Pentru Socialism, mai 1974 (Anul 24, nr. 6297-6304)

1974-05-01 / nr. 6297

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! TRĂIASCĂ 1 MAI, ziua solidarității și frăției internaționale a celor ce muncesc! Anul XXIV nr. 6297 Miercuri 1 Mai 1974 4 pagini — 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Sărbătoarea muncii Primăvara aceasta, pe meleagu­rile noastre legendare, a sosit mai devreme. Au izbucnit livezile în soare și cîmpul s-a îmbrăcat fru­mos în straiele sale verzi și proaspete, pregătindu-se să ro­dească bogat. Totul în jur îți in­cintă ochiul și privindu-ne zidiri­le și izbînzile simțim cum ne copleșește, puternic sentimentul de constructori. Acestea — pe care le vedem, pe care le simțim și la care visăm — sînt faptele noastre de muncă, sînt gîndurile îndrăznețe ale co­muniștilor. Sînt munca noastră cea de toate zilele, temelia pe care se clădește fericirea și bel­șugul din țară și din casa noas­tră. Munca — și numai ea — este cea care ne dă, realmente, o­­noarea, cinstea, demnitatea; ea este puterea și adevărul, izvorul veșnic viu al îmbogățirii zestrei de zidiri socialiste pe mănosul pămînt al României. Ne simțim mîndri și bucuroși că sărbătoarea muncii — 1 Mai — o întimpinăm și în acest an jubiliar cu roade bogate în ma­rea întrecere socialistă. Peste tot —■­in uzine, în fabrici, în mine, sus în creierul munților la fo­restieri, pe ogoare, în instituții — domină climatul muncii efer­vescente, entuziaste, rodnice, ge­nerat de apropierea aniversării eliberării patriei, de cel de-al III-lea Congres al partidului, de dorința firească, omenească a fie­căruia de a contribui cu dăruire la transpunerea în fapt a măre­țului program de făurire a so­cietății socialiste multilateral dez­voltate. Maramureșenii se simt, cu trup și suflet, integrați acestei munci entuziaste. Cum este cunoscut, Consiliului popular județean i-a fost decernat Ordinul Muncii cla­sa a II-a pentru rezultatele do­­bîndite la întrecerea patriotică pe țară în cursul anului trecut. De asemenea, Organizația județeană de partid a ocupat locul V pe țară. Sînt succese care ne bu­cură, dar ele ne și obligă. Sunt dovezi certe ale hărniciei mara­mureșenilor. In cinstea Zilei de 1 Mai, in­dustria județului și-a realizat, cu cîteva zile înainte de termen, sarcinile de plan pe primele pa­tru luni. E firesc, deci, ca sărbătoarea primăverii și a muncii s-o săr­bătorim prin muncă. 1 Mai e zi de bilanț, o zi în care adu­o­năm ceea ce am făcut pentru a ne ridica prestigiul prin muncă, prin roadele făurite de mintea și brațele noastre. E o zi în care ne gîndim cum am putea face mai mult, mai bine și mai economi­cos ca să prosperăm o dată cu țara. Fiecare colectiv își analizează posibilitățile, caută soluții, își concentrează eforturile spre mări avansul dobîndit în cincinal.­­ Munca a devenit astfel condiția unei existențe demne, conștiente de sine. Colective întregi, mii de fruntași și evidențiați in între­cerea socialistă, oameni de toate profesiile își dau seama că a trăi și munci în societatea noas­tră socialistă, bazată pe drepta­te și echitate, nu e totuna cu a ocupa un oarecare loc sub soare. Mindiuna și datoria ne determină să facem totul pentru a ocupa un loc de frunte, nu un loc oa­recare. E o simplă și frumoasă mîndrie de om al muncii fiindcă munca a devenit in România un titlu de noblețe, o glorioasă carte de vizită a unui popor întreg. Cinstim Ziua de 1 Mai prin muncă. Printr-o muncă plină de dăruire spre înălțarea și măreția patriei. Cinstim această zi uni­i puternic în jurul Partidului Comunist Ro­mân, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu — ales de națiune în această pri­măvară ca întîiul președinte al Republicii. Cinstim această zi cu sentimentul solidarității și