Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)
1923-03-23 / nr. 8
i Anaî 1, No. 3 I MUZEUL PRESEI SEVER DHrectori: CCMST. $3ILLE, E. D. FAGURE TELEFON: Direcția 58/73 și 58/75, Redacția 55/74. — Administrația 10601 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA „Presa“ acordă cititorilor și abonați ,16 săi, începând de Duminică 25 Martie, o serie de premii de valoare, Intre cari Un singur premiu de 100.000 lei în numerar Peste trei luni se face tragerea. In numeriie viitoare cetitorii vor găsi condițiile participării la aceste premii Ocupația franceză In Ruhr Condițiuiile de negociere ale Franței tirene Freie Fresse“ comunite din Paris: In dorința de a ține seamă de diversele curente in opinia, publică franceză, guvernul și-a definit punctul de vedere in fața reprezentanților presei franceze. Ca condiție prealabila pentru primirea propunerilor germane, el cere din nou renunțarea din partea Germaniei la toate actele și ordonanțele ostile.Această condiție e motivată prin faptul că între Franța și Germania există actualmente o stare de război care trebue terminată prin tr'uui fel de armistițiu, înainte ca să poată fi vorba de tratative de pace. Acest armistițiu trebue să fie rezultatul unui schimb de vederi directe între Germania și cele două puteri ocupante. Guvernul german trebue apoi să-și manifeste dorința sinceră de o înțelegere demers prin renunțarea la orice in vederea provocatei unei intervenții străine; el trebue apoi să înceteze a mai sonda cercurile franceze prin emisarii săi și să suspende propaganda oficială contra Franței și Belgiei. Franța nu poate avea interese pentru propunerile germane decât dacă sunt făcute direct și în formă oficială de guvernul imperiului. In ce privește chestiunea către cine să se adreseze propunerile germane, punctul de vedere francez este că soluția firească ar fi ca Germania să adreseze propunerile guvernelor care au întreprins acțiunea din Ruhr pe baza paragrafului cunoscut din tratatul de Versailles, adică Franței și Belgiei, lăsând pe acestea să le aducă la cunoștința Angliei și Italiei și, eventual și Americei. Dacă Germania și-ar remite propunerile și guvernelor care nu participă la acțiunea din Ruhr, ea ar provoca bănuiala că nu dorește o înțelegere sinceră cu Franța și Belgia, ci încearcă numai o nouă manoperă. Dar dacă ca și-ar supune propunerile constiuției de reparațiuni, Franța și Belgia $ar avea nimic deobiectj Paris. 21. ^ ."Agenția Baros“ confirmă că nota care expune situația Germaniei în chestiunea reparațiunilor și care a fost remisă lui Hughes nu a fost publicată» «i» transmisă la Paris. . .. Reprezentanu diplomatic german la Paris a informat guvernuul francez despre aceasta. fi ”,, ‘ ““—**"«* ..... ’f # ’« " Expunerea îu Le irocquer Paris. 21. — Le Trocquet, ministrul lucrărilor publice a făcut înaintea consiliului o dare de seamă asupra rezultatelor favorabile alle inspectiunei sale in Ruhr. Din declarațiunile făcute presei rezultă că stocurile din regiunea din nordul Ruhrului sunt de 1 milion 450.000 tone cărbuni. Pentru moment 3 șantire sunt deja în activitate, două în minele din Westerhold și Blumenthal, unul la mina Concordia. Se lucrează la curățirea canalului. Stocuri importante sunt pe marginea canalului. Aceste lucrări continuă cu intensitate. Se crede că la sfârșitul săptămânei vor putea fi transportate zilnic 2500 până la 3000 tone cobs, această cantitate va fi sporită în urmă pe fiecare săptămână. Un nou protest al Germaniei Berlin 21 (Rador). In ședința de ert a Reichstag-ului, președintele Loefe, a anunțat că guvernul german a protestat pe lângă guvernul francez în