Pentru Socialism, septembrie 1973 (Anul 23, nr. 6092-6117)

1973-09-01 / nr. 6092

PROLETART DIN TOATE ȚĂRILE, INIȚI­VUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * Anul XXIII nr. 6092 Sîmbătă 1 septembrie 1973 4 pagini— 30 bani Ședința Comitetului județean de partid cu activul din agricultură Vineri 31 august a avut loc la Baia Mare ședința Comitetu­lui județean de partid cu acti­vul din agricultură, consacrată dezbaterii unor probleme eco­nomice actuale, de o deosebită însemnătate, în lumina sarcini­lor reieșite din ședința de lucru din 17 august 1973 de la Man­galia—Nord, care s-a desfășurat sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și a ședinței Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 28 august a.c. Lucrările ședinței s-au desfă­șurat în prezența tovarășului Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, a unor membri ai Bi­roului Comitetului județean de partid. Au participat secretarii comitetelor comunale de partid, primarii comunelor, președinți ai cooperativelor agricole, spe­cialiști din unitățile agricole, aparatul Direcției agricole și­­ U.J.C.A.P., specialiști de la trus­turile I.A.S., S.M.A., de la sta­țiunile experimentale din Sighe­­tu Marmației, Turda (jud. Cluj) și Livada (jud. Satu Mare). După o amplă dezbatere, la care au luat parte 17 tovarăși, ședința a aprobat măsurile ce se impun pentru desfășurarea la timpul optim a însămînțări­­lor de toamnă și a celorlalte lucrări agricole de care depin­de sporirea recoltei în anul vii­tor, precum și strîngerea în cele mai bune condiții a recoltei din acest an. Au fost aprobate, de asemenea, programele care pri­vesc dezvoltarea culturii inului pentru fuior, dezvoltarea pro­ducției de viermi de mătase, precum și a producției de carne, lapte și lină. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Gheor­ghe Blaj, care s-a referit pe larg la sarcinile ce revin co­mitetelor comunale de partid, primăriilor, organizațiilor de partid, consiliilor de conducere și specialiștilor din agricultură pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor trasate de secreta­rul general al partidului în șe­dința din 17 august a.c. In ședința de azi — a arătat vorbitorul — s-au analizat cu răspundere, cu competență mă­­surile, preocupările ce există pentru pregătirea însămînțărilor de toamnă și sporirea produc­ției de grîu și din zootehnie. Acestea dau speranța unor re­zultate tot mai bune, pe măsura condițiilor și a cerințelor, în anii viitori. Specialiștii care au luat cuvîntul, precum și cerce­tătorii de la stațiunile experi­mentale din Turda și Livada au făcut recomandări de mare preț pentru creșterea producției de grîu în județ. Important este ca la nivelul fiecărei comune, fiecărei unități să existe pro­al­grame proprii, cu obiective și măsuri concrete, cu responsabi­lități pentru creșterea produc­ției de grîu, dezvoltarea serici­culturii, a inului, a producției de carne, lapte și lină. Vorbitorul a arătat că trebu­ie elaborate și aprobate, în fiecare comună, programe cu privire la dezvoltarea legumi­culturii, pomiculturii, îmbună­tățiri funciare, a pajiștilor și pășunilor. Acolo unde există astfel de programe, ele trebuie îmbunătățite cu obiective și sar­cini actuale. In această direcție se cere mai multă preocupare și inițiativă proprie din partea Direcției agricole județene, U.J.C.A.P., a secretarilor comi­tetelor de partid și primarilor de la comune. Tovarășul Gheorghe Blaj a subliniat, în continuare, alte sarcini stringente din agricul­tură : predarea obligațiilor către stat, recoltarea și conservarea furajelor, alcătuirea unor balan­țe furajere echilibrate, organi­zarea temeinică a muncii pen­tru strîngerea recoltei, asigura­rea efectivelor de animale sporirea producțiilor în zooteh­­i­nie etc. Secretarilor comitetelor comu­nale de partid și primarilor — a arătat tovarășul Gheorghe Blaj — le revin obligații deo­sebite ; ei răspund de întreaga organizare și desfășurare a lu­crărilor agricole de sezon. Se cere mai multă ordine și disci­plină de la toate cadrele din unitățile agricole. Toate sarci­nile trebuie îndeplinite exem­plar cu atît mai mult cu cit Consiliul popular județean a chemat la întrecere consiliile populare din țară și acest fapt ne obligă. Biroul Comitetului județean de partid își exprimă convingerea că organele și or­ganizațiile de partid, consiliile de conducere și specialiștii din unitățile și organele agricole, mecanizatorii vor muncii mai bine, mai eficient, spre tot a asigura realizarea