Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)

1974-04-02 / nr. 6272

CALITATE, EFICIENȚĂ Ce, cum, cu cit producem ? Este binecunoscut că desfă­șurarea ritmică a procesului de producție — nu numai în ca­drul trimestrelor și lunilor, ci și în cadrul zilei de muncă — este una din căile eficiente pentru obținerea unui spor de produse, pentru folosirea in­tensivă a potențialului tehnic și uman din întreprinderi. In decursul anchetei noastre, unii economiști și specialiști au încercat să motiveze neli­­niaritatea realizărilor din schimburile II și­ III, compara­tiv cu cele ale primului schimb, prin adâncirea oboselii fiziolo­gice a oamenilor repartizați în aceste schimburi. O „motiva­re" nu tocmai reală, firească. Pentru omul muncii programat să-și îndeplinească sarcinile în schimbul II sau III ziua de muncă începe în aceleași con­diții fiziologice ca și pentru cel ce lucrează în primul schimb. Neliniaritatea realizări­lor din schimburile­ II și III este în funcție de cu totul alte motive1e: aprovizionarea ma­terială, întreținerea utilajelor, asistența tehnică, răspunderea cu care organizează munca șefii formațiilor de lucru, dis­ciplina fiecărui angajat.­­ La exploatarea noastră, ne spune inginerul Ioan Izvo­ran, directorul E.M. Baia Sprie, schimbul II se dovedește mai bun decît primul schimb. Mă refer la nivelul extracției de minereu. Noi, ca și toți mine­rii, lucrăm în patru schimburi de cîte 6 ore în subteran, pe zi. Schimbul IV fiind orientat spre aprovizionarea materia­lă, revizia utilajelor și extrac­ția minereului încărcat dinain­te, cind vin în schimbul­­ mi­nerii găsesc tot ce le trebuie pentru realizarea ciclului teh­nologic. Și cum iu­­ acest schimb, de obicei se începe cu controlul general al locu­lui de muncă, excavarea și ex­tracția se efectuează după tre­cerea a 1—2 ore de la în­ceperea lucrului. Cu aseme­nea organizare, pe schimburi­le I și III realizăm circa 60— 65 la sută din planul zilei, iar în schimbul II, pe care ne a­­flăm acum, circa 35 la sută. Remarcînd faptul că asistența tehnică este uniform repartiza­tă pe schimburi, aș vrea să vă spun că și o parte din briga­dieri obișnuiesc să lucreze în schimburile II și III ...La unul din panourile în exploatare, panoul 430, echipa de schimb din brigada lui Emil Farcaș lucra de zor la perfo­rare. Minerul Ioan Ungur, ter­minase în mai puțin de trei o­­re de la începerea schimbu­lui și perforarea frontului. Mai­strul Vasile Socaci făcuse pri­mul „rond" în abataj, lăsînd echipei indicații tehnologice concrete. — Brigada noastră, ne spune șeful de schimb, a realizat, a­­proape 600 tone de minereu peste plan, din cele 1.100 to­ne de minereu cu­ avem an­gajament pină la 23 August. Și azi, întrucît avem minereu mult și vagoane suficiente, si­gur vom da peste planul schim­bului cel puțin 5—10 tone. Gh. DUMITRESCU, (Continuare în pag. a 2-a) E.M. Baia Spune Schimburile II și III să lucreze la nivelul primului schimb de muncă! ASISTENȚA TEHNICĂ O PREZENȚĂ PERMANENTĂ Fabrica de tricotaje „Unitatea“ MAȘINILE „MERG­­IN... GOL I S9 Raidul nostru la Fabrica „U­­­nitatea“ Sighetu Marmației, în­cepe odată cu cel de al doilea schimb de muncă. Volumul producției, efectivul afectat nu se deosebesc cu nimic de cele ale primului schimb. O parte din oameni au intrat în secții cu 10—15 minute înainte de ora începerii muncii. Doar parte, pentru că mulți, destul­­ de mulți, vin agale, cu 20 minute și chiar jumătate de oră după începere. Nimeni nu-i întreabă de ce fac așa. Nici chiar șeful serviciului de re­sort, Tiberiu Csatari, care asis­tă liniștit la aceste abateri dis­ciplinare. După mai bine de o oră de lucru, maistrul Mihai Sacalîș nu-și cunoaște efectivul în lu­cru. — Asta-i treaba ajutorului de maistru, ne spune cu aerul intrigat că am îndrăznit să-I întrebăm așa ceva. In timpul discuției, în birou întră alar­mată o muncitoare, Maria Por­­cean, reclamînd „dispariția“ u­­nei cantități de fire. —­ Așa am de lucru mereu, spune maistrul. De multe ori am propus conducerii ca lucrul la mașinile de înalt randament din secție să fie preluat din mers. Dar, „eu am spus, eu am auzit...". ...Ora 23. Cu un efectiv re­dus începe­­ cel de-al treilea schimb de muncă. Notăm o pre­zentă mult mai bună decît la precedentul schimb. Ca asisten­ță tehnică, maiștrii