Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)

1923-03-17 / nr. 2

W lna^itdbulti Tri’ țwxiiegir ' leclarațiile primului ministru polonez Varșovia, 15.­­Rador). —­ Pri­m- ministru Sikorski, răs­pun­ând în cameră unei interpelări, a declarat că până acum marile tăieri nu au recunoscut încă gra­­­țele orientale ale Poloniei. Din punc­tt de vedere al dreptului i­­­erațional, nu numai chestiunea sal­iei orientale dar chestiunea­­ u­nei Polonii în întregime nu este neă lămurită. O asemenea stare­țe lucruri este intolerabilă pen­­ru o mare putere ca Polonia, și chiar umilitoare. Șeful guvernului fancez pricepe și apreciază la asta sa valoare importanta pe care această problemă o prezintă pe­ntru Polonia. Vă comunic, zi- e primul ministru, că Anglia pri­vește cu cea mai mare bună ținută soluția acestei probleme , ci astfel Italia și Japonia. După agenția Havas, dotatrea conferinței ambasadorilor în granițele ruso-polone stabili­te prin tratatul de la Riga, Con­ferința a recunoscut atribuirea teritoriului Vilna republicei Po­­leneze. SUKORSKI PrifirUl , .. . divigatttr ai p?.Mmm „fresei“ s’a prezentat E­d. Grosu, conferențiar de morală craștină, str. Clu­cerului care a și ridicat o ladă de 25 kgr. zahăr cubic. Eri la ora 4 jum. s’a pre­zentat administrației „Presei“ un domn care s’a recoman­dat: Grosu, conferențiar de morală creștină și care sco­țând radios din buzunar un exemplar din primul număr al „Presei“ ne arată că e nu­mărul care purta în spațiul alb dintre a 4-a și 5-a pagină pecen­a premiului câștigat. . — Tocmai mi se isprăvise zahărul și nu mai aveam nici un pic. — Acum veți avea pentru câteva luni! D. Grosu și-a în­cărcat ladița cu zahăr în tră­sură și a plecat extrem de voios. „Presa“ făcuse primul câștigător fericit odată cu a­­apariția ei. Reluarea tratative­lor de pace greco-turce Atena, 15 (Rador). — GUVER­NUL GREC A FOST INFOR­MAT CA TURCIA ESTE DIS­PUSA SA REIA TRATATIVE­LE DE PACE PE CALE DI­PLOMATICA SOCOTIND I­­NUTILA CONVOCAREA U­­NEI NOUI CONFERINȚE. Contrapropunerile turcești Londra, lő. (Rador). — La Lon­dra se așteaptă pe mâine sosirea curierului guvernului din Ango­ra, care aduce contrapropunerile turcești. Franța și Italia au în­științat guvernul englez că vor trimite experți la Londra. 8 PAGINI — 1 LEU MUZEUL P­­ESEI SEVER BOCU JIMBOLIA Nr........Q-.GJ.jh:. §Ț Anul î, No. $ ■ -*Jrtilri : CONST. MILLE, E. D. FAGUREli TELEFON s Direcția 58/73 și 58/75. — Redacția 58/74. — Administrația 10/60I REDACȚIA ȘI ADMINISTRATIA­ BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA CHIRIAȘI ȘI PROPRIETARI ChU­iași­ și proprietarii sunt la «rații«. Fac întruniri unii contra »Kora. Se acuză reciproc de toate relele. Cu toate acestea nu este tocmai așa. Trebue de făcut o distincțiune. Nu toți chiriașii sunt niște exploatatori „ai nenorociți­lor“ proprietari și nu toți pro­prietarii merită epitetul de in­fami. De­sigur, cei mai nenorocit­ e dnt chiriașii cari fiind și mai m­ultli, glasul lor se aude mai ușor. Totuși este o deosebire intre proprietari și proprietari și chiri­ași și­ chiriași. Iată, de pildă, un proprietar care a închiriat casa înainte de război. Cu chiria pe care o ia acuși, cu tot pulsul în­cuviințat de lege,­ nu poate face nici reparațiuni, nici a plăti im­pozitele și asigurarea. Dacă el nu are alt mijloc