Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)
1923-03-17 / nr. 2
W lna^itdbulti Tri’ țwxiiegir ' leclarațiile primului ministru polonez Varșovia, 15.Rador). — Prim- ministru Sikorski, răspunând în cameră unei interpelări, a declarat că până acum marile tăieri nu au recunoscut încă grațele orientale ale Poloniei. Din punctt de vedere al dreptului ierațional, nu numai chestiunea saliei orientale dar chestiunea unei Polonii în întregime nu este neă lămurită. O asemenea starețe lucruri este intolerabilă penru o mare putere ca Polonia, și chiar umilitoare. Șeful guvernului fancez pricepe și apreciază la asta sa valoare importanta pe care această problemă o prezintă pentru Polonia. Vă comunic, zi- e primul ministru, că Anglia privește cu cea mai mare bună ținută soluția acestei probleme , ci astfel Italia și Japonia. După agenția Havas, dotatrea conferinței ambasadorilor în granițele ruso-polone stabilite prin tratatul de la Riga, Conferința a recunoscut atribuirea teritoriului Vilna republicei Poleneze. SUKORSKI PrifirUl , .. . divigatttr ai p?.Mmm „fresei“ s’a prezentat Ed. Grosu, conferențiar de morală craștină, str. Clucerului care a și ridicat o ladă de 25 kgr. zahăr cubic. Eri la ora 4 jum. s’a prezentat administrației „Presei“ un domn care s’a recomandat: Grosu, conferențiar de morală creștină și care scoțând radios din buzunar un exemplar din primul număr al „Presei“ ne arată că e numărul care purta în spațiul alb dintre a 4-a și 5-a pagină pecena premiului câștigat. . — Tocmai mi se isprăvise zahărul și nu mai aveam nici un pic. — Acum veți avea pentru câteva luni! D. Grosu și-a încărcat ladița cu zahăr în trăsură și a plecat extrem de voios. „Presa“ făcuse primul câștigător fericit odată cu aapariția ei. Reluarea tratativelor de pace greco-turce Atena, 15 (Rador). — GUVERNUL GREC A FOST INFORMAT CA TURCIA ESTE DISPUSA SA REIA TRATATIVELE DE PACE PE CALE DIPLOMATICA SOCOTIND INUTILA CONVOCAREA UNEI NOUI CONFERINȚE. Contrapropunerile turcești Londra, lő. (Rador). — La Londra se așteaptă pe mâine sosirea curierului guvernului din Angora, care aduce contrapropunerile turcești. Franța și Italia au înștiințat guvernul englez că vor trimite experți la Londra. 8 PAGINI — 1 LEU MUZEUL PESEI SEVER BOCU JIMBOLIA Nr........Q-.GJ.jh:. §Ț Anul î, No. $ ■ -*Jrtilri : CONST. MILLE, E. D. FAGUREli TELEFON s Direcția 58/73 și 58/75. — Redacția 58/74. — Administrația 10/60I REDACȚIA ȘI ADMINISTRATIA BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA CHIRIAȘI ȘI PROPRIETARI ChUiași și proprietarii sunt la «rații«. Fac întruniri unii contra »Kora. Se acuză reciproc de toate relele. Cu toate acestea nu este tocmai așa. Trebue de făcut o distincțiune. Nu toți chiriașii sunt niște exploatatori „ai nenorociților“ proprietari și nu toți proprietarii merită epitetul de infami. Desigur, cei mai nenorocit e dnt chiriașii cari fiind și mai multli, glasul lor se aude mai ușor. Totuși este o deosebire intre proprietari și proprietari și chiriași și chiriași. Iată, de pildă, un proprietar care a închiriat casa înainte de război. Cu chiria pe care o ia acuși, cu tot pulsul încuviințat de lege, nu poate face nici reparațiuni, nici a plăti impozitele și asigurarea. Dacă el nu are alt mijloc de trai decât proprietatea lui, ce-i mai rămâne din chirie? Altul, alăturea de el, e un proprietar, care nu are chiriași dinainte de război și care închiriază casa lui dublu sau triplu, sau mai scump decât vecinul său ș î trăiește bine din chiria pe care o ia de pe pielea nenorocitului chiriaș. Așa e că e o flagrantă nedreptate pentru cel dintâi? Cu atât mai flagrantă cu cât chirașul, în cazul dintâi, are o profesiune rentabilă și poate mai închiriază o cameră sau două. In cazul acesta el devine rentier în proprietatea altuia și acesta proletar demn de tot Interesul. Sunt și chiriași nenorociți Și sunt mult de tot aceia cari au rămas pe drumuri, care se înghesuesc într-o cameră sau două, aceia cari sunt nevoiți să locuiască pe la periferie, în sfârșit aceia cari aproape tot ce câștigă dau pe