de schimb și lăcătușul de intervenție Va­­sile Herbil. Nu, nu are misiu­nea de a veghea la bunul mers al mașinilor. Misiunea lui... să păzească telefonul! După ora 1 din noapte, intrăm în secțiile unde ar fi trebuit ca toate mașinile să meargă din plin. Ți-ai găsit! Foarte mul­te stau sub dușul sutelor de wați lumină. Nici țipenie de om. Nu ne surprinde „folosi­rea“ într-o asemenea măsură a mașinilor, deoarece se vede că „obiceiul" s-a preluat din schimbul II. Problema la care n-am găsit răspuns este: unde au „dispărut" și acei, puțini la număr, oameni veniți în schimb? Remarcînd că pe întinderea celor două schimburi nimeni n-a putut da relații concrete despre producția realizată, dis­ciplina efectivului și orele pier­dute (dir plătite!), ne-am gîn­dit să adresăm o invitație con­ducerii de la „Unitatea“. Fa­ceți bine și vizitați fabrica și în schimbul II sau III. Veți a­­vea suficiente motive de reflec­­ție asupra cauzelor adevărate care impietează asupra activi­tății Întreprinderii. M. T. ZAVOIANU MERCUR Băiuț. Centru muncitoresc important al județului în care mineritul și exploatarea lemnu­lui ocupă o pondere tot mai mare. Vorbind de creșterea ni­velului de trai al oamenilor, vom include și posibilitățile de aprovizionare, o cu­ mai bună servire prin diversele modali­tăți puse la dispoziția popu­lației. Am fost, nu demult, „cum­părători“ în principalele unități comerciale de aici. Ce ni s-a oferit —, aspecte pozitive, dar și negative — redăm în rîndu­­rile de mai jos. ...Magazinul alimentar cu au­toservire. De la început suntem­ plăcut impresionați de ordinea și curățenia care domnesc pes­te tot, de abundența produse­lor. Tovarășul Andrei Perșa, recepționat, ne declara urmă­toarele: „ Sîntem în general bine a­­provizionați cu toate produsele cerute de cumpărători. Nu ne lipsesc condimentele, prepara­tele din carne, diferite sorturi CUMPĂRĂTOR LA BĂIUT de făină, paste făinoase etc. Dacă în privința aprovizionării stăm bine, nu același lucru pot să-i spun despre felul cum sun­tem descongestionați de canti­tățile foarte mari de ambalaje. De exemplu, numai la magazi­nul din Poiana Bolizii avem peste 800 de saci pe care nu-i ridică nimeni, deși am făcut numeroase apeluri. Am încercat să vedem cum își face simțită prezența echi­pa de control obștesc, împu­ternicită cu controlul în acest magazin. In caietul unde se e­­vidențiază controalele, ultimul efectuat era­ cel din ziua de 1 august 1973! In legătură cu aceasta, interlocutorul nostru Emil DANCI­U (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXIV nr 6272 Marți 2 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani Cel doi din fotografia noastră —minerul șef de schimb loan Un­gur și ajutorul său, Arghir Petre­huș fac parte din cea mai bună brigadă de la E. M. Baia Sprie, condusă de comunistul Emilian Farca?‘ Foto: Nicolae PREDA, tehnician Intîlnire dintre tovarășul Jalan Ceaușescu și tovarășul Mar Larsen Luni dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit cu Reidar Lar­sen, președintele Partidului Co­munist din Norvegia, care la in­vitația C.C. al P.C.R., face o vi­zită în țara noastră, însoțit de tovarășul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat to­varășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarășul Reidar Larsen transmis, în numele comuniștilor­­ norvegieni și al său personal, cal­de felicitări tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru alegerea sa în înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România. Mulțumind, secretarul general al P.C.R. a adresat comuniștilor norvegieni un salut cordial și fe­licitări pentru rezultatele obținu­te în ultima perioadă de Partidul Comunist din Norvegia. In cadrul convorbirilor, desfă­șurate într-o atmosferă caldă, to­vărășească, s-a efectuat un schimb de vederi și informații privind activitatea și preocupă­rile actuale ale Partidului Comu­­nist Român și Partidului Comu­nist din Norvegia, precum și în legătură cu dezvoltarea colabo­rării dintre ele. Tovarășul Reidar Larsen a fe­licitat Partidul Comunist Român, poporul român, pentru remarca­bilele realizări obținute în con­struirea societății socialiste mul­­t­tilateral dezvoltate și le-a urat să obțină succese tot mai mari în viitor. In cursul întrevederii s-a rele­vat cu satisfacție