de trai decât pro­prietatea lui, ce-i mai rămâne din chirie? Altul, alăturea de el, e un proprietar, care nu are chiriași dinainte de război și care închi­riază­ casa lui dublu sau triplu, sau mai scump decât vecinul său ș î trăiește bine din chiria pe care o­ ia de pe pielea nenorocitului chiriaș. Așa e că e o flagrantă nedreptate pentru cel dintâi? Cu atât mai flagrantă cu cât chira­­șul, în cazul dintâi, are o profe­siune rentabilă și poate mai în­chiriază o cameră sau două. In cazul acesta el devine rentier în proprietatea altuia și acesta pro­letar demn de tot Interesul. Sunt și chiriaș­i nenorociți Și sunt mult­ de tot aceia cari au rămas pe drumuri, care se în­­ghesuesc într-o cameră sau două, aceia cari sunt nevoiți să­­ locu­iască pe la­ periferie, în sfârșit aceia cari aproape tot ce câștigă dau pe chirie. Și pentru a regula această stare de lucruri anormală avem o lege ca să reguleze relațiunile dintre proprietari și chiriași și care să nu facă decât să le încurce, să dea loc la procese cari pe aceste timpuri de scumpete sunt o ade­vărată catastrofă pentru cei ce merg înaintea justiției. In tot cazul, în lupta, dintre proprietari și chiriași, trebue de făcut o distincțiune și să nu ne top chiriașii sunt niște specula­­pronunțămi cu ușurință zicând că tori ai proprietarilor și că nici proprietarii nu trebuesc conside­rat­ top ca niște speculant­ al sărăciei publice. C. M. Cercetările parchetului asupra tot mai enigmaticei crime din ca­lea Moșilor s-au mărginit, ori du­pă amiază, la o nouă descindere făcută la casa unde a fost asasi­­nat doctorul Carnicl. S-au luat și vreo două interogatorii fără însemnătate. Descinderea Reprezentanții parchetului au procedat în primul rând, la des­chiderea casei de bani, în care nu s-a găsit decât.... praf. Fap­tul e explicabil prin aceia că lada de fer fusese adusă de la Bârlad cu o zi—două înainte de săvârși­rea crimei și nu umblase nimeni întrinsa, măcar pentru a o cu­­răți. 1 La înmormântarea logod­nicii­­ U’-V na­ ,*u pa de fer a fost nenorocirea lui“. Se poate ca în timpul interogatoriului ce i s‘a luat ori dimineață, logodni­ca lui Carniol să-șî fi exprimat iar această credință, ceea ce, a­­dăugându-se hotărârea parchetu­lui de a continua să ur­meze toate pistele pe care a pornit de la început, a determinat nouă investigații în direcția cri­mei având de scop furtul. Se știe însă că obiectele de va­loare pe care Carniol le avea a­­supra sa Duminică seară, au fost găsite neatinse. Deschiderea ca­sei de fer, după­ cum am spus, a dovedit că într-aceasta nu se ia­și a nimic. Dispariția numai a cu­tiei cu... zahăr, ■— oricât ar fi de resimțită criza de acest ali­ment,­­ se va conveni că nu poa­te constitui un indiciu in spriji­nul supoziției cu furtul pricină a asasinatului și nici un motiv tenaci­tatei cu care Carniol a re­al­­uzat, până in ultima clipă, să facă vreo declarație privitoare la persoana ucigașului. Examinarea ușei de Intrare Tot em­, reprezentanții parch­e­tului au examinat din nou ușa de la intrarea locuinței. S-au com tatat iar urmele unei forțări a canaturilor și cheia ruptă in broască. Servitoarea victimei continuă a afirma că atunci când a plecat la farmacie, a găsit ușa de perete. Dacă se socotește, exactă afirma­ția aceasta și se face a nai­ legătu­ră cu declarațiile locatarilor