chirie. Și pentru a regula această stare de lucruri anormală avem o lege ca să reguleze relațiunile dintre proprietari și chiriași și care să nu facă decât să le încurce, să dea loc la procese cari pe aceste timpuri de scumpete sunt o adevărată catastrofă pentru cei ce merg înaintea justiției. In tot cazul, în lupta, dintre proprietari și chiriași, trebue de făcut o distincțiune și să nu ne top chiriașii sunt niște speculapronunțămi cu ușurință zicând că tori ai proprietarilor și că nici proprietarii nu trebuesc considerat top ca niște speculant al sărăciei publice. C. M. Cercetările parchetului asupra tot mai enigmaticei crime din calea Moșilor s-au mărginit, ori după amiază, la o nouă descindere făcută la casa unde a fost asasinat doctorul Carnicl. S-au luat și vreo două interogatorii fără însemnătate. Descinderea Reprezentanții parchetului au procedat în primul rând, la deschiderea casei de bani, în care nu s-a găsit decât.... praf. Faptul e explicabil prin aceia că lada de fer fusese adusă de la Bârlad cu o zi—două înainte de săvârșirea crimei și nu umblase nimeni întrinsa, măcar pentru a o curăți. 1 La înmormântarea logodnicii U’-V na ,*u pa de fer a fost nenorocirea lui“. Se poate ca în timpul interogatoriului ce i s‘a luat ori dimineață, logodnica lui Carniol să-șî fi exprimat iar această credință, ceea ce, adăugându-se hotărârea parchetului de a continua să urmeze toate pistele pe care a pornit de la început, a determinat nouă investigații în direcția crimei având de scop furtul. Se știe însă că obiectele de valoare pe care Carniol le avea asupra sa Duminică seară, au fost găsite neatinse. Deschiderea casei de fer, după cum am spus, a dovedit că într-aceasta nu se iași a nimic. Dispariția numai a cutiei cu... zahăr, ■— oricât ar fi de resimțită criza de acest aliment, se va conveni că nu poate constitui un indiciu in sprijinul supoziției cu furtul pricină a asasinatului și nici un motiv tenacitatei cu care Carniol a realuzat, până in ultima clipă, să facă vreo declarație privitoare la persoana ucigașului. Examinarea ușei de Intrare Tot em, reprezentanții parchetului au examinat din nou ușa de la intrarea locuinței. S-au com tatat iar urmele unei forțări a canaturilor și cheia ruptă in broască. Servitoarea victimei continuă a afirma că atunci când a plecat la farmacie, a găsit ușa de perete. Dacă se socotește, exactă afirmația aceasta și se face a nai legătură cu declarațiile locatarilor dalaini de sub apartamentul s'a săvârșit exinuu se ajunge unde la următoarea deducție: când a auzit soneria, doctorul s'a coborât și a deschis. Curând după ce s'au auzit pașii pe scări, la urechile vecinilor a ajuns răsbufnirea seacă a focului, de revolver și gemetele. ~u zgomote destul de suspecte, pe cari insă, n~ poate frică,— croitorul dela parter de și sofia lui cari s'au trezit din somn și le-au explicat prin zgomotul aranjamentului mobilierului Crimnalat după ce a săvârșit crima, a coborât în fuga scările și stăpânită de o surescitare foarte firească, oinior și cheia un broască atât de violetă, încât a rupt-o. Văzându-se amenințată să rămână la locul crimei, a smuncit canaturile, cu toată puterea desperărei și acesta au cedat. Întrebări cari obsedează Admițânduse ca exactă dedineția aceasta se ivesc iar aceleași puncte de întrebare cu privire la amestecul servitoarei in chestia asasinatei Servitoarea aceasta na auzit când a sunat criminala. Mai târziu n’a auzit detunătura Să trezit, însă din somn, sguduită de o presimțire^ — spune ea, — s’a dat jos din pat , s’a dus în sufragerie. Incă perceni apropiată • te băut un pahar tu apa șiW , azii gemetele victimei ,ins^in alt zgomot, măcar că sunt pricinite* meinice in sprijinul prestaației că criminala se mai afla in acel moment, in camera crimei- Cu toată sperietura pe care o trăsese în urma presimțire ce o trezise din somn, servitoarea a adormit iar atât de repede și atât de adânc, încât n’a mai auzit zgomotul făcut de criminală la plecare. Zăpăceala prin care servitoarea, — fostă infirmieră de<i deprinsă cu cazuri de