Presa, aprilie 1923 (Anul 1, nr. 17-43)
1923-04-01 / nr. 17
I „FRESA‘s Cupon de Premiu TT" No. 7 "pedrn tragerea premiei oferite cititorilor si araștilor SEIU si 25 Katit—25 Iunie 1923 M&W kpíTOi) Dr. aniel ăvnmw'm Boale CuCulto-íIoare și Fiele SI £ II»IS, Tratament nou cu Meo subeisalvarsan intravenos Str, ISVOit 6 bis m mi îi tenis! BrMdard A3 finds edSFcBsS si ilajras Man £ S$ma?In Strada Sarai &o. iS. — «acerbii ! Tinctura Mexicană iPrepinsă de Laboratoriul OMNIA sos. eoni. Vânzare retinas în ?la«©««a originala Sa iosia Siroguer îna ei Farmaciile din Acra. Vechiul Magazin de încredere 1. KUMM! Fii strada Safari 4 O Iarie emailată, porțelanuri fine, sticlărie, faianță precum și orice fel de articole de menaj, cu preferi de concurență Era gr © s In detail Calea Moșilor 76 — — — Calea Moșilor 76 Sticlărie, Porțelanuri, Faianțe, Gierte Emailate OutECVE pentru CADOURI, UTENSiel de MENAJ at«. ^mE«©:.® speciale pentru restaurant ® fo ® d@© în lf hoteluri, mașin? Pe gatit extra-solid ® pentru cari i se garanteaza buna funcționare sub înapoierea banilor în caz de nemulțumire Fondat 1899 — Casă de încredere — Fondat 1889 •mmmmS .msasamm Pclstreti aces« Capon | | f|j fjjS^ msu Milan 1 ml 0-șoareSo BRINK Sir, Lipseam a 6 £faj £ apasă distissa si Clientelă •cs a primit m irimsis at © rilment é ® iaim originare Unn Faris SOSESC ZILNIC CANTITĂȚI ÎNSEMNATE DE Prima Farenca Celto-fflomet Ycmiecțiuni de Maine Bărbătești București, strada Berzei £ 4 — @6 Costume Pantaloni & Raglane Costumași Pardesiuri Matrosuri Rafflanp Pentea I Confer.?, superioara. Asortiment totdeauna iMigiane copil J eempl«Li«sal& moderns, iasca Ireproșabil ASTRA BUCUREȘTI STR.SMARDAN 51 . siie ® marinte, Aparate de limonaEa, teșgeio na,maie m zm «oujmanii și apam popere cu rteitor, ra tar* și prim feccor pentru restaurator Alexandrescu frUfottt baouLeior iv. ro de FER negre și salvanizato MâSoere Fulighl ® te.t Cu prețuri reduse Ionel & Hngo Finkelstein ÄPONT in GROS cu Articole de toaletă, Cauciucăre IMMlclșnle( Specialități, Produse chimice ș i industria «le. Fiooage, Parfumerie etc., impositul Sonera! al »LABORATOMLUrcJSMA*« sec. fama fabricarea Produselor Chimico-farmaceutic sic K, XMrccsiunea lnui Profesor Dr. A. BAULT CEREȚI NOUL PREȚ CURENT 1, Strada Academiei No. ©, Bucureșftl ^Comandați din timp renumitele: I DE ■ l IA in 7 culori bine asortate „Huna Rota" .........................................— *~£ ÜCU JUBSU— IBM tem: .ft««“ CIM^ %»?* IFABATE ds Here și Been ® are pentru iSegugifineie Ploșnițele tronanițaiui Ibanner * nrr**r*wi*WJa la Cameră Grupul de chiriași care trecua cu tramvaiele, a putut înainta la Dealul Mitropoliei, unde s’a întâlnit cu delegația ce se înapoia de la Cameră. Delegația aceasta a comunicat că ministrul justiției n’o primise sub pertextul că proectul sa discută în secțiuni." In schimb delegația se întâlnise, în fața procurorilor de serviciu la Cameră, cu delegația proprietarilor. Prima delegație a reclamat că d-l cttp. Costescu ar fi amenințat cu revolverul, — ceia ce va trebui dovedit cu martori. — d-l cttp. Costescu a acuzat pe chiriași că au Insultat Dinastia și armata. In acest timp, fruntașii proprietarilor aflați în fața sălei „Dacia“ obținuseră telefonic autorizația prefectului de poliție de a ține întrunire, care a și început la livrele 5, întrunirea proprietarilor . D-l EM. LAHOVARY a făcut un scurt expozeu asupra discuțiilor ce s’au făcut la Senat cu privire la negea