contra luării de ostatici în teritoriile ocupate, după cum s-a întâmplat în Essen in urma unui atentat german în contra autorităților franceze. Guvernul german a cerut imediata eliberare a ostaticilor. Președintele Loebe a mai anunțat că deputatul Quantz, a fost eliberat .de căt to* tranșat.K - ■ -V Destindere in Ruhr PARIS, 21. Se simte o tendință de ușurare a raporturilor. Havas află că prefectul Munster a adresat funcționarilor din Ruhr nouă instrucțiuni autorizându-i să aibă raporturi cu autoritățile ocupante. Delegațiunea municipală din Witten cere să aibă comunicație cu cei închiși de către autoritățile franceze, întreaga populație lasă să se vadă o oboseală în urma agitărilor comuniste și naționaliste. Funerariile soldatului Schmidt au avut loc la Essen fără nici un incident. Au luat parte generalul Hennig și Degoutte. Regia franco-belgiană a căilor ferate din regiunea ocupată și care a fost creiată de 2 săptămâni a intrat în funcțiune. „Havas“ subliniază atitudinea lucrătorilor minieri din Waltkopp, cari fiind preveniți că ei vor rechiziționa cărbuni au manifestat intențiunea de a trimite autorităților militare o delegațiune spre a se înțelege ca aceasta asupra condițiunilor în care s’ar putea continua lucrul. Ziarul „Le Temps"”, comentând Informațiunea din „New- York Herald”* cum că cabinetul din Berlin, s’ar prepara să ia masuri contra exceselor naționaliste, spune: „Dacă guvernul german ar voi de fapt să nu mai aibă loc atentate, provocări, comploturi,abroga ordonanțele care interzic locuitorilor din regiunea ocupată de a se supune autorităților aliate, ar înceta de a subvenționa rezistența industriei, voluntar al minierilor, șomajul trimete pe președintele un al Ebert n ’Westphalia la luptă contra spre a îndemna înăbuși' campania Franței dar calomnioasă și excitările neauzite din presă' 8 PACSSM — 1 LEII Scopurile politice ale lui Ludendorf Muenchen. — „Regensburger Anzeiger“ organul partidului popular bavarez se ocupă într-un articol de politica generalului Ludendorf. Deși când a cerut un permis pentru a se muta la Muenchen, Ludendorf a făgăduit că se va abține de la orice activitate politică, casa lui este azi un adevărat centru politic din care pornesc nenumărate fire politice spre toate direcțiunile. Pentru politica lui Ludendorf Bavaria nu este decât un mijloc pentru a ajunge la scop, un teren favorabil pe care să pregătească reconstrucția Germaniei după idealurile sale Ludendorf, continuă articolul ziarului bavarez, caută de asemenea să influențeze politica austriacă, dându-se drept protectorul legitimiștilor habsburgezi; el s’a relevat deodată cu partizanul ideii habsbugice, făgăduind monarhiștilor austriaci restabilirea habsburgilor șî unirea Austriei cu Germania. LUDENDORF Acțiunea socialistă internațională In ehestia reparațiunilor Berlin, 21 (Rador). — Conferința interaliată a partidelor socialiste, care are loc la Paris, a hotărât să trimeată câte un delegat din Franța, Anglia, Belgia și Italia la Berlin, pentru a trata chestia reparațiunilor și chestia ocupării Ruhr-ului cu socialiștii germani. negocemie între Bulgaria și Jugoslavia Sofia, 21 (Rador). — Comisia mixtă sârbo-bulgară cu sediul la Niș, care a tratat chestiunile rămase în suspensie între Bulgaria și Iugoslavia, a terminat lucrările sale. Sa ajuns la un acord compleet și mulțumitor pentru ambele națiuni. «•»MIM»* MI •»•*»#! Redeschiderea grădinei zoologice din lemn . Berlin, 21 (Rador). In urma succesului ce l-a avut acțiunea pentru salvarea și menținerea grădinii zoologice din Berlin, era amenințată să dispară care din cauza lipsei de fonduri, grădina va fi redeschisă