da­laini de sub apartamentul s'a săvârșit exinuu se ajunge unde la următoarea deducție: când a au­zit soneria, doctorul s'a coborât și a deschis. Curând după ce s'au auzit pașii pe scări, la urechile vecinilor a ajuns răsbufnirea seacă a focului, de revolver și ge­metele. ~u zgomote destul de sus­pecte, pe cari insă, n~ poate frică,— croitorul dela parter de și sofia lui cari s'au trezit din somn și le-au explicat prin zgo­­motul aranjamentului mobilierului Crim­nalat după ce a săvârșit crima, a coborât în fuga scările și stăpânită de o surescitare foarte firească, o­ini­or și cheia un broas­că atât de violetă, încât a­­ rupt-o. Văzându-se amenințată să rămâ­nă la locul crimei, a sm­uncit ca­naturile, cu toată puterea des­­perărei și acesta au cedat. Întrebări cari obsedează Admițându­se ca exactă dedine­ția aceasta se ivesc iar aceleași puncte de înt­reba­re cu privire la amestecul servitoarei in chestia asasinatei Servitoarea aceasta na auzit când a sunat criminala. Mai târ­ziu n’a auzit detunătura­ Să tre­zit, însă din somn, sguduită de o presimțire^ — spune ea, — s’a dat jos din pat , s’a dus în sufra­gerie. Incă perce­ni apropiată­­ • te­ băut un pahar tu apa șiW , azii geme­tele victimei ,i­ns^in alt zgo­­mot, măcar că sunt pricini­te* meinice in sprijinul prestaației că criminala se mai afla in acel moment, in camera crimei- Cu toată sperietura pe care o tră­­­sese în urma presimțire­ ce o tre­zise din somn, servitoarea a a­­dormit iar atât de repede și atât de adânc, în­cât n’a mai auzit zgomotul făcut de criminală la plecare. Zăpăceala prin care servitoa­rea, — fostă infirmieră de<i de­prinsă cu cazuri de răniri, — ex­plică anumite întârzieri, anumi­­te înclinări în fața voinței stăpâ­nului ei anumite scăpări din vedere constitue o scuză care, avem impresia, nu stă solid în picioare. Dacă la aceasta se adaugă faptul că servitoarea fusese cu­noscută de doctor Încă de pe vremea când acesta, ca student în medicină făcea practică ]» a­­celaș spital unde ea era infirmi­eră Ș £ dacă admitem că servitoa­rea n’ar voi să calce vre­un ju­rământ pe care poate i l-a cerut pe patul de moarte, stăpânul ei vechi, de a nu divulga pe crimi­nală, s’ar ajunge tot la de­­ducția că servitoarea Cel puțin nu mai știe altceva peste ceiar, declară: Amânarea căsătoriei reli­gioase O altă împrejurare, care nouă ni se pare semnificativă și pe care, credem a ști, nici parchetul n‘a scos-o din preocupările sale, e amânarea căsătoriei religioase ce urma să se facă la Bârlad, toc­mai în zua când s-a petrecut cri­ma, adică Duminică. După cum am mai spus- docto­rul Carniol­­e împotrivise multă vreme, cererea de a face și căsă­torie religioasă, dar in ultima vreme, cedase și până joi seara, nu revenise asupra acestei hotă­râri. Să fi cerut tot el, in ultimele două zile, amânarea, pentru câștiga timpul necesar limne­zîrei a anumitor legături ce avea cu alte femei? Nu pare probabil. Să­­ fi fost învins de autoritatea pe care o avea cineva asupra lui? Proba­bil. De ti cine era acel cineva ?. Alte amănunte In ce privește ipoteza cu răz­bunarea d-nei i N­ecolați, ni se spu­ne că aceasta șî-ar fi stabilit un alibin care nu ar mai da loc la nici o îndoială. Credem a ști însă, că in această direcție se mai fac unele investigații, măcar că după cum am mai arătat, d-na