chiriilor, stăruind asupra amendamentelor propuse de d-l Ermil Pangrati, încheind oratorul a rugat pe proprietari să continue a fi solidari. D-l PAVELEbtu-jjlMO a arătat că Statui ia Sfetrii de 50 de ori chiar din 1916, în timp ce proprietarilor li se impune chiria numai de 8 ori. A desminUt Știrea dată de ziarul „Universul“, după care proprietarii ar fi bombardat cu pietre automobilul în care se găsea d-na Jean Th. Florescu. După aceia, oratorul a expus adunarei demersurile făcute pe lângă autorități, pentru dobândirea dreptului de întrunire al proprietarilor. D-l DUMISTRESCU-MIREA constatat că prelungirea contracatelor a produs mirarea proprietarilor. A adus laude d-lor Urmii Pangrati și Istrate Micescu, cari au apărat cauza proprietarilor. Au mai vorbit d-nií ing. MAR üAKi'l’lfeCÜ (Brăila), SADlÎ-USSOU. D. PARASCHIVU SOUBOSNIEV a imputat autorităților că n’au intervenit contra chiriașilor — scandalagii. L-a acuzat pe d-l Vintilă Brătianu ca principal autor al legilor spoliatoare de cari au să se plângă proprietarii. Oratorul și-a exprimat regretul că proprietarii s-au lăsat, risipiți în momentul când îa Dealul Mitropoliei se pregătiia legea de decapitare a proprietarilor. A reproșat apoi proprietarilor că sunt desbinați, — cei mari deoparte cei mici, de alta. A cerut ministerului de interne să-și țină cuvântul că va desfința oficiile de închiriere. YOCL — Rușine mimatului mincinos I D-l PARASCHIVESCU - BOSNIEV a continuat relevând numeroase erori euprime în proectul de lege al chiriilor. Au urmat cuvântările d-lor MENACHITA GEORGESCU și MARCUS. (Pe când vorbim d-l Marcus, ii’a înapoiat dda Cameră delegația In frunte cu d-niî căp. Costescu și O. Dobrescu, care a fost primită cu ovații). D-l căp. COSTESCU a spus că ministrul justiției s-a convins că proprietarii sunt osnieni de ordine și că au dreptate. A veștejit apoi energia atitudinea chiriașilor, cari au huiduit pe d-l Lahovary, au fluerat în momentul când se striga „Trăiască Regele", au aruncat cu ouă clocite și au ocupat, fără drept, o sală de întrunire. A înfierat în special faptul că chiriașii au insultat pe Regina Maria (asistența s’a ridicat în picioare) și armata. Oratorul a asigurat apoi că mitropolitul aflând cele petrecute, a veștejit cu durere faptele chiriașilor. A mai spus, ca delegația s-a dus în urmă la primul porucol, căruia i-au reclamat insultele adresate de chirași Suveranilor și armatei. Oratorul a încheiat îndemnând pe proprietari să rămână uniți și gata de luptă și după ratarea legei chirilor. D-la DOBRESCU s’a ridicat împotriva felului cum au înțeles chiriașii să ducă lupta și împotriva intervenției autorităților contra proprietarilor. A mai vorbit d-l col. BABULESCU. * D-l SABA STEFANESCU a asigurat că acțiunea va fi dusă de proprietari și de acum înainte, cu toată energia. A citit o moțiune, cuprinzând doleanțele exprimate de oratori în discursurile lor. Întrunirea s’a ridicat la orele 7 jumătate anunțându-se o nouă întrunire pentru azi la orele 2. la Rispersie f coli eviditor ns aschyssia Del» soresp. noÂÎru spsdbl Berlin, 89 Martie. ~ Din Harbin se comunică: Reprezentantul Liniei pe lângă guvernul de Liga (Mongolia), venind la Peking, a raponat ministrului de externe chinez, că autoritățile sovietiste de ocupație din Mongolia au înființat in Lrga o republică sovietică așa zisă independentă. Șefii lui turghei n’au lăsat decât chestiunile de instrucție publică. Procedeele acestea ale sovietelor au porovocat