Presa, aprilie 1923 (Anul 1, nr. 17-43)
1923-04-03 / nr. 20
ü P PLES tk ..PRESA economicä-flnandari -----------------0X0—------------- 3 yj? § apei o schimbare co pilă Din strejinătate nu au mai sosit cursuri de devize de Vineri, din cauza sărbătorilor Paștelui. Piața noastră a rămas deci și ori fără vre-o indicațiune a tendinței, care a determinat o restrângere simțitoare a operațiunilor in târgul nostru, care s'au făcut astfel cu cursuri neschimbate față de cele de Sâmbătă. Pentru uzul celor interesați, notăm din nou aceste cursuri: deviza Paris 13,80—13,82, Berlin 104- 105, Londra 994—905, New York 212,50—213,50, Italia 10,37 și jumătate— 10,39, Elveția 39,30—33,50, Viena 31—32, Praga 3,50—0,70, Budapesta 5,80—3 ici. Nu este exclus ca unele din Bursele streine să fi lucrat ori cu toate că este a doua zi de Paști, cel puțin in târgul liber al devizelor, in cazul acesta, piața noastră va avea azi o orientatiune, 11 i £ ui liter al devizelor Tendința generală, îmbunătățită Sâmbătă, s-a accentuat ori destul de pronunțat, mai cu deosebire in compartimentul acțiunilor de petrol. Creditele Miniere vechi, cari Incheiaseră Sâmbătă cu *030, au cres crieri la 4280, puii lor de la 3400 la ISO. Dela acțiunile acestea a pornit din nou toată mișcarea la hausse. Petrol-Blok a acut eri in târgul liber cursul de 1765 faă de 1%40 in ajun, Concordiile s'au urțat dela 2920 la 2940, Redevențele dela 2030 la 2120 vechi și dela 1360 la 1430 puii, Speranța dela 8300 la 0400, Steaua Română dela 4*25 la *625, Numai acțiunile I. R. D. P., despre care am mai spus că nu se mai bucură de favoarea speculațiunii, au avut ori o scădere: cele vechi dela 2090 la 2080, puii dela 1560 la 1540. Reșițele sunt în urcare dela 1925 la 1935, Sospiro dela 815 la 830 și Mica dela 1980 la 2015. Constatăm în același timp un nou avans al acțiunilor de asigurare Dacia Română de la 1860 la 1825 și Naționala de la 875 la 925. Numai acțiunile societății Generala au scăzut de la 900 la 875. • "Operațiuni efectuate în ziua de 2 Aprilie 1323. New-York oferite 210 jum.—211. Elveția, încheiate 39 și un sfert. Londra, încheiate 9S9. Italia, încheiate 10,80. Berlin, încheiate 1,04. Viena, încheiate 0,30 și trei sferturi. Paris, închiate 13,72 jum., 13,73. BURSA OFICIALA Ca și în târgul liber, și la Bursa oficială, tendința este neobișnuit de fermă. Petroliferele foarte mult căutate, au înregistrat urcări importante, de la 50 puncte câștigate de „Petrol Block“, la aproape 203 pentru „Steaua Română“. Au încheiat oficial: Banca de Scont 429. Petrol Block 1780, 1820. Concordia 3900, 3350. Mica 2015. Steaua Română 4650. Impr. National ex. c. 75 V4. Impr. Unirii 75 J/4, 75 VB. Impr. Refacerii 78 1/4. OXO ■rWVW&k jN&Bk ________________________■r. ___ _ Rostul Creditului industrial Răspunsul d-lui Cezar Popescu In lipsa dlui V. Sassut ministrul industriei și comerțului, am rugat pe d. Cesar Popescut directorul general al industriei, să ne comunice părerile chiale, pe care dșa numai după multe stăruinți a consimțit să fi le exprime, Iată lămuririle casalei „Rolul Societății Nationale de Credit Industrial, apare ca un rol imediat și ca un altul de viitor —i unfpecte deosebit de importante. Rolul imediat al Creditului iüustrial Rolul imediat este covârșitor. In actuala situațiune a pieței financiare, Creditul industrial e priit de toți industriașii ca o adevărată operă salvatoare a producționei industriale actuale, și către 91 se va îndrepta aproape unanimitatea enormelor solicitări de credit din partea industriei noastre. Ajutor imediat și suficient pentru aproviziunea cu materii prime, avansuri asupra depozitelor și creanțelor — acesta este strigătul actual al industriei noastre.Necesitatea obținerii fondului de element pentru industrii este atât de presantă, — încât in această direcție va avea imediat de acționat noua instituție. Aceasta însă nu micșorează rolul ei de viitor și anume, ca printr'un sprijin financiar avizat să consolideze să complecteze și să armonizeze tiparului nostru industrial atât prin îndrumarea spre industrie a actualului capital disponibil provenit din expropriere, cât