirea Frontului Patriotic Antihitlerist (1943). Mîine, 9 iunie — 125 de ani de cînd a avut loc la Islaz Adunarea populară care a adoptat Proclamația întocmită de N. Bălcescu. Acest fapt a marcat începutul revoluției de la 1848 în Țara Românească. A murit Ovid Densușianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet (n. 1873). A fost creată organizația Internațională a Ziariștilor. O.I.Z. (1946). • Serviciul de circulație al Inspectoratului județean de miliție, în colaborare cu Consiliul județean al pionierilor, a organizat zilele trecutei concursul „Cea mai bună patrulă școlară de circulație". Pe primele locuri s-au clasat elevii de la Școala generală nr. 6 Baia Mare, Școala generală nr. 4 Baia Mare și Liceul Tip. Lăpuș. Comitetul județean al U.T.C., Comisia județeană de Cruce Roșie și Direcția județeană sanitară au organizat, pe timpul Tineretului faza județeană a concursului „Tînăra sanitară". După desfășurarea probelor practice și teoretice, juriul a acordat următoarele locuri, pe echipe: 1. Liceul pedagogic Baia Mare; 2. Liceul nr. 3 Baia Mare; 3. Liceul Borșa. Deschiderea băilor de la Danești a prilejuit organizarea unei frumoase acțiuni cultural- sportive, la reușita căreia și-au dat concursul formațiile artistice și sportive din satele Șișești, Șurdești, Cetățele și Dănești. Aprecieri deosebite se cuvin formației artistice din satul Cetățele pentru frumosul program prezentat în fața unui numeros public (L. Bodea, corespondent). La Școala generală Nistru a avut loc un schimb de experiență cu comandanții unităților de pionieri din raza municipiului Baia Mare, pe tema: „Contribuția activităților tehnico-aplicative la pregătirea pionierilor și școlarilor pentru apărarea patriei". La ora»».»*. • Comitetul municipal al U.T.C. Sighetu Marmației organizează, miine la ora 16, la Liceul pedagogic, un simpozion pe tema: „Să trăim și să muncim în chip comunist“. • Miine, la ora 20, Teatrul dramatic din Baia Mare prezintă spectacolul cu piesa „Take, Ianke și Cadîr" de V.I. Popa. • Teatrul C.I. Nottara București prezintă, duminică la ora 20, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, piesa „Cei șase“ de F. Card și B. Hossein (premieră pe țară); își dau concursul actorii Ion Dichiseanu, George Constantin, Val Săndulescu, Ștefan Iordache, Emil Hossu, Ion Bog și alții. • Duminică la ora 18, la clubul E.M. Baia Sprie, Mihai Ică, directorul clubului, va prezenta expunerea „Naționalizarea — o necesitate istorică“, urmată de o seară pentru tineret. • cercul dramatic de la Școala generală nr. 14 din Baia Mare, prezintă, mîine, ora 18, la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare,, piesa „Inșiră-te mărgărite“, de Victor Eftimiu. • Consiliul județean al pionierilor organizează, duminică la ora B, concursul județean al formațiilor .,Prietenii pompierilor“. p“ 0 Comisia județeană de handbal aduce la cunoștința celor interesați că începînd cu data de 1 iulie a.c. deschide un curs de arbitri de handbal, înscrieri se fac la sediul C.J.E.F.S. Maramureș. C I.T.A. Maramureș ne informează cupoanele C.F.R. care sunt eliberate pentru bileta de odihnă și tratament în stațiuni pot fi folosite pentru călătorie și pe autobuzele care fac curse în aceste stațiuni. Pentru județul nostru, în special, cursele pentru stațiunile Sovata și Felix. im - CONSILIUL POPULAR COMUNAL MOISEI - I.F.E.T. BAIA MARE De ce preferă birocrații căi întortocheate? Printre multele scrisori sosite la redacție, două au același numitor comun: birocrația. Deși una vine din comuna Moisei, descriind o latură a problemei, iar cealaltă este expediată din comuna Ardusat, înfățișînd o altă latură, amîndouă scrisorile descriu necazurile intîmpinate de semnatari pe căile întortocheate ale birocrației în rezolvarea unor cauze de care ei, semnatarii, nu se fac vinovați. Dar să redăm mai jos cele două scrisori, așa cum au fost ele compuse, cu sinceritatea și năduful pe care-l conțin: „In anul 1969 am fost pensionat din cauza unui accident suferit la mina stînga. Fiind un timp pe foaie de boală, am rămas în restanță cu o serie de impozite datorate statului: contribuția bănească, paza obștească, contribuția pentru introducerea luminii electrice, toată restanța ridicîndu-se la suma de 1.788 lei. Eram conștient că această sumă trebuie plătită și mă gîndeam cum să fac fiindcă scrisori cu adresă soția mea nu se află în serviciu și nu aveam în casă bani. In luna august 1970 a venit acasă la mine un tovarăș Inspector de la finanțe și un delegat de la consiliul popular comunal, cerindu-mi să plătesc, pe bună dreptate, obligațiile cu care eram dator. Problema asta mă rodea și pe mine de mult, dar nu găsisem încă o soluție ca s-o rezolv într-un fel. Fiind deci la mine inspectorul și delegatul, le-am oferit C.E.C.-ul de pensie (nr. 242-9.755) rugîndu-i să-mi facă poprire din pensie, conform legii. Așa s-a și întîmplat, începînd din septembrie 1970 și pînă în septembrie 19711 mi s-a oprit din pensie cîte 148 lei pe lună și m-am scăpat astfel de datoria către stat. Totodată, Oficiul de pensii din Sighetu Marmației, de care aparțin, m-a înștiințat că am lichidat cu reținerile și că suma poprită a fost virată în contul Consiliului popular comunal Moisei. Dar să vedeți ce mi s-a întîmplat mai tîrziu. In vara anului 1972 a venit la mine Vasile Coman-Brăgău, de la consiliul popular, pentru a-i plăti impozitele restante. Menționez că sumele curente le-am achitat la termen, însă delegatul de la consiliul popular îmi pretindea banii pe anii trecuți fiindcă, zicea el, Oficiul de pensii din Sighet nu a virat banii consiliului popular. Văzîndu-mă din nou încurcat, am trimis o scrisoare la Oficiul de pensii, rugîndu-i pe tovarășii de acolo sa mă lămurească cum stă cazul. De la Oficiul de pensii primesc răspuns că suma reținută din pensie a fost virată în contul consiliului popular comunal Moisei. Cu hîrtia în mînă, m-am dus la consiliu, arătînd-o contabilei Coman rugînd-o să-mi scadă suma pentru a nu mai figura ca restanțier. Contabila a căutat ce a căutat prin niște dosare, a dat din cap și mi-a spus că ceva nu-i clar, trebuind să mă adresez din nou Oficiului de pensii pentru a preciza în ce cont al consiliului a virat banii. Supărat de această întorsătură, m-am plîns conta(Continuare în pag. a 2-a)