Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)
1974-04-02 / nr. 6272
CALITATE, EFICIENȚĂ Ce, cum, cu cit producem ? Este binecunoscut că desfășurarea ritmică a procesului de producție — nu numai în cadrul trimestrelor și lunilor, ci și în cadrul zilei de muncă — este una din căile eficiente pentru obținerea unui spor de produse, pentru folosirea intensivă a potențialului tehnic și uman din întreprinderi. In decursul anchetei noastre, unii economiști și specialiști au încercat să motiveze neliniaritatea realizărilor din schimburile II și III, comparativ cu cele ale primului schimb, prin adâncirea oboselii fiziologice a oamenilor repartizați în aceste schimburi. O „motivare" nu tocmai reală, firească. Pentru omul muncii programat să-și îndeplinească sarcinile în schimbul II sau III ziua de muncă începe în aceleași condiții fiziologice ca și pentru cel ce lucrează în primul schimb. Neliniaritatea realizărilor din schimburile II și III este în funcție de cu totul alte motive1e: aprovizionarea materială, întreținerea utilajelor, asistența tehnică, răspunderea cu care organizează munca șefii formațiilor de lucru, disciplina fiecărui angajat. La exploatarea noastră, ne spune inginerul Ioan Izvoran, directorul E.M. Baia Sprie, schimbul II se dovedește mai bun decît primul schimb. Mă refer la nivelul extracției de minereu. Noi, ca și toți minerii, lucrăm în patru schimburi de cîte 6 ore în subteran, pe zi. Schimbul IV fiind orientat spre aprovizionarea materială, revizia utilajelor și extracția minereului încărcat dinainte, cind vin în schimbul minerii găsesc tot ce le trebuie pentru realizarea ciclului tehnologic. Și cum iu acest schimb, de obicei se începe cu controlul general al locului de muncă, excavarea și extracția se efectuează după trecerea a 1—2 ore de la începerea lucrului. Cu asemenea organizare, pe schimburile I și III realizăm circa 60— 65 la sută din planul zilei, iar în schimbul II, pe care ne aflăm acum, circa 35 la sută. Remarcînd faptul că asistența tehnică este uniform repartizată pe schimburi, aș vrea să vă spun că și o parte din brigadieri obișnuiesc să lucreze în schimburile II și III ...La unul din panourile în exploatare, panoul 430, echipa de schimb din brigada lui Emil Farcaș lucra de zor la perforare. Minerul Ioan Ungur, terminase în mai puțin de trei ore de la începerea schimbului și perforarea frontului. Maistrul Vasile Socaci făcuse primul „rond" în abataj, lăsînd echipei indicații tehnologice concrete. — Brigada noastră, ne spune șeful de schimb, a realizat, aproape 600 tone de minereu peste plan, din cele 1.100 tone de minereu cu avem angajament pină la 23 August. Și azi, întrucît avem minereu mult și vagoane suficiente, sigur vom da peste planul schimbului cel puțin 5—10 tone. Gh. DUMITRESCU, (Continuare în pag. a 2-a) E.M. Baia Spune Schimburile II și III să lucreze la nivelul primului schimb de muncă! ASISTENȚA TEHNICĂ O PREZENȚĂ PERMANENTĂ Fabrica de tricotaje „Unitatea“ MAȘINILE „MERGIN... GOL I S9 Raidul nostru la Fabrica „Unitatea“ Sighetu Marmației, începe odată cu cel de al doilea schimb de muncă. Volumul producției, efectivul afectat nu se deosebesc cu nimic de cele ale primului schimb. O parte din oameni au intrat în secții cu 10—15 minute înainte de ora începerii muncii. Doar parte, pentru că mulți, destul de mulți, vin agale, cu 20 minute și chiar jumătate de oră după începere. Nimeni nu-i întreabă de ce fac așa. Nici chiar șeful serviciului de resort, Tiberiu Csatari, care asistă liniștit la aceste abateri disciplinare. După mai bine de o oră de lucru, maistrul Mihai Sacalîș nu-și cunoaște efectivul în lucru. — Asta-i treaba ajutorului de maistru, ne spune cu aerul intrigat că am îndrăznit să-I întrebăm așa ceva. In timpul discuției, în birou întră alarmată o muncitoare, Maria Porcean, reclamînd „dispariția“ unei cantități de fire. — Așa am de lucru mereu, spune maistrul. De multe ori am propus conducerii ca lucrul la mașinile de înalt randament din secție să fie preluat din mers. Dar, „eu am spus, eu am auzit...". ...Ora 23. Cu un efectiv redus începe cel de-al treilea schimb de muncă. Notăm o prezentă mult mai bună decît la precedentul schimb. Ca