integrală sarcinilor din programele adop­a­tate în ședința cu activul din agricultură. mm Panou de onoare: Strungarul Iosif Maior de la I.M.M.U.M. din Baia Mare. Folo­ I. DEAG VIZITA JÜVARMV! NICOLAE CEAUȘESCU IN CUBA Vineri dimineață, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, ca­pitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și popu­lație, situată în extremitatea ră­săriteană a țârii și considerată leagănul revoluției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt însoțiți de tovarășul Fidel Cas­tro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Gu­vernului Revoluționar, și de to­varășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo", conducătorii României și Cubei sunt salutați de coman­dantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al con­ducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbile română și spaniolă: „Provincia Oriente u­­rează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu". Se intonează imnurile celor două state, după care tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Cas­tro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Nu­meroși locuitori ai orașului, a­­flați în incinta aeroportului, o­­vaționează îndelung pe cei doi conducatori, pentru prietenia ro­­mâno-cubaneză. In continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, cele­lalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în mașini des­chise, îndreptîndu-se spre centrul orașului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru eco­nomic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment și încălțămin­te, de textile și produse alimen­tare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiecti­velor sînt situate în zona por­tului, care dispune de condiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cu­noască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, toto­dată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cubane­ze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluți­­ei", căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiu­lui de eliberare de sub jugul colonial, precum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai pre­sus de toate, Santiago de Cuba este orașul unde, într-o dimi­neață de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitra­lierelor anunța lumii începutul insurecției naționale cubaneze, încununată cu instaurarea pute­rii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a orașului —, adevărat simbol al asupririi și violenței, era socoti­tă cetatea inexpugnabilă a zbi­rilor regimului de tiranie al lui Battista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați re­voluționari, în frunte cu Fidel Castro, și din care făceau par­te, printre alții, Raul Cas­tro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o în­drăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, aceas­tă acțiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este de­parte de a fi invulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este condamnat de istorie la dispariție. De aici, de la Mon­cada,, flacăra mișcării insurec­ționale a fost reaprinsă în Si­erra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bă­tălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluției. Astăzi, pe frontispiciul Mon­­cadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe: „Cazar­mă transformată în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul școlar „26 iulie“, un­de au venit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluțio­nară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu a­­celași elan revoluționar unelte­le construcției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele in­surecției. La intrarea în complexul șco­lar are loc o emoționantă cere­monie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeților, în numele tuturor copiilor care învață aici. „Cu­noaștem luptele poporului ro­mân — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile suc­cese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumnea­voastră după angajarea Româ­niei pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic a­­supra cazărmii Moncada — a­­ ­ Continuare în pag. a 4-a) trov Anii prin care a trecut Iuliu Both din ziua cînd și-a început activitatea în minerit nu-s prea mulți la număr. Totuși, ei s-au înscris în biografia lui sub ge­nericul unei perioade deosebit de bogate în preocupări carac­teristice omului mereu frămîn­­tat spre a-și perfecționa necon­tenit măiestria profesională. Cu­­rînd