frăției cu toți cei ce muncesc din lu­mea întreagă. Prin tot ce con­struim ne îndeplinim o îndato­rire patriotică și totodată, inter­­naționalistă. f.I ÄIBLIOTECA CENTRALA UNIVfiRSlTAXA „M. EKflNESCU- IAȘI De aproape trei decenii ne-am obișnuit sa a­­ducem omagiu la Ziua muncii ceea ce avem mai de preț: MUNCA, strădaniile noastre de toate zi­lele pentru mai mult, mai bine. Anul acesta, o­­magiul nostru la Ziua muncii are in el ceva mai mult ca-n alți ani, semnificația a ceea ce ne-am propus să făptuim Intru cinstirea celor treizeci de ani de viață liberă în patria liberă, a celui de al XI-lea Congres al partidului. De aceea și faptele de muncă sînt mai fierbinți, mai bogate, mai izvorîte din adîncul sufletului și conștiinței noastre. Pentru că în anul al patrulea al cinci­nalului ne-am propus — și tot faptele confirmă că angajamentele devin realitate —, sa realizăm noi pași in îndeplinirea sarcinilor acestei istorice perioade în patru ani și jumătate. De la un capăt la altul, Maramureșul muncitor înscrie pe graficile avîntatei sale întreceri rea­lizări de seamă ce au ca numitor comun MUNCA, eroul nostru cel de toate zilele... MUNCA eroul cel de toate zilele Mai tari ca... filoanele! ...Stăm de vorbă la E. M. Nistru cu tovară­șul loan Oros, secreta­rul comitetului de par­tid. — in comparație cu alte exploatări, noi a­­vem „la global" reali­zări ceva mai mici, dar totuși bune. Ce avem însă, in schimb, este munca neobosită a co­lectivului nostru. Spre exemplu, la panoul 204... ...Și prin fața ochilor ne trece imaginea oame­nilor de la ..204", comu­nistul Filip Ilieș, frate­le său Ioan Ilieș Cris­­tofț, Gheorghe Pop Ne­grești, a celorlalți care au dovedit că sunt nu numai mineri de ispra­vă, ci chiar eroi, eroi ai muncii, ai zilelor noas­tre. Panoul 204, panou cu filon bogat, rămăse­se în rezervă, nu s-a încumetat nimeni să-l atace. Era un panou greu. Comunistul Filip Ilieș a dovedit insă că omul îi mai tare ca fi­lonul. S-a lucrat luni de zile cu mare atenție, cu indîrjire. Acum „204" figurează ca panou ter­minat. Și nu oricum. In trei luni de zile, neîn­fricații ortaci ai lui I­­lieș au scos la ziuă pes­­te 10.700 tone de mine­reu. E mult, e puțin, nu asta-i problema. Panoul 204 a demonstrat pentru tot Nistrul că în fața o­­mului, in fața muncii nimic din ce-i mai greu nu poate sta. ...La recepția de sfir­­șit de aprilie dăm gata suitorul nostru, ne spu­nea deunăzi Dumitru Pinzaru, minerul deta­șat de la Băiuț la Ba­ia Sprie, socotit unul din cei mai buni mi­neri de suitoare. Locul de muncă, neinvidiat de nimeni din Baia Sprie, a fost tare anevoios. Pe toată lungimea suitorul a trecut prin zone vechi, prin­ surpări de demult. Dar oamenii n-au dat . Aici, la orizontul minus 200, filonul 190 nord, avem, 75 metri li­niari în aprilie, pînă la sfîrșitul lunii depășim suta... Sunt de zece ani în mină, de patru ani sunt șef de echipă, am doi copii... Sîntem în avans cu 98 de zile fa­tă de plan... înlături. Știau că des­chid drum spre noi bo­gății de minereu și asta le da aripi. Pas cu pas, cadru lingă cadru, tot mai sus au avansat. Le-a fost în joc prestigiul la care tin. Acum, la Ziua muncii, ortacii lui Pîn­­zaru, încheie lucrarea grea. Cu 15 zile mai re­pede decit se angajaseră in­ contra­ctul-angaja­ment de acord global. Lazăr Gavril vorbește repede. N-are timp. Două, trei fraze și gata. Fiecare gînd al mineri­lor de la înaintare e format pe scheletul u­­nei cifre. Minerii vor­besc prin cifre. Vasile (Continuare în pag. a 3-a). nostru La Cavnic se doboară recorduri TOVARĂȘUL UT CEAUȘESCU­A PRIN DELEGAȚIA CAMBODGIAASĂ. IDN­SĂ DE VICEPRIMINISTRUL KHIEV SAMPRRR Marți, 30 aprilie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii So­cialiste România, a primit