evoluția ascen­dentă a relațiilor de prietenie, solidaritate și conlucrare frățeas­că dintre Partidul Comunist Ro­mân și Partidul Comunist din Norvegia și potrivă dorința s-a exprimat dea­de a extinde continuu aceste relații, în intere­sul celor două partide, al popoa­relor român și norvegian, al dezvoltării legăturilor, pe multi­ple planuri, dintre România și Norvegia, al cauzei înțelegerii, securității pe continentul euro­pean și cooperării internaționa­le. Salutînd tendința spre destin­dere în viața internațională, con­ducătorii celor două partide au evidențiat necesitatea intensifi­cării în continuare a luptei mase­lor populare, a opiniei publice, pentru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pentru afirmarea în relațiile dintre state a principiilor egalității, independenței și suve­ranității naționale, neamestecu­lui în treburile interne, pen­tru participarea tuturor statelor, pe bază de egalitate, la soluțio­narea principalelor probleme in­ternaționale. Au fost abordate, totodată, as­pecte ale mișcării comuniste și muncitorești, cu care prilej fost reafirmată hotărîrea P.C.R. a și P.C.N. de a-și aduce întreaga contribuție și în viitor la întări­rea unității și solidarității par­tidelor comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste de pre­tutindeni, la lupta împotriva im­perialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru pace, democrație și socialism, pentru edificarea unui climat de trainică securitate și largă colaborare în Europa și în lume. Ce și cum , în adunarea se discută comuniștilor în organizații de bază subordonate Comitetului comunal de partid Mireșu Mare Adunarea generală a organiza­ției de partid are, după cum se știe, de îndeplinit multiple și com­plexe atribuții. In Statutul partidu­lui nostru, ele sunt limpede preci­zate și, de aceea, nu vom insista asupra lor. Dar ne vom opri în cîteva organizații de bază, sub­ordonate Comitetului comunal de partid Mireșu Mare, cu intenția vădită de a cunoaște preocupări­le existente în pregătirea adună­rilor generale, dar mai cu seamă problematica pe care ele o abor­dează. ...Satul Dănești. Aici facem cu­noștință cu Ioan Chioreanu, se­cretarul organizației de partid pe brigada de cooperatori. El ne pre­zintă numeroase aspecte din munca comuniștilor, din preocu­pările biroului pentru a face de fiecare dată din adunarea genera­lă o școală a educației, un for al muncii și conducerii colective, pentru dezbaterea și rezolvarea u­­nor probleme ancorate în realită­țile satului, adoptînd hotăriri și măsuri care să contribuie la buna desfășurare a activității în toate sectoarele. — Luna trecută, noi am discu­tat în adunarea generală felul în care se execută lucrările de fer­tilizare a solului. Alegerea aces­tei teme n-am făcut-o la întîm­­plare. Știam că în cooperativă nu prea se găsesc îngrășăminte na­turale la nivelul cerințelor. In schimb, în curțile oamenilor s-au adunat, în cursul anului, mari can­­tități de bălegar. Am stat de vor­bă cu cîțiva cetățeni și i-am în­trebat ce au de gind. Nici unul nu s-a opus. Toți cei cu care am vor­bit au fost de acord să-l ducă în cîmp, pe tarlalele brigăzii. Dar acțiunea trebuia declan­șată. Punînd în dezbaterea comu­niștilor această chestiune, s-a ho­­tărît începerea lucrărilor, stabi­­lindu-se sarcini precise pe mem­bri de partid. In zilele următoare, ei au fost primii care au trecut la treabă, ca apoi să treacă tot sa­tul, fertilizîndu-se suplimentar, în­tr-o perioadă scurtă, o suprafață de 17 hectare. Acum avem certitu­dinea că pe această suprafață vom realiza o producție bună de porumb. Aflăm că la alte adunări gene­rale de partid, biroul organizației de bază a invitat pe profesorul Andrei Buciuman, directorul șco­lii generale din localitate, pentru a prezenta în fața comuniștilor expuneri pe teme politico-ideolo­­gice, de etică și echitate, despre felul în care trebuie educați tine­rii, pentru a le cultiva pasiunea față de muncă și învățătură, cum trebuie să se comporte ei, mem­brii de partid, în familie și socie­tate, pentru a servi drept exemplu in rîndul tuturor cetățenilor. Ast­fel de dezbateri, bogate în conți­nut, însoțite de fapte de viață, sînt frecvent organizate aici, ele avînd o mare influență asupra conștiinței membrilor de partid, a cetățenilor. Cum altfel