după ce a devenit ajutor minier, ortacii lui l-au putut ve­dea frecventînd alte și alte cursuri de calificare și ridicare a calificării profesionale. Unde a ajuns ? Ce este el as­tăzi ? Pe un loc de frunte în întrecerea socialistă pentru re­alizarea cincinalului în patru ani și jumătate. Lucrează tot la Exploatarea minieră din Băiuț, unde, ca miner specialist, con­stituie un însuflețitor model de pricepere, hărnicie și dăruire în muncă. Spre a exemplifica, vom aminti doar faptul că acest ne­întrecut miner lucrează încă de pe acum în contul anului 1974. Negreșit, la nivelul anului vi­itor, cerința care se pune este de a lucra cu mai mult spor, mult mai bine și mult mai re­pede decit în primii trei ani ai cincinalului. Și ce e drept, gîn­­dindu-se la acest lucru, Iuliu Both a găsit o soluție. împre­ună cu minerul Vasile Bodea, cu loan Bertodi și loan Griguța, ajutori minieri, a format o bri­gadă fără etalon de comparație in subteranele Băiuțului. De ce fără etalon de compa­rație ? Deoarece, spre deosebire de cele existente, noua brigadă este prima din cadrul exploa­tării care lucrează în acord glo­bal. Iuliu Both a reușit s-o con­stituie fiindcă a știut cum să-i convingă pe oameni despre a­­vantajele acestei ideale forme de organizare a producției și a muncii în subteran. „Munca în acord global pe bază de contract angajament, spune el, e cea mai echitabilă formă de retribuire a muncii. Constantin I. JOSAN (Continuare în pag. a 2-a) Experiența brigăzii de mineri condusă de Iuliu Both de la E. M. Băiuț este convingătoare OMUL - oglinda faptelor sale Un alt este cel al aspect am­balajelor. In ma­gazie, stau de săp­­tămînii peste 300 de saci de la făi­nă. In curte, sub cerul liber, lăzi, sticle în jurul l­­nei grămezi de cărbuni brichete. A venit acum cîteva luni o ma­șină, a descărcat de cîteva ori în mijlocul curții și a plecat. Am auzit, to­tuși, că sunt az­i.CX.S. Mixtă Si­­ghetu Marmației. Poate intenționea­ză , să-i vîndă?! Lucrătorii de aici n-au primit însă nici o instrucțiu­ne privind desfa­cerea și prețul. De la magazi­nul cu autoservi­re nr. 20 se apro­vizionează aproa­pe 8.000 de locui­tori. Locuitorii cartierului Unirii în mijlocul căru­ia se află magazi­nul. În ziua în care l-am vizitat era mult sub ni­velul cerințelor unui comerț­­ civi­lizat și organizat ș­i nu numai din punctul de vede­re al anchetei noastre. Vitrine pline de praf și goale de marfă, mărfuri în dezor­dine, praf și mur­dărie peste tot, rafturi descomple­tate și lucrători recalcitranți și neatenți. Lista mărfurilor lipsă este valabilă în întregime și aici doar că mai lip­sesc și becurile electrice atît de necesare. O situ­ație specială era la raionul de car­ne și mezeluri. In congelatorul mur­dar și neîngrijit al raionului se găseau cîteva kg de oase de vițel, o limbă de vită și aproximativ 20 kg carne de pa­săre, iar în dula­­pul frigorific din magazie plin de carne de vită. N-am scos-o, ne-a „lămurit" vînzătorul, pentru că trece repede și iar îmi rămîne cea de vițel și de pasăre. Optică „comercială", foarte ni­mic de zis. De data aceasta deo­sebirea era că nu bvea carne nici ifară dar nici în dulapul frigorific din magazie, (nu­mai două bucăți de coastă fru­moasă de vreo 6 kg despre care a­­celași vînzător ne-a spus că este a lui. N-a dus-o, deocamdată, aca­să). In rest ace­lași congelator gol și murdar,, a­­celași dezinteres pentru prezenta­rea mărfii existen­te. Aceeași atitu­dine nepoliticoasă. Discutăm cu Ion Petreuș, respon­sabilul magazinu­lui, comerciant cu experiență și apreciat la nivel de I.C.L.S. Mixtă și îi cerem păre­rea asupra celor constatate. — N-am oa­meni, îmi lipsesc 7 lucrători. Stă zahărul și făina în magazie. Și nu este cine să pre­­ambaleze. De două săptămîni bat la cap condu­cerea să-mi­ tri­mită oameni­șii tot degeaba. In felul acesta eu nu pot răspunde de milioanele de aici. Discutăm la ni­­vel de conduceri cu cîțiva tovarăși de la I.C­.S. .Mixtă Marmației, Si­ghetu depo­zitul I.C.R.A. și I.C.V.A. și suntem­ copleșiții cu gra­fice, situații și a­­drese. Ion Rovai, șeful biroului co­mercial alimentar și alimentație pu­blică, ne mărtu­risește următoa­rele: Noi comandăm cantitățile necesa­re, dar nu ni se livrează ce să fa­cem? La paste făinoase, de exem­plu, furnizorul nu ne-a asigurat cantitatea necesa­ră. Boia, piper, cacao, margariniă, pastă și suc de roșii nu contractate, avem Vom face cum vom pu­tea. Legat de de­tergenți Baia Mare I.C.R.M. ne-a repartizat: 20 to­ne în trim. I, 10 tone în II, 11 