o vie nemulțumire printre șefii micilor popoare din Mongolia, cari s’au răzvrătit împotriva sovietelor, iar sovietele au potolit mișcarea ca mijloacele cele mai severe. VIIIÎCL De la Curte Recepții Azi la ora 12 M. S. Regele primește trei din noul episcop, pentru învestire. Da la Casa princiară dri dimineață A. S. R. pricipele Carol a prezidat la ministerul de război și Consiliul superior al armatei. După amiază principele moștenitor a lucrat cu d. contraamiral Niculescu-Rizea, inspectorul tehnic al marinei. la, du gândul să se instaleze în jurul sediului „Ligei Chiriașilor“, spre a aștepta înapoierea delegației care plecase la Cameră. Imediat ce chiriașii au ieșit în stradă, s’au instalat cordoane de jandarmi la intrările salei „Dacia“ și s’a încadrat o porțiune din str. Carol, (de la str. Baraca, până la str. Găldărani și întreaga piață a florilor) porțiune care a fost complect golită, chiriașii rămânând în dosul cordoanelor .Reapariția proprietarilor Dar în locul rămas gol, apăru deodată un grup de vre-o 50 de proprietari, în frunte cu d. Emil Lahovary,grup ce au participase la manifestația de la Senat,, dar care își îngroșase rândurile ca parte din manifestanții risipiți de jandarmi. Grupul acesta de proprietari ceru energic îngăduința de a intra în sală și de a ține întrunire. Chiriașii din dosul cordoanelor având impresia că cererea proprietarilor a fost satisfăcută, au voit să rupă cordoanele și să intervină. .Jandarmii s’au opus cu îndârjire și chiar cu violență, atunci când asalturile marii mulțimi de chiriași devenjiau primejdioase pentru slabul cordon. De rându acesta, jandarmii au pus în funcție paturile puștilor, căci au fost câțiva loviți și tăvăliți pe jos. Spre Cameră o delegație de chiriași trimisă spre Cameră in recunoaștere, s’a întors cu răspunsul că drumul spre Dealul Mitropoliei e slab păzit. Chirașii au prina atunci curaj și repede au pornit-o spre Cameră. S’a format un slab cordon de jandarmi la pod, dar chiriașii din frunte s’au urcat în tramvaie și au reușit astfel să treacă dincolo de cordoane. Grosul mulțime a venit pe jos, dar aproape de poalele Dealului Mitropoliei, a fost ajuns din urmă de detașamente de jandarmi venite în pas alergător dela „Dania“ și cari s’au înșirat imediat în cordoane puternice cari au barat în înaintarea spre Cameră a chiriașilor. Concert religios Ieri după amiază s’a cântat la catedrala dr. losel, „Stabat Mater“ de Pregolise, de către d-rele Paula Mahier, Gabriela Gheorghiu (soprane) și Lidia Ghenovici. Caterina Gheorghiu (contralto). Punicul numeros care a luat parte la acest concert religios, a pe deplin atât vocea și apreciat talentul d-relor concertiste, cât și școala d-relor datorită d-rei Rodica V. Nestorescu, profesoară de cânt la conservatorul de muzică din București. Societatea „Zorile«» Duminică 1 Aprilie, orele 8 d. a., „Societatea Zorilor“ va da o șezătoare artistică muzicală în sala liceului „Gh. Lazăr” din Bulevardul Elisabeta. Programul va cuprinde: producțiuni muzicale, coruri declamații, dansuri naționale, echipa sportivă etc. jeaganul Sf. Elisabeta Societatea Leagănul Sf. Ecaterina de sub patronajul M. S. Regina și președinția de onoare a A. S. Regale Principesa moștenitoare Elena a ținut Miercuri 28 Martie în Palatul Cantacuzino, adunarea generală. Comitetul sub prezidenția d-nei Ecaterina G. Cantacuzino și prin d-na administrator-delegat comunică membrelor, darea de seamă și situațiunea veniturilor și