Duminica viitoare. Alegerile generale din Serbia Belgrad, 21. — Rezultatele alegerilor legislative: Pasici și Nincici au fost realeși. Partidul lui Pasici a obținut 120 de mandate, a lui Rădici 70, democrații 50, clericalii 22, musulmanii și bosniacii 18, partidul agrarian sârb 9, minoritatea germană 6, minoritatea română 1, social democrații 3. Comuniștii n'au obținut nici un mandat. Deschiderea Scupcinei este anunțata pentru 8 Aprilie,- oier’ Drag^. imetchic* ii o kri^ cfz Pq n/3 Conferința de la Londra Contrapropunerile turcești Paris. 21. — Reprezentanții Antantei se vor Întâlni Miercuî la Londra pentru a se sfătui asupra răspunsului la contrapropunerile turcești cari au fost publicate Marți după amiază la Paris. [ Londra. 21. — O notă a Agenției „Reuter“ relativ la conferința engleză-Italiană-franceză care trebuie să aibă loc la Londra In ziua de 28 Martie, zice că studiul contra-propunerilor turcești nu modifică impresiunea cercurilor engleze» care crede că cu bunăvoință reciprocă, contra-propunerile turcești ar putea deveni compatibile cu principaile și cu politica stablită în procesul de tratat aliat; cu toate ca se recunoaște că ele reprezintă oarecare dificultăți, se crede totuși că vor fi învinse. Londra,, 21 (Radox)._— I'Azi începe conferința experților aliați privitoare la chestia orientală. Conferința va dura o săptămână. In cercurile oficiale se crede că du săritorile paștilor se va semna tratatul de pace. Se așteaptă sosirea d-lui Venizelos, care a fost invitat de guvernul englez. Întrunirea experților Londra. 21. — Azi după amiază se va ține prima întrunire a experților interaliați reprezintând Britania, Franța, Italia și Japonia, cari în comun vor examina contra-propunerile turce la proectul tratatului de pace din Lausanne. Lord Curzon va prezida deschiderea discuțiunilor. Vizitatorii experti vor fi oaspeții guvernului bitanic în timpul șehereților în Londra. Se crede că la această întrunire se va hotara împărțirea pe corniete care vor examina diferitele chestiuni ivite. Se va păstra tacere asupra dezbaterilor până când dar la terminarea lucrărilor. Gât privește prezența în Londra a d-lui Venizelos, care va lua parte la întruniri atunci când experții vor dori să-l consulte în diversele chestiuni ce ar interesa Grecia, trebue relevat că în momentul de față Grecia nu are ministru în Londra. „Times“ reamintește cu această ocazie : „Printre alte chestiuni care privesc interesele Greciei, chestiunea despăgubirilor greco-turce este una din problemele rămase în suspensie atunci când s’a amânat conferința din Lausanne. Grecia este fără îndoială un factor important în orice aranjament privitor la apropiatul Orient. Și pe când suntem în cunoștință de ultimele puncte de vedere ale turcilor referitoare la tratatul de pace, nu știm nimic din partea Greciei de când delegațiunile acesteia au părăsit Lausanne. Din aceia ar fi în ajutorul experților interaliați să aibă prilejul de a consulta pe d. Venizelos care a fost unul din principalii reprezentanții ai Greciei în conferința din Lausanne“. •IN FIECARE ZI UN PREMIU In vederea greutăților scumpire continue a traiului, „Presa“ a decis să acorde PREMII ZILNICE cetitorilor săi,constând In articole alimentare și obiecte de menaj. Cititorul care va cumpăra numărul stampilat pe spațiul alb dintre pagina 4-a și a 5-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră prezentând numărul ștampilat Premiul de azi: 3 Metri stofă de rochii Saladora de la Marele Magazin „Luvru” Cal. Victoriei 40 (Bulev. Academiei 2). ÎNFRÂNGEREA comuniștilor in Germania BERLIN, 21 (Rador). — La congresul comunist internațional, care are loc la Frankfurt, deputatul comunist german, Brandler a constat că dela 1918 partidul comunist german nu înregistrat nici un progres palpabil. Congresul s’a închis eri. .