răniri, — explică anumite întârzieri, anumite înclinări în fața voinței stăpânului ei anumite scăpări din vedere constitue o scuză care, avem impresia, nu stă solid în picioare. Dacă la aceasta se adaugă faptul că servitoarea fusese cunoscută de doctor Încă de pe vremea când acesta, ca student în medicină făcea practică ]» acelaș spital unde ea era infirmieră Ș £ dacă admitem că servitoarea n’ar voi să calce vreun jurământ pe care poate i l-a cerut pe patul de moarte, stăpânul ei vechi, de a nu divulga pe criminală, s’ar ajunge tot la deducția că servitoarea Cel puțin nu mai știe altceva peste ceiar, declară: Amânarea căsătoriei religioase O altă împrejurare, care nouă ni se pare semnificativă și pe care, credem a ști, nici parchetul n‘a scos-o din preocupările sale, e amânarea căsătoriei religioase ce urma să se facă la Bârlad, tocmai în zua când s-a petrecut crima, adică Duminică. După cum am mai spus- doctorul Carniole împotrivise multă vreme, cererea de a face și căsătorie religioasă, dar in ultima vreme, cedase și până joi seara, nu revenise asupra acestei hotărâri. Să fi cerut tot el, in ultimele două zile, amânarea, pentru câștiga timpul necesar limnezîrei a anumitor legături ce avea cu alte femei? Nu pare probabil. Să fi fost învins de autoritatea pe care o avea cineva asupra lui? Probabil. De ti cine era acel cineva ?. Alte amănunte In ce privește ipoteza cu răzbunarea d-nei i Necolați, ni se spune că aceasta șî-ar fi stabilit un alibin care nu ar mai da loc la nici o îndoială. Credem a ști însă, că in această direcție se mai fac unele investigații, măcar că după cum am mai arătat, d-na Neculau pare a fi socotită ca streină de crimă. Totodată, mai putem adăoga că în acelaș timp când d-mi jude Brezeanu șî procuror I. Petrescu anchetează în Capitală, la Bârlad se face o altă serie de cercetări. Vor aduce acestea deslegarea enigipei, sau, cel puțin, elemente noui? Poate. In orice caz, rezultatul lor va duce măcar la câteva eliminări de ipoteze, rămânând numai unadouă cari să preocupe în chip special parchetul. * Hotărâți să nu părăsească nici una din pistele pe cari s‘au angajat dintru început, reprezentanții parchetului fac cercetări, *~ cari merg însă foarte greu, — in ce privește amestecul eventual al unei studente dela litere, sau al d-nei la care s‘a referit în declarația d-sale, d. chimist Gordova. In una din aceste două direcții, autoritățile așteptau pe ziua de ori confrmarea unui indiciu menit să facă lumină, dar care nu s-a produs. Totuși ele nu disperează, cred mereu în ivirea de elemente noui, complect edificatoare, cari să ajute la evitarea înscrierea unei noui drame, în rândul acelora cari au pasionat publicul, au dat sdravăn de lucru parchetului, poliției și reporterilor, dar, la urma urmelor, au rămas închise într’o taină de nepătruns Opoziția unită, alcătuită din partidul național și cel țărănesc, a hotărât să țină Duminică, 18 Martie, două mari întruniri publice, la aceleași ore: una in sala Ovidiu, alta In sala „Dacia”". Opoziția socoate aceste intruniri ca o pașnică demonstrație de masse, și tot odată ca o măsurare a forțelor ei, întrunirile se vor ține cu numeroase delegațiuni din provincie. Se știe insă că guvernul încă de acum două săptămâni a luat severe măsuri ca țărănimea să nu se poată deplasa la orașe. E aproape sigur că și acum se vor pune greutăți venirii delegaților din provincie. Cu toate aceste măsuri opoziția e sigură că Duminică de ampustrația ei va fi una din cele mai formidabile din câte au inregistrat viața noastră politică. Cine a omorît pe d-rul Carniol ? Se vagabondeaza tot in domeniul Ipotezelor O nouă descindere la casa din Calea Moșilor. —De ce a fost amânată căsătoria religioasă. Mobilul crimei a fost furtul?