de­legația Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei și Guver­nului Regal de Uniune Na­țională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru și ministrul a­­părării naționale al G.R.U.N.C., comandantul șef al forțelor arma­te populare de eliberare na­țională. Din delegație fac par­te Jeng Sary, consilier spe­cial la președinția Consiliului de Miniștri, șef adjunct al delegației, Sarin Chiak, ministrul afacerilor externe, doamna leng Thrith, ministrul educației rare și al tineretului, Chea­popu­San, ambasadorul Regatului Cambod­­gia în România. La întrevedere au participat tovarășii Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Paul Niculescu-Mi­­zil, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., viceprim­­ministru al guvernului, ministrul educației și învățămîntului, Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Ma­­covescu, ministrul afacerilor ex­terne, Teodor Vasiliu, ministrul justiției, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al minis­trului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major. Conducătorul delegației a ară­tat că-i revine plăcuta însărcina­re de a transmite președintelui Nicolae Ceaușescu salutările fră­țești, împreună cu cele mai înal­te considerații, din partea șefului statului și președinte al Frontului Unit Național al Cambodgiei, prințul Norodom­ Sianuk, precum și urări de succes poporului ro­mân în opera de înflorire a Ro­mâniei socialiste. In numele poporului cambod­gian, al Frontului Unit Național, al Guvernului Regal de Uniune Națională, oaspetele a exprimat cele mai sincere și cordiale mul­țumiri Partidului Comunist Ro­mân, Guvernului Republicii So­cialiste România, poporului ro­mân, președintelui Ceaușescu, pentru sprijinul N­icolae ferm și constant acordat luptei juste a poporului cambodgian. Mulțumind călduros pentru mesajul transmis, pentru urările și sentimentele exprimate, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a adresat, la rîndul său, prințului Norodom Sianik un cald salut prietenesc, împreună cu cele mai sincere felicitări, iar eroicului popor khmer simțămintele de so­lidaritate ale poporului român cu lupta pe care o duce cu curaj și abnegație pentru făurirea unei Cambodgii libere și independen­te. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reafirmat solidaritatea militantă față de bravul popor khmer, asi­­gurîndu-i de tot sprijinul Parti­dului Comunist Român, Republicii Socialiste România și al poporu­lui român în lupta sa dreaptă pentru eliberarea și independența patriei, pentru cucerirea dreptului sacru de a se dezvolta de­ sine­­stătător, în conformitate cu do­rințele și aspirațiile sale. Pre­ședintele României și-a reafirmat convingerea că această luptă va fi încununată de succes, că vic­toria finală va fi de partea for­țelor patriotice khmere, sub con­ducerea Frontului Unit Național al Cambodgiei, astfel ca poporul khmer, greu încercat în acest lung război, să-și poată îndrepta forțele spre dezvoltarea econo­­mico-socială a țării, spre ridica­rea bunăstării sale materiale și spirituale. Convorbirea cordială și priete­nească dintre președintele Nicolae Ceaușescu și membrii delegației a prilejuit un larg schimb de in­formații și vederi în principalele (Continuare In pag. a 4-a) in pagina a 4-a Toastul președintelui Nicolae Ceaușescu Toastul viceprim­­ministrului Khieu Samphan Șeful unei brigăzi de b­e­­rari-betoniști, Gavril bait, lucrează de peste La­13 ani pe șantierele de con­strucții băimărene. In acest răstimp el a participat la construirea a numeroase blocuri de locuințe. In pre­zent lucrează la blocul A4/44 cu 10 nivele din car­tierul Gării. In fotografie: Gheorghe Pop, Gavril Sa­­bău și Gheorghe Ghita. Ritm intens executării lucrărilor agricole Restabilirea