asistență tehnică, maiștrii de schimb și lăcătușul de intervenție Vasile Herbil. Nu, nu are misiunea de a veghea la bunul mers al mașinilor. Misiunea lui... să păzească telefonul! După ora 1 din noapte, intrăm în secțiile unde ar fi trebuit ca toate mașinile să meargă din plin. Ți-ai găsit! Foarte multe stau sub dușul sutelor de wați lumină. Nici țipenie de om. Nu ne surprinde „folosirea“ într-o asemenea măsură a mașinilor, deoarece se vede că „obiceiul" s-a preluat din schimbul II. Problema la care n-am găsit răspuns este: unde au „dispărut" și acei, puțini la număr, oameni veniți în schimb? Remarcînd că pe întinderea celor două schimburi nimeni n-a putut da relații concrete despre producția realizată, disciplina efectivului și orele pierdute (dir plătite!), ne-am gîndit să adresăm o invitație conducerii de la „Unitatea“. Faceți bine și vizitați fabrica și în schimbul II sau III. Veți avea suficiente motive de reflecție asupra cauzelor adevărate care impietează asupra activității Întreprinderii. M. T. ZAVOIANU MERCUR Băiuț. Centru muncitoresc important al județului în care mineritul și exploatarea lemnului ocupă o pondere tot mai mare. Vorbind de creșterea nivelului de trai al oamenilor, vom include și posibilitățile de aprovizionare, o cu mai bună servire prin diversele modalități puse la dispoziția populației. Am fost, nu demult, „cumpărători“ în principalele unități comerciale de aici. Ce ni s-a oferit —, aspecte pozitive, dar și negative — redăm în rîndurile de mai jos. ...Magazinul alimentar cu autoservire. De la început suntem plăcut impresionați de ordinea și curățenia care domnesc peste tot, de abundența produselor. Tovarășul Andrei Perșa, recepționat, ne declara următoarele: „ Sîntem în general bine aprovizionați cu toate produsele cerute de cumpărători. Nu ne lipsesc condimentele, preparatele din carne, diferite sorturi CUMPĂRĂTOR LA BĂIUT de făină, paste făinoase etc. Dacă în privința aprovizionării stăm bine, nu același lucru pot să-i spun despre felul cum suntem descongestionați de cantitățile foarte mari de ambalaje. De exemplu, numai la magazinul din Poiana Bolizii avem peste 800 de saci pe care nu-i ridică nimeni, deși am făcut numeroase apeluri. Am încercat să vedem cum își face simțită prezența echipa de control obștesc, împuternicită cu controlul în acest magazin. In caietul unde se evidențiază controalele, ultimul efectuat era cel din ziua de 1 august 1973! In legătură cu aceasta, interlocutorul nostru Emil DANCIU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXIV nr 6272 Marți 2 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani Cel doi din fotografia noastră —minerul șef de schimb loan Ungur și ajutorul său, Arghir Petrehuș fac parte din cea mai bună brigadă de la E. M. Baia Sprie, condusă de comunistul Emilian Farca?‘ Foto: Nicolae PREDA, tehnician Intîlnire dintre tovarășul Jalan Ceaușescu și tovarășul Mar Larsen Luni dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu Reidar Larsen, președintele Partidului Comunist din Norvegia, care la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită în țara noastră, însoțit de tovarășul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarășul Reidar Larsen transmis, în numele comuniștilor norvegieni și al său personal, calde felicitări tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru alegerea sa în înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România. Mulțumind, secretarul general al P.C.R. a adresat comuniștilor norvegieni un salut cordial și felicitări pentru rezultatele obținute în ultima perioadă de Partidul Comunist din Norvegia. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a efectuat un schimb de vederi și informații privind activitatea și preocupările actuale ale Partidului Comunist Român și Partidului Comunist din Norvegia, precum și în legătură cu dezvoltarea colaborării dintre ele. Tovarășul Reidar Larsen a felicitat Partidul Comunist Român, poporul român, pentru remarcabilele realizări obținute în construirea societății socialiste multtilateral dezvoltate și le-a urat să obțină succese tot mai mari în viitor. In cursul întrevederii s-a relevat cu satisfacție evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie, solidaritate și conlucrare frățească dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Norvegia și potrivă dorința s-a exprimat deade a extinde continuu aceste relații, în interesul celor două partide, al popoarelor român și norvegian, al dezvoltării legăturilor, pe multiple planuri, dintre România și Norvegia, al cauzei înțelegerii, securității pe continentul european și cooperării internaționale. Salutînd tendința spre destindere în viața internațională, conducătorii celor două partide au evidențiat necesitatea intensificării în continuare a luptei maselor populare, a opiniei publice, pentru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pentru afirmarea în relațiile dintre state a principiilor egalității, independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, pentru participarea tuturor statelor, pe bază de egalitate, la soluționarea principalelor probleme internaționale. Au fost abordate, totodată, aspecte ale mișcării comuniste și muncitorești, cu care prilej fost reafirmată hotărîrea P.C.R. a și P.C.N. de a-și aduce întreaga contribuție și în viitor la întărirea unității și solidarității partidelor comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste de pretutindeni, la lupta împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru pace, democrație și socialism, pentru edificarea unui climat de trainică securitate și largă colaborare în Europa și în lume. Ce și cum , în adunarea se discută comuniștilor în organizații de bază subordonate Comitetului comunal de partid Mireșu Mare Adunarea generală a organizației de partid are, după cum se știe, de îndeplinit multiple și complexe atribuții. In Statutul partidului nostru, ele sunt limpede precizate și, de aceea, nu vom insista asupra lor. Dar ne vom opri în cîteva organizații de bază, subordonate Comitetului comunal de partid Mireșu Mare, cu intenția vădită de a cunoaște preocupările existente în pregătirea adunărilor generale, dar mai cu seamă problematica pe care ele o abordează. ...Satul Dănești. Aici facem cunoștință cu Ioan Chioreanu, secretarul organizației de partid pe brigada de cooperatori. El ne prezintă numeroase aspecte din munca comuniștilor, din preocupările biroului pentru a face de fiecare dată din adunarea generală o școală a educației, un for al muncii și conducerii colective, pentru dezbaterea și rezolvarea unor probleme ancorate în realitățile satului, adoptînd hotăriri și măsuri care să contribuie la buna desfășurare a activității în toate sectoarele. — Luna trecută, noi am discutat în adunarea generală felul în care se execută lucrările de fertilizare a solului. Alegerea acestei teme n-am făcut-o la întîmplare. Știam că în cooperativă nu prea se găsesc îngrășăminte naturale la nivelul cerințelor. In schimb, în curțile oamenilor s-au adunat, în cursul anului, mari cantități de bălegar. Am stat de vorbă cu cîțiva cetățeni și i-am întrebat ce au de gind. Nici unul nu s-a opus. Toți cei cu care am vorbit au fost de acord să-l ducă în cîmp, pe tarlalele brigăzii. Dar acțiunea trebuia declanșată. Punînd în dezbaterea comuniștilor această chestiune, s-a hotărît începerea lucrărilor, stabilindu-se sarcini precise pe membri de partid. In zilele următoare, ei au fost primii care au trecut la treabă, ca apoi să treacă tot satul, fertilizîndu-se suplimentar, într-o perioadă scurtă, o suprafață de 17 hectare. Acum avem certitudinea că pe această suprafață vom realiza o producție bună de porumb. Aflăm că la alte adunări generale de partid, biroul organizației de bază a invitat pe profesorul Andrei Buciuman, directorul școlii generale din localitate, pentru a prezenta în fața comuniștilor expuneri pe teme politico-ideologice, de etică și echitate, despre felul în care trebuie educați tinerii, pentru a le cultiva pasiunea față de muncă și învățătură, cum trebuie să se comporte ei, membrii de partid, în familie și societate, pentru a servi drept exemplu in rîndul tuturor cetățenilor. Astfel de dezbateri, bogate în conținut, însoțite de fapte de viață, sînt frecvent organizate aici, ele avînd o mare influență asupra conștiinței membrilor de partid, a cetățenilor. Cum altfel se poate