cheltuelilor, pe anul 1922 și proiectul de buget pe 1923. S’au expus dificultățile cu cari este de luptat în combaterea mortalităței infantile, citând procentele date de Combes, Marian n. a. la diferite categori de alimentațiuni. Trecându-se apoi la chestiunea care e cauza mortalitaței, se precizează, că se primesc copii orfani din familii numeroase, sau cu părinți bolnavi ceiace dă prea des o debilitate ereditară. Se expune apoi, că cifra de lei 10 pe zi nu e prea exagerată, pentru întreținerea unui fugaci care clamă îngrijirile unui personal numeros, dacă e comparată cu a altor instituțiuni, cari cheltuesc 50 lei pe zi pentru un adult. Se relevează marea necesitia a institutului, căci dacă se poate supraveghea, creșterea multor copii, dând sfaturi mamelor, cei cu mame moarte sau tuberculoșe trebuiesc internați. D. dr. Mirimescu își arată mulțumirea pentru progresele realizate de Instituția Eforiei Spitalelor și mulțumește Civile pentru concursul dat prin personalul medical. Ministrul Muncii și Sănătății prin d. Director Galați își exprimă mulțumirile pentru modul cum se conduce Instituția, atât din punctul de vedere al abistinței cât și al administrației. Au asistat următoarele persoane: D-na Ecaterina Gh. Cantacuzino, președintă, d-na. Alexandra Catargi, vice-președintă ; d-na Ecaterina Caragea, administrat, >r . delegat; d-neie Elena Jidteiețanu, Ecat. Em. Ghica,Fl. G. At. Elena Monteoru, Alex. i. Elena D. Nenițescu, J-rele Ilarei, Olga Catargi și Elena Odobescu, d. dr. Mironescu membri in co«.t ; d-ree Elenă Sturdza, Gr. Missir, A. Christescu, Costin l’etrsecu, Natalia Florescu, Zoe Alexandru Bossy, Zoe Păucescu, Mandrea, El. L. Catargi, Ana. Grai Ilrescu, C. Mille, M. Athanasovici, Amelia Gabunea, Col. Ciovică, A. Berindey Samuel, E. G rai Lămăticescu, Marcella Ilanovici, I. Călinescu, A. Fischer , d-mi C. Caragea, dr. Gomoi, Galați, dr. Oreviceanu, Șerban Ionescu I. Clinceanu D-na Oromolu a reunit zile trecute în apartamentele sale de la Banca Națională un mare număr de prieteni și cunoscuți: il-nele Irina Procopiu, Sinaiana Lahovari, Titulescu, Râmniceanu, d-na Nicoleanu, Lucia Romaneses Manu, Elena Odobescu, Negulescu, Adina Boldescu, Cornelia Nenișor, Cantacuzino, Colibașianu, Cincu, Balanovici, Gârneșteanu, Oteteleșeanu, Gara Costea, Vercescu, Voroveanu, Bimopol, Melic, Drăghicescu, etc. D-rene Mariette Romanescu, Ivonne Simonide, Nabuete Crăenaru, Prodan, etc. Balul Policlinicei Elisabeta Astă seară va avea loc în saloanele hotelului Athéné Palace, un mare bal organizat de joc. „Policlinica Elisabeta“. Biletele se găsesc de vânzare la portarul hotelului Athéné Palace. Concursul de desemn al „Grucu .Tșți a tinerimii La Academia de Belle Arte are loc azi dimineață discernarea premiului oferit de socitatea „Crucea Roșie a tinerimei“ concurenților pentru o placardă reclamă, ce are ca subiect un apel pentru copii. Juriul este compus din d-uii pictori Sterifide, Verona și Petrașco. Serbare la vasta sală de spectacole a institutului Pompilian a avut loc o serbare teatrală școlară, a cărei reușită s-a lateral atât elevelor cât și corpului profesoral, a căror muncă a fost încoronată de succes. Programul, alcătuit după principii pedagogice a întrunit productioni muzicale, teatrale și dana clasic. Pin grupul de diletante a’a remarcat in special talentul micilor surori Botelli. Corul școalei sub conducerea d-nei Demetriad a executat cu multă măestrie cântece românești și franceze, 