și prin ajutorarea formei și desvoltărei industriilor mari și mici necesare economiei naționale și independentei noastre politice și economice. Din cele expuse, se vede că Creditul industrial este chemat să joace rolul unui organism viu și hotărîtor în desvoltarea industriei noastre. Creditul industrial este conceput astfel: — astfel cum reese atât din proectul de lege depus în parlament cât și din statutele societății, — tocmai pe aceste baze largi dtându-i-se posibilitatea prin organizația proectată — de a îndeplini in lotul rolul important schițat mai sus. Personal, ca unul care și în trecut s'a ocupat cu această chestiune și a luat parte la lucrările comisiunei, consider proectul de lege ca foarte bun, perfect studiat, ținând seama și de ceea ce s’a făcut, aiurea și de necesitățile specifice ale noastre. Creditul reclama un capital de 7 miliarde Aceasta însă nu mă face să nu examinez cu toată grija întrebarea: va putea oare să-și îndeplinească noua societate rolul ei . Pentru a putea face față rostuiul lm. Creditul industrial are nevoie întâi de toate de mijloace financiare formidabile, pe cari eu le apreciez la cel puțin două miliarde. Se speră a fi obținute, — în afară de aporturile de capital unde pe lângă acționari, intră și statui și Banca Națională, — prin reescompt la Banca Națională și prin plasarea pe piață a obligațiilor și scrisurilor sale. Găsesc că legea acordă suficiente garanții și avantagii hârtiilor nouei societăți, așa că din acest punct de vedere, ele pot fi considerate ca excelente plasamente de capital. Sar putea totuși ca în perioadă de deflatiune monetară spre care tindem în această epocă a ridicării de prețuri pe cari, fatal, o normalizare a vieții economice le aduce — chiar cu garanțiile și prilegiile de mai sus, — să nu se găsească în măsură suficientă capitalul necesar pentru a face față marilor necesități. ■Nevoia unei conduceri serioase și nepărtinitoare Din această pricină și mai ales din faptul noutății unei astfel de instituții, credem că succesul creditului industrial conceput de proectul de lege depus în Parlament, depinde în mod exclusiv de modul cum va fi condus. O conducere înțeleaptă în stare să selecționeze după criterii serioase și nepărtinitoare industriile ce vor fi ajutate, va asigura creditului industrial nu numai încrederea definitivă a publicului — încrederea care va consolida și mări baza financiară a societății — dar va face din această instituție mult așteptata. Instituție de bază a organizației financiare pentru industria națională“. CEZAR POPESCU Târgul internațional din Reichenberg 11—19 August 1923 Conform deciziunei ministerului de comerț No. 11.262 din Praga, se vor face toate facilitățile ins.uriașilor români, doritori de a-și expune produsele lor la Reichenberg. O altă decizie ministerială prevede asistența organelor oficiului de export la târgul din Reichenberg, care va acorda imediat atât permisele de import cât și cele de export. .3S»Garafia «CAPITALEI“, Strada Sărindar No. 17' t ismul cu oficarea traiului O păcăleală de 1 Aprilie S’a comunicat ziariștilor în eșirea dela consiliul de miniștri de Duminică, o știre care va fi provocat desigur zâmbetul sarcastic al tuturor cititorilor, ci-că guvernul ar fi decis să ostenească traiul. La întrebarea, incontestabil ironică, a reporterilor cari vor fi măsurile menite să facă așa dintr'odată fericirea poporului românesc? ministrul respectiv a răspuns foarte serios că guvernul are un întreg program în direcția aceasta și-l va aplica cu toată severitatea. Să nu uităm că consiliul acesta de miniștri s-a tinut în ziua de 1 Aprile, ceea ce ar implica bănuiala că ne găsim în fata unei păcăleli Nu ne vine însă a crede ca membrii guvernului sau măcar unul din ei să se fi dedat unei glume de atât de dubios gust intro chestiune atât de serioasă, cum este scumpirea aproape zilnică a traiului. Mai degrabă e de presupus că consiliul de miniștri a examinat, a doua zi după vacanța luată de Parlament, toate neajunsurile ce a avut să îndure în timpul sesiunii și care au culminat, în ultimele două ședințe ale Camerii, în nemulțumirile