Șo Șu ȘmșmȘ»«, lupta in jurul Vulveraltajei din iaua Bruxelles, 21. (Rador), senatul belgian a respins ca 76 de voturi contra 58 proiectul de lege adoptat de cameră privitor la universitatea din Gand care trebuia să fie transformată in universitate flamandă. r „ vau Academiei la<otés mélux) anglia nu acceptă Conferința de la €aiatantinopole Constantinopole, 21. (Rador). Incercările engleze din Constantinopole se pretinde a ști că Anglia nu va accepta convocarea nouei conferințe la Constantinpole. ' Ireda rafină orice fel de despăgubbești către Turcia Atena 21 (Rador). — .Guvernul grec a făcut cunoscut aliaților că este gata să trimeată delegați la o eventuală nouă conferință pentru încheierea păcii dar declară categoric că refuză să accepte orice fel de despăgubire către Turcia. intiri din Rusia De la corespondentul nostru particular — Succesiunea lui Lenin Riga 21. —La Moscova s’ar fi alcătuit în vederea stării LENIN precare a sănătății lui Lenin, un triumvirat format din Kamenev Ricoi si Stalin. Rusia îngăSie emigrarea a 2Q0.000 evrei Riga 21. — Guvernul sorvietic a dat permisiunea pentru emigrarea a 260 mii evrei Fiecare emigrat va avea voc să ia asupra și o sumă de cel mult 5000 ruble aur. Hotărârea a fost luată după o deliberare furtunoasă a sovietului comisarilor poporului și după ce Bjeljewski șeful comisiei „Ceka“, a declarat că nu poate garanta siguranța elementelor nerusesc. Vineri S3 Martie 1923 Crima misterioasă din str. Marconi Criminalul tot n’a fost prins Crimei căreia i-a căzut victimă doctorul Carniol și căreia aproape nu mai sunt nădejdi că i se va da o deslegare, i-a urmat o altă crimă petrecută în împrejurări din cele mai misterioase și al cărei autor tot n’a fost descoperit. Reamintim cititorilor circumstanțele in cari s’a comis asasinatul. Sâmbătă seara, pe la orele 7, lucrătorul cantaragiu Alex. Tat. se îndreptă spre casă. Pe str. Drumul cu tei, colț cu str. Marconi, el a fost ajuns din urmă de un individ, care i-a aplicat câteva lovituri de cuțit și apoi a dispărut. Tat a cănit jos într’un sac de sânge și cca câteva minute a murit. Descoperindu-se fapta, au pornit cercetările și s’au stabilit cele ce urmează. Alex. Tat era lucrător cantaragiu la depozitul de var al d-lui Dan Feldman, din Calea Griviței 248. Când plecase dela lucru, își încasase simbria de 500 lei, din care cheltuise prea puțină pentru niște alimente pe cari le ducea acasă, soției sale bolnave. Asupra cadavrului nu s’a găsit însă nici o centimă, ceia ce a desemnat ca mobil sigur al crimei: furtul. Ancheta s’a îndreptat în această direcție. A fost imediat arestat un lucrător de la depozitul d-lui Feldman, Ion Moldovanu, care nu încasase decât 100 lei și care plecase dela lucru curând după Tat. Ion Moldovanu a dovedit însă că la ceasul când s’a comis crima, se găsea într’o cârciumă din str. Dionisie. Cum Alex. Tat se plângea ades că are o rudă care ii cere mereu bani, a fost interogat și ruda, care nu și-a stabilit un alibiu ce nu mai lasă nici o îndoială. Alți doi lucrători de la depozitul d-lui Feldman au fost scoși din cauză, întrucât s-a probat că bănuelile îndreptate împotriva lor fuseseră neîntemeiate. Au mai rămas bănueli, cel puțin numai de complicitate, împotriva unui mecanic tânăr, Constantinescu, care a anunțat crima. Constantinescu spune că venind pe strada Drumul cu tei, a văzut înaintea lui, la vreo sută de metri, pe un individ alergând, ajungând din urmă pe un