— Marea demonstrație de Duminică a opoziției IN FIECARE ZI UN PREMIU In vederea greutăților de aprovizionare și a simapiiei continue a traiului, „Presa 1 a decis să acorde FREME ZILNICE cetitorilor sâi,constând în ariticole alimentare ți obiecte de menaj. Cititorul care va cumpăra numărul ștampilat pe spaimați» dintre pagina 4-a și a 5-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră prezentând numărul ștampilat Premiul de azi. O pereche de ghete de dama sau bărbat. Sâmbătă 17 Martie 1923 EZITĂRILE Parlamentului englez în desbaterile ce au avut loc în parlamentul englez, cancelarul Cuno ar putea găsi o încurajare a politicei sale de rezistență. De cinci ori în curs de două luni, Camera Comunelor s'a ocupat cu chestiunea Ruhrului, șî de cinci ori amendamentele opoziției libera,lotru, vaîî estetinzând la provocarea unei mediațiunî, au fost respinse. Dar majoritatea care a aprobat politica guvernului Bomar Law a scăzut la fiecare dată. La 20 Februarie, la discuția mesajului, liberalii au propus numirea unei comisiuni de experți, care să stabilească ele acord cu Liga Națiunilor și cu reprezentanți ai Statelor-Unite, putința de plată a Germaniei. Amendamentul a fost respins cu o majoritate de 109 glasuri. In seara de 13 Martie, liberalii au revenit cu o moțiune, tinzând la provocarea unui nou amestec al Ligei Națiunilor în chestiunea Ruhrului, de data aceasta fără participarea Statelor Unite, cari au declarat că nu vor să intervină decât dacă Franța dorește aceasta. Cariera a respins și de astă dată propunerea lui John Simons, susținută de Asquith, dar numai cu o majoritate de 48 voturi. De ce sa redus majoritatea guvernului la jumătate, în mai puțin de o lună? Și ce vor aceea cate combat politica lui Bomar Law? Atitudinea cabinetului englez față de ocuparea Ruhrului este încurcată și penibilă. £ 1 nu participă la această operație, nu din simpatie pentru romani, ci fiindcă o crede neeficace, șî dăunătoare situațiunii economice a Europei. Dar nu o poate nici dezaproba în mod forțal, nici interveni pentru a pene capăt, căci aceasta ar înse nna stricarea prieteniei cu Franța, pe care Bomar Law a fost ales tocmai ca s-o păstreze. Câtă vreme ocuparea Ruhm lui avea de efect numai mărirea exportului cărbunilor englezi in Germania, prin intermediul interesat al lui Hugo Stirmes, protestările contra unei politici pasive a guvernului englez erau moderate. Dar în ultimul timp s'au petrecut două evenimente cari au iritat mult pe negustori englezi. Trupele franco-belgienei și-au extins ocupația, încercuind aproape complect regiunea Coloniei, unde se află coi 9000 de soldați britanici cari formează garnizoana de pe Rin. Aproape în acelaș timp, au fost stabilite taxe vamale de, 10 la sută ad-valorem a«upf» mărfurilor ce ies din regiunea, ocupată, și aceasta a lovit direct în comerțul englez. Protestările lui Asquith au găsit deci un teren prielnic în", parlament, pentru că ele au ecou în opinia publică. Chestiunea Ruhrului este prea importantă pentru ca guvernul englez să poată rămâne în expectativă. El va fi silit mâine, poimâine să ia o atitudine fermă, trecând, alături de Franța sau rupând pe față prietenia cu ea. Căci Franța nu poate admite, cum declară precis comunicatul publicat de conferința de la Bruxelles, nici o evacuare a Ruhrului, până la darea de garanții din partea Germaniei. Amestecul Ligei Națiunilor în această delicată chestiune, nu ceasta delicată chestiune, nu ar produce decât sfărâmarea acestui fraged instrument de pace, după cum a recunoscut și subsecretarul ministerului de externe MacNell. Nu putem încă deosebi careva fi politica Angliei în săptămânile viitoare. Un singur lucru pare probabil că nu Bomar Law va avea să ia decizia definitivă. Obosit fizicește, în conflict cu o parte din membrii cabinetului său, in opoziție cu o mare parte a majorității conservatoare, primul ministru va fi silit să se retragă. Vom vedea atunci dacă succesorul său va putea scoate politica Angliei din dilema în care înĂrajează pe Germani la o rezistență plină de pericole. S. ȘERBESCU 0 uniune a statelor arabe Londra, 15 (Rador). De câteva zile urmează negocieri la Londra între delegații Siriei, Palestinei, Mesopotamiei și Arabiei, in scop de a înființa o uoiune a statelor arabe. Un premiu de 100.000 Lei în numerar acorda „PRESA“ cititorilor și abonaților ei cu începere de la 25 Hârtie