Pentru Socialism, iulie 1973 (Anul 23, nr. 6040-6065)

1973-07-01 / nr. 6040

PLANUL SI ANGAJAMENTELE ÎNDEPLINITE EXEMPLAR MINERII: 16 MILIOANE LEI PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ Colectivele de mineri și pre­paratori aparținătoare Combina­tului minereurilor neferoase Ba­ia Mare și-au realizat la 23 iu­nie producția globală prevăzută pe primul semestru. Acest suc­ces se datorează, în primul rând, devansării producției de mine­reu extras și al metalelor de că­tre colectivele unor unități ca : E.M. Jiba, E.M. Săsar, E.M. Herja și altele. Consemnăm că la sfirșitul semestrului, mine­rii maramureșeni au realizat o producție suplimentară de a­­proape 16 milioane lei. Remarcăm că la succesele ob­ținute pe linia realizării planu­lui de producție, la care au contribuit în special măsurile și acțiunile de creștere a produc­tivității muncii, se adaugă în­făptuirile pe linie economico­­financiară. In acest context no­tabil este faptul că s-au redus cheltuielile la 1000 de lei pro­ducție marfă, rezultate deosebi­te obținînd colectivul E. M. Să­­sar (4.575.000 lei economii), Uzi­na centrală de preparare (4 mi­lioane lei) și Uzina de prepara­re Săsar (aproape un milion lei economii suplimentare). Majori­tatea colectivelor de mineri au obținut consumuri reduse de ex­ploziv, lemn de mină, cherestea și alte materiale. A intrat în funcțiune STAȚIA DE 220/110 KV BAIA MARE Cea mai mare stație de transfor­mare a energiei electrice din această parte a țării a fost recepționată în zilele de 29—30 iunie a.c. întregul complex de rețele și instalații a fost pus în funcțiune la capacitatea pro­­iectată. Acest eveniment a avut loc odată cu lucrările de conectare la stație a liniei de 110 Kv Baia Mare — Cav­­nic — Borșa. Data punerii sub ten­siune insă a fost devansată cu 27 zile, ea efectuîndu-se duminică iunie. De la această dată la noua­­ stație au fost conectate liniile de 110 Kv Seini — Satu Mare, Baia Mare 4 (Filatura de bumbac), Baia Mare — Cluj, Baia Mare — Dej, Ba­ia Mare 1 — Baia Mare 2 si altele. Prin intrarea In funcțiune a noii stații sistemul de alimentare a sche­mei de 110 Kv din zona Baia Mare Si Satu Mare s-a îmbunătățit radical. Se cuvine să consemnăm­ că in­trarea în funcțiune înainte de ter­men a acestui important obiectiv e­­conomic­ se datorează conlucrării rodnice între proiectanți,­ construc­tori și beneficiar. Un cuvînt de lau­dă se cuvine Grupului de șantiere din Baia Mare al T.C.I. Cluj, pentru execuția în devans a părții de con­strucție, colectivului Șantierului din Baia Mare al „Electromontaj“ Cluj, pentru partea de montaj, ca și co­lectivului de specialiști și lucrători al IiK.E. pentru lucrările de punere sub tensiune. I Anul XXIII nr. 6040 Duminică 1 iulie 1973 4 pagini — 30 bani «MII FESTIVE imun­­ii iiM Tomai Ieri, în comunele, orașele și municipiile județului Maramu­reș, au avut loc adunări fes­tive închinate Zilei învățăto­rului. Au luat parte cadre di­dactice, reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești. La adunările festive au par­ticipat tovarășii Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean — la Sighetu Mar­­mației, Gheorghe Pop, prim­­vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean —­ la Baia Mare, Victor Fârdea, Ion Retegan, Dumitru Ciuclea, secretari ai Comitetului județean de partid, — la Vișeu de Sus, Tg. Lăpuș și Baia Sprie, alți membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar județean — în alte loca­lități. In cadru­­ adunărilor festive au fost prezentate informări despre realizările obținute de colectivele didactice în anul școlar încheiat, subliniindu-se sarcinile ce revin școlii în lu­mina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iu­nie a.c. și a cuvîntării tovară­șului Nicolae Ceaușescu cu privire la dezvoltarea și per­fecționarea învățămîntului. In cuvintul lor, cadrele didacti­ce au împărtășit din experien­ța dobîndită, angajîndu-se să traducă în viață măsurile me­nite să contribuie la perfec­ționarea învățâmîntului. Intr-o atmosferă de profund entuziasm au fost adoptate te­legrame adresate C.C. al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care es­te exprimată recunoștința pen­tru condițiile create școlii și hotărîrea de a persevera în efortul de progres al învăță­­mîntului. Preludiu la seceriș 9 și toridă de vară. Siluetele celor patru combine „Gloria“, grupate în lanul de la intrarea în comuna Ariniș, ne-au suscitat curiozitatea. A început secerișul? — Da. Insă nu la cereale, ne explică tovarășul Octavian Lungu, inginer șef la Trustul I.A.S. Maramureș. Se recoltează graminee perene. Aici am întîlnit o cunoștință veche, pe unul din cei mai des­toinici combinieri. Comunistul Cornel Buteanu, de la S.M.A. Oarța de Jos (în fotografie), a recoltat în anul trecut 280 ha ce­reale cu acest colos de oțel la cîrma căruia stă cu atîta siguran­ță. Acum îi încearcă din nou forțele. „Acesta — zice el — este doar preludiul unei mari bătălii la strîngerea recoltei. 