explica participarea cu atîta interes a cooperatorilor la toate acțiunile întreprinse în brigadă și în sat pentru sporirea producției agricole, ca și pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localității? — Directorul școlii este un membru de partid activ, un om apreciat de cetățeni, de tineret, iar noi îl apropiem și mai mult prin antrenarea sa la munca de partid, la activitatea organizației noastre de bază. El ne ajută să pregătim ci mai bine adunările generale, să le îmbogățim conținutul. Nu demult am dezbătut felul în care se desfășoară învățămîntul de partid. Profesorul Andrei Buciuman, în calitate de propagandist, a fost prezent, ca de fiecare dată, aducînd în adunarea generală probleme importante, care interesează pe toți comuniștii din sat. Aurel P. PADUREANU (Continuare în pag. a 2-a) Grupul școlar pentru exploatarea lemnului din Sighetu Marmației. In fotografie: Irina Stan din anul I, de la Liceul industrial, în cadrul orelor practice, în atelierul de tîmplărie. Lucrează la o mașină modernă cu care se pot executa 5 operații diferite. Pavel Bonte se numără printre muncitorii cu bună pregătire profesională de la platforma „Băimăreana". Lucrează în secția de tratamente termice și este fruntaș în întrecerea socialistă. * Ordinul Muncii clasa I conferit Consiliului popular județean Maramureș obligă primăriile să muncească mai mult, mai bine, mai economicos Contribuție bănească și In mancă - SURSĂ DE ÎMBOGĂȚIRE A ZESTREI EDILIIAR-GOSPODĂREȘTI Intr-o recentă ședință a Comitetului executiv al Consiliului popular județean s-a analizat modul de aplicare a Legii 20/1971 privind contribuția bănească și în muncă. Pe această temă, vizînd în principal activitatea edililor stadiul lucrărilor, am eli vat o convorbire cu tovarășul Ioan Mare, de la Consiliul popular județean: — Ce ne puteți spune despre desfășurarea adunărilor pentru votarea contribuției bănești și în muncă pe anul 1974? — Aceste adunări au dezbătut și s-au pronunțat în spirit democratic, așa cum prevede legea, asupra lucrărilor propuse de comitetele de inițiativă și comitetele executive ale consiliilor populare spre a se executa din contribuția bănească și in muncă. Țin să subliniez că, spre deosebire de anii trecuți, în municipiile Baia Mare și Sighetu Marmatiei obiectivele din contribuția bănească au fost aprobate în adunările pe circumscripții electorale, stabilindu-se totodată și sumele ce revin pe fiecare familie, iar în orașele și comunele județului definitivarea sumelor bănești și a obiectivelor s-a făcut în adunările delegaților aleși pe circumscripții. Putem afirma că adunările au analizat cu răspundere propuse și au obiectivele stabilit în spiritul echității sarcinile ce revin în acest domeniu. — Care sunt principalele obiective pentru anul 1974? — Pe județ s-ia votat o contribuție bănească însumând 7.656.200 lei. In Leordina, Cupșeni, Ungureni, Costeni, Bistra, Crasna Vișeului, Valea Vișeului și Repedea nu s-a votat contribuție bănească, deoarece acolo se string sumele pentru lucrările de electrificare. In principal s-au stabilit ca obiective: 136 săli de clasă, 3 laboratoare, 13 ateliere școlare, o sală de gimnastică, 7 grădinițe de copii, 6 dispensare și 3 puncte medicale la sate, 25 cămine culturale și altele. O parte din acestea au fost începute în anul trecut. Depinde de posibilitățile de care dispune fiecare localitate. — Se pare că există unele lacune In realizarea obiectivelor. — Da. In Baia Mare și Sighetu Marmației, unele obiective votate nu au fost precizate, ceea ce denotă că nu s-au studiat cu toată atenția condițiile și posibilitățile de realizare. In alte locuri nu s-a acordat suficientă atenție întocmirii documentațiilor ori s-au votat lucrări cu valori foarte mari și greu de realizat fără o pregătire prealabilă. — Cum pot fi lichidate lipsurile semnalate? — Primele măsuri s-au și luat. Adică, pină la data de 1 mai se vor tine toate pentru votarea adunării« contribuției pe anul 1975, astfel incit să se poată constitui din vreme sumele necesare, dîndu-se totodată asiguproiectele și documentațiile de finanțare și de execuție. Evident că, în aceste condiții, știind cel Ion NEGREANU (Continuare în pag a 2-a)