8‘a jucat și o mică pisată „On n’atropse pa» Ies manche« avec du vinaigre“, care a amuzat mult publicul invitat. Un balet grec deVmracter, am cântat mult spectatorii ce au luat parte la această serbare. S’a remarcat în special eleganța coreografică a d-rei Lydia Oute, prima balerină a baletului de amatori. Producțiuni Producția clasei de dramă și comedie a d-lui profesor O. Notara, va avea loc Marți 8 Aprilie la firele d. ar în sala Conservatorului de muzică, din Capitală! Ateneu La Ateneu se va juca azi pentru a treia și ultima oară, miracolul „Sora Beatrice” de Maeterlink. Teatrul Național Astă seară va avea loc o ultimă reprezentație a revistei feerii „Când dracul petrece“ a talentaților autori N. Cârlova, Laftranu și Maniat. In rolurile principale vor apare talentații diletanți Raxan Mavrocordat, d-na dr. Ulvineanu, d-ra Beneș, d-na Franasovici etc. precum și d-nii Dorel Davila, Neagu Boerescu,, L. Marian, Caton Capșa, căp. Efimov, loc. Boncea etc. Festival Aseară a avut loc în localul liceului „Mihai Viteazu“, un festival artistic muzical dat de către elevii liceului ,Alihai Viteazul“ Și gimnaziul principele Mihai”. Loc. „Principele Oftircea“ După spectacol«» de astă seară al Societăței „Principele Mircea“ de la teatrul Național, comitetul organizator a organizat un supeu dansant în sala de marmoră a Hotelului Boulevard . Biletele se găsesc în seara supeului la ușa de control. PAPSI DOMNIȚA ILEANA Scriitoare Prima lucrare literară a drăgălașei noastre Domnița, cu desene de mâna sa, va apare în numărul 12 de Paște al revistei ,J STEAUA COPIILOR ȘI A 27- SERIM EI“. 48 pagini lectura. distractivă cu multe ilustrațiuni Lei 4 la toți librarii și depozitarii de ziare. Editura Jg. Herts, București, cala Victoriei 5. MIM Ministerul instrucțiunii a dispus ca pe lângă școala de arte și meserii din Timișoara cu începerea noului an școlar, să funcționeze pe lângă cursul superior al acestei școli o secție de arhitectură, cu durata de trei ani. Elevii care doresc a se înscrie la această secțiune, sunt avizați că trebuesc să facă o practică de 4 luni Mai—August. Se primesc elevi în vârstă, ds. 15—18 ani Ciorapi pentru varǎ a primit „ROSE-FRANC14* Atr, ta. ungvári im, £@L M og Examenele de definitivat, trți învățătorii și învățătoarele din teritoriile alipite s’au fixat pentru luna Mai. Comisiile și locul unde se vor ține aceste examene se va fixa ulterior. In dorința de a descentraliza cât mai mult servicile căilor ferate pentru ca publicul din provinciile alipite să nu mai fie sili ea pentru orice chestiune să vie la București, d. general Moșoiu, ministrul comunicațiilor a luat deciziunea să dea o mai largă descentralizare direcțiunilor regionale ©. î. r. dotându-le ca personal suficient. Asupra regionalelor c. f. r. cari vor fi desființate. Contrariu unor știri apărute in diverse ziatre, ministerul comunicațiilor n'a luat până in prezent nici o hotărire. Este in Interesul pubUcoMantator de Covoare Românești, Basarabene, Bucovinene, de a le cumpăra DIRECT de la Depozitul Str. Smârdan No. A,ELU» unde se pot gări cu prețuri reduse decât la revânzători» Eds vorba et d C. Barns mussettisî cultelor și artelor sä piece Intr'un concediu însoțind pe soția d-sale, care din cauza unei afecțiuni la ochi are noroc de o îngrijire specială la Viena- GILBERT0 Când is Vaduf Duminică 1 Aprilie ora 12 va avea loc la palatul regal investirea unora dintre episcopii aleși. De trei zile se află la excursia