Neculau pare a­ fi socotită ca streină de crimă. Totodată, mai­ pu­tem adăoga că în acelaș timp când d-mi jude Brezeanu șî procuror I. Petrescu anchetează în Capitală, la Bârlad se face o altă serie de cercetări. Vor aduce acestea deslegarea e­­nigipei, sau, cel puțin, elemente noui? Poate. In orice caz, rezultatul lor va duce măcar la câteva eliminări de ipoteze, rămânând numai una­­două cari să preocupe în chip special parchetul. * Hotărâți să nu părăsească nici una din pistele pe cari s‘au an­gajat dintru început, reprezen­tanții parchetului fac cercetări, *~ cari merg însă foarte greu, — in ce privește amestecul eventual al unei studente dela litere, sau al d-nei la care s‘a referit în decla­rația d-sale, d. chimist Gord­ova. In una din aceste două direcții, autoritățile așteptau pe ziua de ori confrmarea unui indiciu me­nit să facă lumină, dar care nu s-a produs. Totuși ele nu dispe­­rează, cred mereu în ivirea de e­­lemente noui, complect edifica­toare, cari să ajute la evitarea înscrierea unei noui drame, în rândul acelora cari au pasionat publicul, au dat sdravăn de lu­cru parchetului, poliției­ și repor­terilor, dar, la urma urmelor, au rămas închise într’o taină de ne­pătruns Opoziția unită, alcătuită din partidul național și cel țără­nesc, a hotărât să țină Dumi­nică, 18 Martie, două mari în­truniri publice, la aceleași ore: una in sala Ovidiu, alta In sala „Dacia”". Opoziția socoate aceste intru­niri ca o pașnică demonstra­ție de masse, și tot odată ca o măsurare a forțelor ei, întrunirile se vor ține cu nu­meroase delegațiuni din pro­vincie. Se știe insă că guvernul încă de acum două săptămâni a luat severe măsuri ca țărăni­mea să nu se poată deplasa la orașe. E aproape sigur că și a­­cum se vor pune greutăți veni­rii delegaților din provincie. Cu toate aceste măsuri opo­ziția e sigură că Duminică de a­m­pustrația ei va fi una din cele mai formidabile din câte au in­­registrat viața noastră poli­tică. Cine a omorît pe d-rul Carniol ? Se vagabondeaza tot in domeniul Ipotezelor O nouă descindere la casa din Calea Moșilor. —De ce a fost amânată căsătoria religioasă. Mobilul crimei a fost furtul?— Marea demonstrație de Duminică a opoziției IN FIECARE ZI UN PREMIU In vederea greutăților de aprovizionare și a sim­apiiei continue a tra­iului, „Presa­ 1 a decis să acorde FREME ZILNICE ce­titorilor sâi,constând în ari­ticole alimentare ți obie­cte de menaj. Cititorul care va cumpăra numărul ștampilat pe spa­­im­­­ați» dintre pagina 4-a și a 5-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră pre­zentând numărul ștampilat Premiul de azi. O pereche de ghete de dama sau bărbat. Sâmbătă 17 Martie 1923 EZITĂRILE Parlamentului englez în desbaterile ce au avut loc în parlamentul englez, cance­larul Cuno ar putea găsi o în­curajare a politicei sale de re­zistență. De cinci ori în curs de două luni, Camera Comune­lor s'a ocupat cu chestiunea Ruhrului, șî de cinci ori amen­damentele opoziției libera,lo­tru, vaîî este­tinzând la­ provo­carea unei mediațiunî, au fost respinse. Dar majoritatea care a apro­bat politica guvernului Bom­­­ar Law a scăzut la fiecare dată. La 20 Februarie, la discuția mesajului, liberalii au propus numirea unei comisiuni de ex­perți, care să stabilească ele a­­cord cu Liga Națiunilor și cu reprezentanți ai