timpului a creat , condiții prielnice intensificării în­tregului complex de lucrări agri­cole specifice campaniei de pri­măvară. Ca urmare a eforturilor susținute depuse, în cadrul în­trecerii socialiste, de către me­canizatori și țăranii cooperatori pînă în seara zilei de 29 aprilie a.c., 53 de unități agricole coo­peratiste au raportat terminarea însămînțării porumbului pe în­treaga suprafață prevăzută planul de producție, iar pe ru­m­ deț lucrarea aceasta este reali­zată în proporție de 91 la sută. Inginerul Iuliu Bardoșan, șef de serviciu la Direcția generală a agriculturii, a evidențiat printre cooperativele fruntașe pe cele din Lucăcești, Mireșu Mare, Bi­­caz, Corni, „Iza“ Sighetu Marma­­ției, Tăuții Măgherăuș, care au încheiat primele acțiunea de în­­sămințare a porumbului. Relevind aceste rezultate, inter­locutorul nostru s-a referit însă și la unele rămîneri în urmă privind ritmul de desfășurare a vnsămînțării porumbului. In ca­drul cooperativelor agricole Gro­­șii-Țibleșului, Suciu de Sus, Co­­palnic-Mănăștur (unde inginerul șef nu raportează mersul însă­­mînțărilor), Fînațe, Mesteacăn, Bogdan Vodă, Ieud, Cicîrlău, Vi­­ma Mică, Vima Mare necesită luate măsuri organizatorice care să contribuie la impulsionarea terminării în cel mai scurt timp a însămînțării porumbului pe toate suprafețele destinate acestei culturi. Concomitent cu grăbirea înche­ierii însămînțărilor de primăvară, ținînd seama de condițiile spe­cifice ale timpului, organele lo­cale de partid și de stat sunt chemate de a lua măsuri de in­tensificare a activității în legu­micultura, în vederea începerii plantării răsadurilor. Paralel se cer executate lucrări de întreți­nere a culturii de cartofi și apli­carea ierbicidării. In discuțiile avute cu to­varășul Ioan Andron, președin­tele UJ.C.A.P., s-a apreciat, tot­odată necesitatea extinderii iri­gațiilor pe suprafețe cât mai mari și la toate culturile. „Apreciem modul în care se ocupă coopera­torii din Ulmeni, Ocoliș, Lucă­cești, Coaș, Pribilești, Sălsig pen­tru combaterea efectelor secetei, a spus interlocutorul, în alte lo­calități, văzînd că în ultimele zi­le a plouat, factorii de răspunde­re, conducerile cooperativelor, specialiștii nu manifestă aceeași grijă față de aplicarea irigațiilor. La Fărcașa, din neglijența ingi­­nerului-șef, conductele de la sis­temul de irigații au fost monta­te cu totul necorespunzător. E­­xistă numeroase unități situate pe cursul rîului Someș — Tăuții Măgherăuș, Jiba, Săbișa, Seini, ca și cele din zona rîului Lăpuș, — începînd de la Berchezoaia și pînă la brigada cooperatorilor din Bușag precum și cele de pe rîu­­rile Iza și Vișeu, care dispun de mari posibilități de extindere a irigațiilor. Se cere în schimb ini­țiativă și preocupare din partea cadrelor de conducere pentru e­­xecutarea unor amenajări simple prin care să se asigure plantelor cantități îndestulătoare de apă în vederea obținerii unor producții sporite la toate culturile". Aurel P. PADUTREANICT 53 C.A.P. AU TERMINAT SEMĂNATUL PORUMBULUI Oamenii muncii din industria județului raportează un succes de prestigiu: PLANUL PRODUCȚIEI MARFĂ PE 4 LUNI - DEPĂȘIT CU PESTE 50 MILIOANE LEI Larga desfășurare de energii creatoare consacrate întîmpină­­rii celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congre­sului al XI-lea al partidului, hărnicia oamenilor muncii de pe meleagurile județului nos­tru, fac, ca la acest 1 Mai, să se poată raporta o seamă de succese de prestigiu. Ne gin­­dim la importantele depășiri a­­le prevederilor de plan obținu­te de mineri, metalurgiști, de forestieri ca și de constructori in perioada premergătoare săr­bătorii de azi. Acestea, reunite, au permis ca pe toate an­samblul industriei județului, fa­ță de sarcinile planificate