23 August, marea noastră sărbătoare va fi întîmpinată de mecanizatori cu angajamentele mult depășite“. A sosit și directorul S.M.A., Augustin Covaci, să vadă la fața locului cum funcționează combinele. Merg bine. Cei de la Gostat sunt mulțumiți. De aceea își laudă cu atîta încredere „băieții“. Vor merge bine treburile în campanie. N. SOARE, Foto: Gh. OROS I m SPIRITUL PIMARII C.C. Al P.C.R. OM W ȘOIMII 1971" Instituțiile de cultură — centre de educație comu­nistă, promotoare ale unor manifestări politico-ideo­­logice și cultural-artistice ancorate în realitate Prima caracteristică în activitatea educativă de masă care nu s-a relevat în discuțiile cu factorii culturali ai orașului Vișeu de Sus este tendința de a acorda majorității acțiunilor o largă audiență în rîndurile beneficiarilor casei de cultură. Este în a­­ceasta un efect pozitiv al programului de măsuri adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, de Conferința Națională a partidului, a preocupării comitetului orășenesc de partid de a-1 transpune în viață, de a imprima un caracter de masă, con­cret și cu sporită eficiență tuturor manifestărilor politico-ideolo­­gice și cultural-artistice, capabile să contribuie la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor, a profilului lor mo­ral înaintat, la realizarea și depășirea sarcinilor economice ale actualului cincinal, la instaurarea în viața cotidiană a principii­lor eticii și echității socialiste.­­ Asemenea cerințe ne-au solicitat elemente noi în modul nostru de gîndire și acțiune — ne spune tovarășul Simion Iuga, directorul casei de cultură — ne-au determinat spre o orientare mai fermă a obiectivelor activității culturale din Vișeu de Sus, vizînd o ancorare în nevoile specifice și imediate ale unui oraș aflat în continuă creștere. Pe bună dreptate, încercarea de a diversifica formele și metodele acțiunii culturale, cu accent pe popularizarea documen­telor de partid și de stat, pe educația patriotică și materialist­­științifică, atrăgînd în acest scop un cerc larg de colaboratori pentru fiecare domeniu d­e activitate si­mițind cadrul de desfă­șurare în chiar locul de muncă al cetățenilor (cartiere, întreprin­deri,­sate limitrofe, instituții etc.), reprezintă o expresie conclu­dentă pentru sensul înnoitor pe care trebuie în permanență să și-l asume o insituție de cultură. VIȘEU DE SUS : EFORTURI DE AUTODEPAȘIRE IN MIJLOCUL OAMENILOR Acțiunea culturală își jus­tifică intenția în măsura în care se adresează oamenilor, nevoilor și aspirațiilor Pornind de la constatarea lor. că nu a rămas unitate economi­că în care casa de cultură vișeuană să nu fi fost prezen­tă cu o acțiune sau alta, se poate afirma că s-au stabilit relații de cunoaștere recipro­că din care cîștigă și instituția culturală și publicul benefi­ciar. Manifestărilor le este specific un mod diferențiat de concepere și înfăptuire. In și­rul expunerilor, și simpozioanelor conferințelor de evenimentele mai ocazionate impor­tante, intervenite în viața po­litică și economică a țării, ce­le de la Sectorul de indus­trializare, a lemnului (S.I.L.) V.R. GHENCEANU Aug. COZMUȚA (Continuare în pag. a 3-a) tit Mu­liu­t POLICLINICA De PLITĂ OII, OUA MARE­­ IN CONDIȚII PERFECȚIONATE La imobilul de pe strada Ba­ia Sprie nr. 61 se fac ultimele pregătiri pentru noua destina­ție care i se va da în curînd, aceea de Policlinică cu plată. Profitînd de ocazie, am solici­tat tovarășului Radu Gherman, medic primar chirurg, directo­rul unității, prezentul interviu, in scopul informării cititorilor noștri. — Vă rugăm, tovarășe direc­tor, să ne vorbi­m­­­ citeva cu­vinte despre locul pe care 11 ocupă policlinica cu plată în Interviu consemnat de Ștefan BELLU (Continuare în pag. a 2-a) Încheierea vizitei TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN R.F. GERMANIA Sosirea la București Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, împreu­­u nă cu persoanele oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți români în R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relațiilor bu­ne, prietenești, care s-au dezvol­tat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotă­rîrea comună de a intensifica co­laborarea multilaterală, pe mul­tiple planuri, în avantajul reci­proc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și colaborare în Europa, întîlnirile și convorbirile conducătorilor ce­lor două state, desfășurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de coope­rare economică, științifică, tehni­că și culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilitățile reale ce există pen­tru înfăptuirea țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reuniuni a guvernelor țărilor con­tinentului nostru. Depășind cu mult cadrul rela­țiilor bilaterale, Declarația solem­nă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din dife­rite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internațională. Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpi­­nat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifes­tat încă o dată, dragostea, mulțu­mirile profunde ale întregului po­por pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiu­lui ei în lume, în slujba înțelege­rii și conlucrării între popoare în folosul păcii și progresului în lu­me. La aeroportul Băneasa, în în­­tîmpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășii Elena Maurer, Emil Bodnăraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Constantin Băbă­­lău, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Io­­niță, Vasile Patilineț, Ștefan An­drei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai­ instituțiilor centrale și organiza­țiilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și cultu­rale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice a­­creditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovară­șul Nicolae Ceaușescu și tovară­șa Elena Ceaușescu, sînt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetățenii Capitalei veniți în în­­tîmpinare, aclamă entuziast, le u­­rează bun sosit. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu răspund cu multă prie­tenie urărilor calde ce le sînt a­­dresate. Plecarea spre patrie Sîmbătă/30 iunie, s-a încheiat vi­zita oficială pe Nicolae Ceaușescu, care tovarășul președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena­­ Ceaușescu, a în­treprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, că și în ziua so­sirii, cu drapelele de stat ale ce­lor două țări. Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Re­publicii Federale Germania, Gus­tav Heinemann, împreună cu so­ția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Ger­hard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lângă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului pre­zidențial federal, persoane oficia­le vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn Constantin Oancea, membri Ambasadei și Agenției economi­­i­ce a țării noastre. Este prezent de asemenea, ambasadorul R.F. Germania la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc ra­portul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Federale Ger­mania. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează în R.F. Ger­mania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din a­­ceastă țară, scandează cu insufle­țire „Ceaușescu-România“, acla­mă, flutură stegulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragos­tea și respectul pentru conducă­torul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Hei­nemann buchete de trandafiri ro­șii. La scara avionului, cei doi pre­ședinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează îndreptîn­­du-se spre patrie. Pînă la frontie­ră, avionul prezidențial este es­cortat de o escadrilă a forțelor a­eriene federale. ..................................................................... ÎN PAGINA A 3-A Conferința de presă a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAU­ȘESCUJ IN PAGINA A 4-A COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU Memoria zilelor Soarele a răsărit la ora 4,33 și și va apune la ora 20,04. Azi 1 iu­lie 1973 , in 1581 a apărut primul număr al revistei „Contemporanul“ sub conducerea lui I. Nădejde, la Iași. in 1917 a murit Titu Maiorescu, critic literar, estetician si om po­litic (n. 1840). in 1920 apare pri­mul număr (seria I) al revistei „Lupta de clasă“. In 1867 are loc constituirea Domeniului canada. In Ghana, Somalia si Ruanda se săr­bătorește ziua proclamării repu­blicilor respective. Miine 2 iulie . In 1504 moare Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457— 1504. Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, ziarist si om politic moare în 1891 (n. 1817). In 1902 s-a născut chimistul Costin D. Nenițescu (n. 28.VII.1970). Se împlinesc 195 de ani de la moartea scriitorului fran­cez Jean Jacques Rousseau (n. 28.VI.1712). In 1916 a apărut lucra­rea lui V.I. Lenin „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalis­mului“. Marți 3 iulie : La Helsinki încep lucrările Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa — prima fază la nivelul miniștrilor de externe. iar ori Duminică 1 iulie a.c. în ultima etapă a campionatului diviziei la fotbal. Studioul de radio și te­­­leviziune din Cluj va efectua transmisiuni directe de la Baia Mare, Sibiu, Hunedoara și Făgă­raș, unde sînt programate parti­dele : Minerul Baia Mare — Mine­rul Anina ; C.S.M. — Olimpia Sa­tu Mare ; Corvinul — Gloria Bis­trița și Nitramonia — F.C. Bihor. Transmisiunile vor începe la ora 12 pe lungimea de undă medie de 330 m. programul I. • Cu începere de la ora 8 pe stadionul 23 August din Baia Ma­re are loc etapa județeană a cam­pionatului republican de atletism pentru juniori I și II. e Teatrul dramatic din Baia Ma­re prezintă azi la ora 20 specta­colul „Melodie varșoviană“ de Leo­nid Zorin. Sînt valabile abona­mentele J și K.­­ La ora 19,30 pe micile ecra­ne se poate viziona reportajul fil­mat „Vizita președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­­t România Nicolae Ceaușescu in “•«*. Germania“.­­ Cu începere de la ora 20,10 pe micile ecrane se va putea ur­mări în transmisiune directă de pe Stadionul 23 August din Capi­tala finala ediției a 35-a a „Cupei României“ la fotbal dintre echt- Constructorul Galați (div. C) si Chimia Rîmnicu Vîlcea (div. B). • In spiritul documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c.. Cabinetul de științe sociale al Co­mitetului municipal de partid Si­­ghetu Marmației a organizat un simpozion pe tema :,Perfecționa­rea și modernizarea învățăm­­întu­­lui de stat“. Au participat aproa­pe 200 de cadre didactice de la școlile și liceele de cu­ltură gene­rală, de la liceele de specialitate din localitate. In cadrul simpozionului s-a in­sistat pe necesitatea pregătirii, prin sistemul învățămîntului școlar, a cadrelor de muncitori calificați pentru unitățile industriale din lo­calitate. (Ilie Furnigă, activist al Comitetului municipal de partid).­­ Comitetul orășenesc U.T.C. din Tg. Lăpuș a organizat luni o în­­tîl­nire cu tovarășul Li­viu Petrina din Ministerul Afacerilor Externe, care le-a vorbit tinerilor despre politica externă a partidului statului nostru, relevînd contribu­­i­ția adusă la pregătirea Conferinței general europene. Expunerea a fost ascultată cu viu interes (Flo­­ri­-’ Petruț, T". Lăpuș). Știați câ • In luna iulie pot fi vînați dăunătorii cu păr și pene, cu ex­cepția celor aflați sub ocrotirea le­gii. Cu autorizație specială se pot vina căpriori, urși și rîși. Este admisă pescuirea tuturor speciilor de pești atît din apele de șes cît și din apele de munte. De reți­nut : Cu cit este mai cald, cu atit peștele trebuie căutat în ape mai a­­dînci. In luna iulie se obțin re­zultate bune la pescuit, numai în primele și ultimele două ore ale zilei. • Ieri la ora 10:39 a avut loc o eclipsă totală de soare ce a putut fi observată cel mai bine pe malul lacului Hodolphe (Kenya). Cea mai lungă eclipsă de soare din acest secol. Dispariția completă a Soa­relui a fost înregistrată însă la Akjoujt (Mauritania) timp de 6 minute si 13 secunde. Rețineți „ întreprinderea de transporturi ae­riene române TAROM“ înființea­ză cu începere de la 1 iulie noi curse aeriene directe spre mai multe localități din Transilvania și Moldova. Potrivit acestor reglementări, in­tre București și municipiul Cluj se creează suplimentar două curse. Prima aeronavă are decolarea, în fiecare zi de pe aeroportul Bă­neasa la ora 7,15, sosirea la Cluj la ora 8,30 și înapoierea în Capita­lă la ora Î0:10. A doua decolare în aceeași direcție, cu excepția zi­lei de duminică, este la ora 11,20 sosirea la Cluj la ora 13,00 și în­toarcerea la București la ora 14,15. • Teatrul de Nord Satu Mare secția maghiară prezintă în ziua de 4 iulie la orele 17 si 20 în sala Teatrului dramatic din Baia Mare, spectacolul „Cel care s-a dovedit laș tn dragoste“ de­­ 11<. Endre. . . ...r. . r. . . V ■ In următoarele trei zile vremea rămine instabilă, mai ales la în­ceputul intervalului, cînd se vor semnala averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între 10—15 grade, iar maxima între 18 și 25 grade. Vînt potrivit din sec­torul nord-vestic. (Gh. Suciu, me­teorolog) . Rubrică realizată de A.­SÜTH Expoziția filatelică „Cravatele roșii — Naționala '73“ deschisă în holul Casei de cultură a sin­dicatelor din Baia Mare, con­stituie zilele acestea un punct de atracție pentru numeroși vi­zitatori. ■ li

Next