necunoscut, cu care a început să se lupte. El a bătut în geam unui cismar, pe care l-a îndemnat să sară într’ajutor, dar acela temându-se de riscaiva tâlhari prea primfejdioși, a refuzat să iasă în stradă. ■• Mai e adevărat că mecanicul Constantinescu nu era deloc pătat de sânge când s’a dus la circumscripție să anunțe crima. Totuși, faptul că el nu-și poate stabili prea precis un alibiu, dă de gândit autorităților, cari-1 mențin arestat. Cercetările le face Comisarul Mo ciung, dela Siguranța Capitalei, N’are surprinzător ca și această crimă să rămână nedescoperită. Prin stradă, era întunerec desnă. Gardiști, prin partea locului, nu sunt în schimb, sunt nesfârșit de mulți și de îndrăsneți tâlhari și criminali. La locul crimei, nu s’a găsit nici o urmă care să constitue un indiciu. Criminalul a luat cu sine cuțitul pu care comisese asasinatul. ■» In asemenea condițiunii, e fairt? greu de descoperit autorul crimei, '. * ,.r O descindere la F. N. R. adică la „Fascia națională română“ 40 mii fasciști în România ? Un inspector de poliție, având autorizația parchetului, a făcut o descindere la sediul „Fasciei naționale române“ din str. I. L. Caragiale 32. El a ridicat de aici o seamă de documente interesante, precum și recentul manifest pe care fasciștii îl adresau „poporului roman t”n* Manifestul acesta, după ce face c doricul fascismului în Italia și după ce subliniază că organizații asemănătoare celor italiene s'au constituit în Franța și în Belgia, chiaină poporul la luptă împotriva „demagogilor și șarlatanilor“. Manifestul adaugă, că până acum organizația din România numără 10 mii de membri, și — ceva ceva mai interesant, — cât odată cu răspândirea acestui manifest, ÎNCEPE LUPTA DESCHIS. Acelaș document, — purtând titulatura : buletinul No. 1, — indică filele și orele când se pot căpăta informații de un sediu și încheie, anunțând că jurământul se depune numai Duminica. atol Mii la Oradia Fața cu lipsa de preoți, Episcopul Ciorogariu luptă pentru înființarea unei Academii teologice la Oradea Mare. D. ministru al istracției a făgăduit tot concursul său pentru înfăptuirea acestei inițiative Socialism și bolșevism -O dezbatere interesantă in Camera Comunelor — Londra. 21. — Moțiunea propusă de d. Philip Snowdens în Camera Comunelor prin care condamnă sistemul capitalist, a ridicat dezbateri cari au atras în Cameră un numeros auditoriu, iar, discursurile au fost ascultate cu cel mai viu interes. Membrii Camerei păreau a fi foarte impresionați de expunerea d-lui Snowden care dovedea necesitatea grabnică de a se lua măsuri pentru o acțiune treptată menită să realizeze ținta pe care o are în vedere. „Socialiștii, zice Snowden, nu vor întreprinde nici un pas înainte până cărui acțiunile precedente nu se vor fi dovedit buni“. O alta parte din discursul d-lui Snowden care a făcut impresie în Cameră, a fost pasagiul prin care arăta că respinge bolșevismul. Snowden spune: „Noi nu propunem revoluția Nu propunem confiscarea și nu o favorizăm. Acestea sunt cățe cele mai întortochiate pentru a obține un obiect țintit și cam de sigur că se vor sfârși prin dezastru. Intre socialism și bolșevism nu există nici o analogie. De fapt socialismul și bolșevismul sunt antiteze. Bolșevismul în teoriile lui politice și în practicarea sistemului dictatorial și al confiscărei nu este un socialism, ci o doctrină reacționară“. Cea mai mare parte din discursul din Snowden s'a referit la examinarea condițiunilor existente cu privire la industrie, agricultură și locuințe care, după cum pretinde el, au dovedit eșuarea sistemului capitalist. Criitin pag. 8-a: „PRESS“ economici ii financiară L