pe patru luni să se obțină o pro­ducție marfă suplimentară in valoare de peste 50 milioane lei. Pînă la sfîrșitul lunii aprilie cinci unități din industria ju­dețului — Exploatarea minieră lilia, întreprinderea de construcții-montaj, județeană între­prinderea de paturi și mase plastice Sighetu Marmației, Cooperativa „Mara" și Secția din Vișeu de Sus a Fabricii „Terapia" au raportat îndepli­nirea planului pe patru ani ai cincinalului. ' ----* în spiritul programului ideologic al partidului PREFAȚĂ LA FESTIVALUL „TI­NI­AU­A DE PE MARA" Duminică, 5 mai, în satul Ho­­teni (comuna Ocna-Șugatag) va avea loc primăvăratica sărbătoare maramureșeană a muncii și hăr­niciei omului — „Tiniaua de pe Mara", manifestare de o am­ploare, după cum am aflat, fără precedent. Pentru că îndătinata „Tînjauă" se înscrie acum armo­nios în acțiunile politice și cul­­tural-artistice de masă care vin să omagieze cele două mari eve­nimente pe care le sărbătorește poporul român în acest an, a XXX-a aniversare a Eliberării Ro­mâniei de sub dominația fascistă și Congresul al XI-lea al P.C.R. Festivalul „Tinjaua de pe Ma­ra" este, și de astă dată, pentru localitățile de pe văile Marei și Cosăului, un prilej de intensifi­care a acțiunilor politico-ideologi­­ce și culturale de masă. Timp de o săptămînă, căminele culturale din Ocna-Șugatag, Călinești, Breb, Budești, Desești, Mara, Sat-Șug­a­­tag, Giulești, Hoteni, Vadu Izei, Hărnicești și Sîrbi organizează ample acțiuni menite să contribuie activ la educarea științifică, pa­triotică, moral-cetățenească și es­tetică a oamenilor acestor locuri. Programul propus de căminele culturale și de organele cultura­le județene este amplu și divers, în centrul atenției stînd popu­larizarea, prin multiple forme, documentelor de partid și de stat, a propagarea adevărurilor științifi­ce despre lume și viață prin în­­tîlniri cu brigăzile științifice, sus­ținerea de simpozioane și expu­neri privind realizările României în cei 30 de ani de libertate, me­­se­ rotunde, recitaluri de poezie, spectacole folclorice. Tipărirea a­­cestui amplu program în suficien­te exemplare contribuie la o mai bună popularizare a acțiunilor în­treprinse. Am reținut, pentru cititorii noș­tri, cîteva din manifestările care au avut loc în aceste zile și care urmează să se desfășoare în con­tinuare. La căminul cultural din Ocna­ Șugatag a avut loc luni sim­pozionul „Crearea P.C.R. — eve­niment de importanță deosebită pentru viitorul României". Seara pentru tineretul din Giulești a a­­vut ca temă aportul acestora la edificarea socialismului în țara noastră, în timp ce informarea politică ținută la Vadu Izei a dez­bătut documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie și ale Sesiunii M.A.N. din 28 martie a.c. Din programul zilelor următoa­re amintim cîteva acțiuni de real interes: dezbaterea „Tineretul și contemporaneitatea" la Budești, masa-rotundă „Meseria pe care o îndrăgesc" (Desești), „Bătrînii sa­tului povestesc tinerilor" nești­, simpozionul „România (Căli­la trei decenii de la Eliberare" (Bu­dești), expoziția „Cartea social­­politică" (Vadu Izei), simpozionul „ P.C.R., organizatorul progresiste ale României forțelor pentru eliberarea națională și socială" (Breb), informări pe teme ale po­liticii interne și externe ale par­tidului și statului nostru (la Hăr­nicești, Desești, Mara, Giulești), programe artistice și seri distrac­tive la căminele culturale din Sîrbi, Sat-Șugatag, Călinești și Va­du Izei, recitaluri de poezie și montaje literar-muzicale dedicate aniversării patriei. Acest amplu program cultural­­educativ va culmina cu tradițio­nala sărbătoare a primăverii, „Tinjaua", ce va avea loc dumi­nică, 5 mai, în spațiul verde al luncii Dărasca din Hoteni. V. R. GHENCEANU

Next