prin România studenți ai Academiei comerciale germană din Fraga Însoțiți de 4 profesori. Excursioniștii au vizitat Valea Prahovei Sinaia, Câmpin*. Jilănicul Proeștii și după ce vor rămânea trei zile în București vor viata lui Constanța. Joi după amii/A d-na și d. Vereke ministrul republicii cehoslovace U București au oferit In saloanele legației, un ceai in onoarea excursioniștilor la care au luat parte și mulți membri ai coloniei cehoslovace din Capitală SILBIE fi 81fiii? Ifidot Borna, 30. — După ziare, martorii căsătoriei civile a principesei Iolanda a Italiei, vor fi cavalerii de rAmonciade. Generalul Diez și amiralul Thaon de Bevel Va funcționa ca ofițer al stărei civile președintele Senatului Tritoni. Praga. 30. — Știrea dată de ziarul „Qorwaerts“ prin care mareșalul loch ar fi sosit la Praga, cu scopul de a stârni o invazie a cehoslovacilor în Bavaria, ne desminte. Fantome Memoriile baronesei Kreinmichel A fost foarte mișcat de generozitatea mea de altfel ca și mine de cinstea lui subită. Mai veseli decât oricând am fieeftrit de unele și altele. La început a fost foarte rezrvat, dar a sfârșit prin a-mi încredința secretul. O asociație »-a înființat în felul Carbonarilor din Italia sub ocrotirea guvernului. Scopul ei este descoperirea nihiliștilor, denunțarea lor, arestarea și executarea. Președintele asociației era contele Boby Sehu- Valov, ministrul secretar de externe era prințul Belossel&kt, iar el Nikolipi era șeful unei mari agenții m da zilnic raport prințului Demidor San Ponato, ministru secretar .«de intrife Emperiale Toți membrii Clubului aristocratic (lachtclub) se afiliaserä societății, capitaluri mari au fost puse la dispoziție, căci vechii boeri au fost puși bine la contribuție, iar el, Nicolici primea 8000 de ruble pe lună, sumă importantă pe atunci. Nu a trecut mult de la cele aflate și unchiul meu Alfred von Grote marele mareșal al Curiei imperiale mi-a povestit cum e servit de un lacheu leton care e foarte cinstit dar groaznic de prost și uituc. — Intr-o zi, — certându-I pentru o neghiobre făcută, setonul mi-a răspuns foarte supărat: Excelența voastră sunteți foarte nedrept cu mine și totuși eu n-am denunțat pe excelența voastră! Am rămas uluit, zise unchiul meu plimbându-se agitat prin salon. Cui să mă denunți, și pentru cel — Ligei sfinte, excelență, mi s’a dat bani mulți ca s’o fac. L’am cercetat de aproape și am aflat că i s‘a oferit o sumă fixă lunară ca să raporteze tot ce fac și ce spun eu și oaspeții mei. Mi s’a părut atât de caraghiosă ideia denunțului încât i-am spus să primească banii și astfel și-a asigurat un câștig bun și sunt și mai bine slujit. Un lampagiu era plătit ca să supravegheze pe contele Adlerberg fost ministru sub Alexandru II, dar contele, aflând s-a supărat, a făcut diferite reclamații și a suferit mari neplăceri. Fratele meu, colonel, și fost aghiotant al Țarului mort, era pe atunci șef de stat major al regimentelor de grenadieri la Moscova. Intr’o zi a venit la el ujî maior trimes de contele Shhuvalov pentru a recruta ofițeri membrii la liga sfântă, cerându-i concursul în acest scop. Fratele meu i-a cerut informațiuni asupra acelei organizații, apoi i-a răspuns că deoarece i-a jurat odată credință țarului crede că nu mai are pentru ce să se înscrie în ligă. Maiorul a plecat supărat, iar fratele meu a raportat generalului, cazul, afirmând prin scris că liga nu poate face decât rău demoralizând credința ofițerilor în forțele