se poate explica participarea cu atîta inte­res a cooperatorilor la toate ac­țiunile întreprinse în brigadă și în sat pentru sporirea producției agricole, ca și pentru buna gospo­dărire și înfrumusețare a locali­tății? — Directorul școlii este un membru de partid activ, un om apreciat de cetățeni, de tineret, iar noi îl apropiem și mai mult prin antrenarea sa la munca de partid, la activitatea organizației noastre de bază. El ne ajută să pregătim ci­ mai bine adunările generale, să le îmbogățim conți­nutul. Nu demult am dezbătut fe­lul în care se desfășoară învăță­­mîntul de partid. Profesorul An­­drei Buciuman, în calitate de pro­pagandist, a fost prezent, ca de fiecare dată, aducînd în aduna­rea generală probleme importante, care interesează pe toți comu­niștii din sat. Aurel P. PADUREANU (Continuare în pag. a 2-a) Grupul școlar pentru exploatarea lemnului din Sighetu Marmației. In fotografie: Irina Stan din anul I, de la Liceul industrial, în ca­drul orelor practice, în atelierul de tîmplărie. Lucrează la o ma­șină modernă cu care se pot exe­cuta 5 operații diferite. Pavel Bonte se numără printre muncitorii cu bună pregătire pro­fesională de la platforma „Băimăreana". Lucrează în secția de tratamente termice și este fruntaș în întrecerea socialistă. * Ordinul Muncii clasa I conferit Consiliului popular județean Maramureș obligă primăriile să muncească mai mult, mai bine, mai economicos Contribuție bănească și In mancă - SURSĂ DE ÎMBOGĂȚIRE A ZESTREI EDILIIAR-GOSPODĂREȘTI Intr-o recentă ședință a Comitetului executiv al Consiliului popular județean s-a analizat modul de aplicare a Le­gii 20/1971 privind con­tribuția bănească și în muncă. Pe această te­mă, vizînd în principal activitatea edililor stadiul lucrărilor, am el­­i vat o convorbire cu to­varășul Ioan Mare, de la Consiliul popular ju­dețean: — Ce ne puteți spu­ne despre desfășurarea adunărilor pentru vota­rea contribuției bănești și în muncă pe anul 1974? — Aceste adunări au dezbătut și s-au pronun­țat în spirit democratic, așa cum prevede legea, asupra lucrărilor propu­se de comitetele de ini­țiativă și comitetele exe­cutive ale consiliilor po­pulare spre a se exe­­­­cuta din contribuția bă­nească și in muncă. Țin să subliniez că, spre deosebire de anii tre­cuți, în municipiile Baia Mare și Sighetu Marma­­tiei obiectivele din con­tribuția bănească au fost aprobate în adună­rile pe circumscripții e­­lectorale, stabilindu-se totodată și sumele ce revin pe­­ fiecare familie, iar în orașele și comu­nele județului definiti­varea sumelor bănești și a obiectivelor s-a fă­cut în adunările delega­ților aleși pe circum­scripții. Putem afirma că adunările au analizat cu răspundere propuse și au obiectivele stabilit în spiritul echității sar­cinile ce revin în acest domeniu. — Care sunt principa­lele obiective pentru a­­nul 1974? — Pe județ s-ia votat o contribuție bănească însumând 7.656.200 lei. In Le­ordina, Cupșeni, Ungureni, Costeni, Bis­­tra, Crasna Vișeului, Valea Vișeului și Repe­dea nu s-a votat contri­buție bănească, deoare­ce acolo se string sume­le pentru lucrările de electrificare. In princi­pal s-au stabilit ca o­­biective: 136 săli de cla­să, 3 laboratoare, 13 a­­teliere școlare, o sală de gimnastică, 7 grădi­nițe de copii, 6 dispen­sare și 3 puncte medica­le la sate, 25 cămine culturale și altele. O parte din acestea au fost începute în anul trecut. Depinde de po­sibilitățile de care dis­pune fiecare localitate. — Se pare că există unele lacune In realiza­rea obiectivelor. — Da. In Baia Mare și Sighetu Marmației, unele obiective votate nu au fost precizate, ceea ce denotă că nu s-au studiat cu toată a­­tenția condițiile și posi­bilitățile de realizare. In alte locuri nu s-a a­­cordat suficientă atenție întocmirii documenta­țiilor ori s-au votat lucrări cu valori foar­te mari și greu de reali­zat fără o pregătire prealabilă. — Cum pot fi lichi­date lipsurile semnalate? — Primele măsuri s-au și luat. Adică, pină la data de 1 mai se vor tine toate pentru votarea adunării« contri­buției pe anul 1975, ast­fel incit să se poată constitui din vreme su­mele necesare, dîndu-se totodată asigu­­pro­iectele și documentațiile de finanțare și de exe­cuție. Evident că, în a­­ceste condiții, știind cel Ion NEGREANU (Continuare în pag a 2-a)

Next