în III și 20 în IV. (Exact invers de cum ar fi trebu­it, n.a.) Aprovizio­narea cu hîrtie igienică nu e pro­blemă, dar n-am avut timp să tri­mitem mașina. Re­feritor la ambala­je situația este în felul următor: ambalajele care circulă pe sistem de restituire ar trebui să se ridi­ce săptămînal de către I.C.R.A., cu care avem în a­­cest sens obligații contractuale și cărora le plătim 4 la sută pentru recondiționări. Cu I.C.R.A. n-avem obligații și în plus de asta lor trebu­ie să le plătim 12 la sută bonifi­cație. De aceea am dat dispoziții scrise gestionarilor tuturor ca de acum încolo să predea respec­tivele ambalaje numai la I.C.R.A. Dar aceasta nu se ridică conform o­­bligației. un­ei BUNA SERVIRE ȘI APROVIZIONARE- cerințe comerciale de prim ordin(ll) Se găsesc ele prezente în unitățile alimentare din Sighetu Marmației ? Raid-ancheta 1. ARDELE­ANU-PRUNC­U (Continuare in pag. a 2-a) Noua geometrie băi­măreană. Foto: A. ȘUTH • îndrumat de organizația de partid, colectivul de mun­că al Secției de alcaloizi Vi­­șeu, aparținătoare de Fabri­ca „Terapia“ din Cluj, desfă­șoară o intensă activitate în­dreptată spre îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor a­­sumate în întrecerea socia­listă. Măsurile tehnice și organi­zatorice luate de fiecare loc de muncă au determinat în­deplinirea planului pe opt luni ale anului curent, încă la data de 20 august. Hotă­­rîrea muncitorilor de a înde­plini sarcinile ce le revin în actualul cincinal în numai toi, Gavrilă Rad, Ion Ciu­­ban, Ștefan Danci, Gheorghe Coman, Gheorghe Tomoiagă și alții.­­ Secția de industrializare a laptelui din Vișeu de Sus a reușit să obțină rezultate bu­ne în muncă. Astfel, sarcini­le de plan pentru sezonul ac­tual au fost realizate cu o de­pășire de 236.000 lei la in­dicatorul producție globală și respectiv cu 14 la sută la in­dicatorul de desfacere a pro­duselor către populație. In prezent aici se execută lucrări de reparații capitale și montarea unor instalații care vor permite introduce­rea, în scurt timp, a unor noi CM Cl VIRBISH respri­nă patru ani și 4 luni, așa cum ne arată inginerul Francisc Debreczeny, șeful secției — este însoțită de revizuirea și reașezarea instalațiilor și uti­lajelor, care să permită un continuu flux tehnologic și o mai înaltă productivitate a muncii. Printre acestea se numără lucrările de la ateli­erul morfină, construirea unui nou maturator pentru capete de mac și altele. Printre muncitorii care și-au adus aportul la depășirea sar­cinilor de producție se nu­mără Eugen Bota, Vasile Moldovan, Maria Amorăriței, Magda Blejan, Nicolae Bratu, Ana Covîză și alții. că : Rezultate frumoase în mun­ciobîndesc și muncitorii Secției de gospodărie comu­nală Vișeu de Sus. Sarcinile de producție au fost îndepli­nite în fiecare lună, ceea ce a făcut ca pînă în prezent, ca urmare a folosirii mai bune a mașinilor și utilajelor, pro­ductivitatea muncii să creas­că cu 12.7 la sută. A fost în­ființat un nou traseu de le­gătură permanentă cu comu­na Moisei. Se remarcă mun­citori ca Ion Ilieș, Simon Nis­sortimente. Este vorba de caș trapist și brînză telemea de vacă, sortimente care pină acum se realizau în alte loca­lități.­­ La Oficiul poștal din Vișeu de Sus, activitatea pen­tru îmbunătățirea continuă a muncii de servire a publicu­lui se desfășoară intens. Fie­care lucrător poștal de aici caută ca să muncească mai bine, să-și îndeplinească mai operativ sarcinile de plan. Toate acestea au determinat obținerea unor depășiri de seamă. Astfel, planul de ve­nituri al oficiului — princi­palul indicator al acestei uni­tăți — a fost depășit cu 4,3 la sută pînă la finele celei de-a doua decade a lunii au­gust. Printre fruntașii în muncă se numără Năstuța Floreni, Maria Negrea, Anuța Ivașcu, Rozalia Baiu, Maria Tomoioagă, precum și factorii poștali Alexandru Volcovin­­ski, Gheorghe Muj și Vasile Tomoioagă. Grupaj realizat de Aurel POP (de la subredacția din Vișeu de Sus) E­M-Cavnic: 20 milioane lei beneficii După încheierea primelor opt luni ale anului, minerii și preparatorii EXPLOATĂRII MINIERE CAVNIC prezintă un bilanț bogat în Astfel, ei au obținut realizări­ metale în echivalent peste prevederi­le planului în valoare de 7.739.000 lei, au realizat o e­conomie de aproape 9 lei la fiecare mie de lei producție marfă, reducînd diluția volu­metrică cu 2 puncte. Cu toa­te că exploatarea era prevă­zută să lucreze cu dotații printr-o activitate desfășura­tă la un înalt nivel s-a reușit obținerea unui beneficiu de circa 20 milioane lei. A

Next