Statelor-Unite, putința de plată a Germaniei. Amendamentul a fost respins cu o majoritate de 109 gla­suri. In seara de 13 Martie, libe­ralii au revenit cu o moțiune, tinzând la provocarea unui nou amestec al Ligei Națiunilor în chestiunea Ruhrului, de data aceasta fără participarea Sta­telor­ Unite, cari au declarat că nu vor să intervină decât dacă Franța dorește aceasta. Carie­ra a respins și de astă dată pro­punerea lui John Simons, sus­ținută de Asquith, dar numai cu o majoritate de 48 voturi. De ce sa redus majoritatea guvernului la jumătate, în mai puțin de o lună? Și ce vor a­­ceea cate combat politica lui Bom­­ar Law? Atitudinea cabinetului en­glez față de ocuparea Ruhrului este încurcată și penibilă. £ 1 nu participă la această opera­ție, nu din simpatie pentru ro­mani, ci fiindcă o crede neefi­­cace, șî dăunătoare situațiunii econ­omice a Europei. Dar nu o poate nici dezaproba în mod forț­al, nici interveni pentru a­­ pene capăt, căci aceasta ar înse n­­na stricarea prieteniei cu Fran­ța, pe care Bom­ar Law a fost ales tocmai ca s-o păstreze. Câtă vreme ocuparea Ruhm lui avea de efect numai mări­rea exportului cărbunilor en­glezi in Germania, prin inter­mediul interesat al lui Hugo Stirmes, protestările contra u­­nei politici pasive a guvernu­lui englez erau moderate. Dar în ultimul timp s'au pe­trecut două evenimente cari au iritat mult pe negustori­ en­­­glezi. Trupele franco-belgienei și-au extins ocupația, încer­­cuind aproape complect­ regiu­nea Coloniei, unde se află coi 9000 de soldați britanici cari formează garnizoana de pe Rin. Aproape în acelaș timp, au fost stabilite taxe vamale de, 10 la sută ad-valorem a«upf» mărfurilor ce ies din regiunea, ocupată, și aceasta a lovit di­rect în comerțul englez. Protestările lui Asquith au­ găsit deci un teren prielnic în", parlament, pentru că ele au ecou în opinia publică. Chesti­unea Ruhrului este prea im­portantă pentru ca guvernul englez să poată rămâne în ex­pectativă. El va fi silit mâine, poimâine să ia o atitudine fer­mă, trecând, alături de Franța sau rupând pe față prietenia cu ea. Căci Franța nu poate admi­te, cum declară precis comuni­catul publicat de conferința de la Bruxelles, nici o evacuare a Ruhrului, până la darea de ga­ranții din partea Germaniei. A­­mestecul Ligei Națiunilor în a­­ceastă delicată chestiune, nu ceasta delicată chestiune, nu ar produce decât sfărâmarea acestui fraged instrument de pace, după cum a­ recunoscut și subsecretarul ministerului de externe Mac­Nell. Nu putem încă deosebi care­va fi politica Angliei în săptă­mânile viitoare. Un singur lu­cru pare probabil­ că nu Bo­m­ar Law va avea să ia deci­zia definitivă. Obosit fizicește, în conflict cu o parte din mem­brii cabinetului său, in opozi­ție cu o mare parte a majorită­ții conservatoare, primul minis­tru va fi silit să se retragă. Vom vedea atunci dacă succe­sorul său va putea scoate po­litica Angliei din dilema în care înĂrajează pe Germani la o rezistență plină de peri­cole. S. ȘERBESCU 0 uniune a statelor arabe Londra, 15 (Rador). De câ­teva zile urmează negocieri la Londra între delegații Siriei, Palestinei, Mesopotamiei și A­­rabiei, in scop de a înființa o uoiune a statelor arabe. Un premiu de 100.000 Lei în numerar acorda „PRESA“ cititorilor și abonaților ei cu începere de la 25 Hârtie

Next