discrete și inviolabile ale suveranului, deoarece se cere ca să jure că vor apăra oricând și oriunde persoana sa. Raportul acesta ajunse în mâinile marelui duce Vladimir, patronul ligei sfinte și fratele meu suferi consecințele toată viața. In necazurile ce suferea a fost mult susținut de prințul Leonid Winzemski care era un adversar declarat al ligei reacționare. Acest om independent a fost pus sub acuzație de nihilism findcă la o răscoală a scos din mâinile unui cazac o femeie pe care o măcelărea. A fost scos din consiliul de stat și apoape exilat Cete mai neînchipuite samavolnicii se făptuiau în numele ligei sfinte. Se crezuse la început că această organizație va putea fi ținută secret. Membri din cari 10 inși formau o echipă nu trebuiau nici să se cunoască între ei, dar din potrivă, toată lumea îi cunoștea. Intr’o zi un membru al lacheiubului, d. Zubkov era în vizită la mine, când un lacheu îl anunță zicând: — Excelență, gwardul dv se simte rău și vă roagă să-i dați voie să se ducă acasă. Uimirea fu generală iar Zubkov se simți foarte rușinat. Membrii, ligei de teama nihiliștilor nu mai eșeau din casă decât însoțiți de un agent care să-l apere. Agentul stătea la bucătărie când stăpânul care îl plătea era undeva în vizită. Simplu și aplecat la băutură, gardianul acesta încredința servitorilor toate secretele pe cari apoi le afla toată lumea!«» îmi aduc aminte și de următorul caz tipic: Trimiseseră o scrisoare urgentă prințului Ferdinand .Wittcerestein După un timp lung de așteptare, servitorul s’a întors spunândumi că n’a putut preda pücul. Camerierul prințului, sincer și cinstit i-a spus la ureche: — Nu se poate să vorbești acum cu luminăția sa, căci la ceasul ăsta primește pe agenții secreți ai ligei. Așa fiind curând liga sfântă și secretă ajunse celebră !... Încă un caz de care a râs întreg Petersburgul. Intre cei mai de seamă membri din Jachtclub era prințul GTM, de vița cea mai veche, intrase și el liga sfântă și talentele lui de polițist avea să fie puse la încercare. Se primise un denunț, în care se indica o cârciumă dintr’un fund de mahala ca locaș de întâlnire al celor mai periculoși nihiliști. Prințul G. trebuia să afle ce se petrece acolo. Toți crezură că excerția se va deghiza în lucrător pentru a intra în speluncă neobservat. El însă nu se putu decide a renunța la strălucita uniformă de aghiotant al țarului, ci întorzonat cu toate decorațiile, se prezentă la cârciumă așezându-se cu mult ifos la o masă spre uimirea celorlalți clienți sdlvențuroși. Bău un ceain dintr’o cană de pământ murdară, cu speranța că va auzi convorbiri ce-l vor face să descopere un complot nihilist. Bineînțeles că n’a auzit absolut nimic, ba patronul s’a apropiat ploconindu-se întrebându-1 cu ce-i mai poate servi. Prințul G— s’a cam zăpăcit și cum nu mai poftea să consume ceva, a luat-o la sănătoasă pe când toți clienții îi făceau temenele respectuoase și ironice bineînțeles. Prințul s’a întors la club mulțumindu-se pe vitor să facă pe observatorul de la un geam al clubului și mai mult nimic. Liga sfântă a durat un an și jumătate, a cauzat multe rele aducând defăimarea claselor superioare, distrugând spiritul de solidaritate între ofițeri, favorizând pe intriganți și șnapanți de toate categoriile. Contele Dimitrie Andrievici Tolstoi n a primit postul de ministru de interne decât cu condiția ca liga să fie desființată definitiv și orice activitate secretă să tace* tezs, •. ....... (V* suma).