ce a provocat legea chiriilor în chiar sânul majoritații. Și este tot atât de plauzabil ca d-nii miniștri să-și fi dat în fine seama că au creiat în toată țara o atmosferă de adâncă nemulțumire generală. De aci până la ideea că ar trebui să se facă ceva spre a se șterge cel puțin în parte impresia rea lăsată de politica economică a guvernului, nu era decât un pas. Or, miniștri au găsit probabil că lucrul acesta s-ar putea realiza, prin făgăduiala unor măsuri menită să ostenească traiul. Mergem mai departe cu supozițiile noastre, care ni se par logice, și adaugăți ca unul sau altul dintre membri guvernului va fi și indicat unele măsuri .in direcția aceasta, care, aprobate de colegi au permis să se comunice presei știrea în chestiune. Nu ne va luta nimeni, suntem convinși, în nume de râu dacă mărturisim scepticismul nostru în privința seriozității hotărârii și mai cu deosebire cu privire la eventuala ei realizare. Aceasta pentru un motiv foarte simplu și foarte convingător. Și anume pentru întrebarea ce-și va pune lumea : dacă se pot lua măsuri eficace pentru ostenirea traiului, de ce nu a recurs până acum guvernul la ele ? Căci doar nu voim o invenție de ultima oră, la, care nu se putea gândi nimeni până acum. Deci, dacă nu s’a făcut nimic în cele 15 luni de când durează guvernul actual, cauza nu era lipsa de mijloace sau neputința de a le aplica, ci numai lipsa de voință. Ei atunci toată lumea va avea dreptul să întrebe guvernul: dacă au existat posibilități de înfrânare a scumpirii excesive a traiului, de ce nu le-ați aplicat până acum ? intr’un singur caz am putea crede că guvernul se gândește în adevăr serios să ia măsurile comunicate aciua presei, in cazul când simte că se prăvălește de la putere și nu mai are prin urmare nici un interes să închidă ociii la manoperile interesate ale partizanilor săi politici, singurii cari au contribuit în măsura cea mai mare la îngreunarea traiului intregei populațiuni. Nu cumva presupunerea aceasta e cea mai aproape de adevăr ? -exo Noul ospel cmnimal Exportul de ouă Din împrumutul pe care Primăria proectează să-l facă, d. dr. Costinescu va rezerva o parte pentru clădirea unui ospel comunal, care va necesita un an de pregătire și 2 sau 3 ani pentru complecta terminare a lucrarilor. D. dr. Costinescu este hotărât să schimbe planul care se știa că a fost alcătuit de d. arhitect Antonescu încă mai de mult D. Antonescu, cu care Primăria a încheiat un contract, a elaborat un plan numai pentru o construcțiune strict necesară instalării administrației comunale. D. Costinescu tine să dea proporțiuni vaste planului primitiv și anume să construiască un Ospel comunal, care să producă și venituri, ba încă astfel de venituri, încât să se amortizeze într-un număr oarecare de ani costul întregei clădiri. Pentru aceasta, d-sa proectează să facă în acest Ospel o sală de teatru, o sală pentru cinematograf și alte săli de spectacol. împrejurul Ospețului se vor instala mari prăvălii, iar la subsol restaurante, etc. ‘ Noua Hatte ferata HuccvaMiași Chișinău. 2. — Direcțiunea regională a căilor ferate din localitate a primit un ordin din partea direcțiunei generale prin care i se pune în vedere a intensifica de urgență lucrările pentru construirea liniei ferate Bucovăț-Nemțeni-Huși, care până la 1 Septembrie urmează a fi terminată. Un consiliu la care au luat parte inginerii serviciului de întreținere de la regionala locală a hotărât ca lucrările să se înceapă la 15 Aprilie. Odată terminată, acesată linie, va servi interesele economice ale centrului Basarabiei care va avea o legătură directă de cale ferată cu vechiul regat. fistuiîats de licitații La 28 Martie 1923 s-a ținut licitație publică pentru aprovizionarea a 689 m. c. petriș la Direcțiunea generală de Poduri și Șosele pentru șoseaua Filiași-Tg.-Jiu-Vechea națională. Frontieră km. 7 + 665 — 33 Lotul I, județul Gorj. Deviziei: 90.342,82. A prezentat ofertă numai d-l Toma D.Constantinescu din Tg.Jiu, cu un rabat de lei: 1 la sută sub deviz. La 29 Martie 1923, s’a licitat la aceiași Direcțiune pentru aprovizionarea a 2590 m. c. piatră spartă pentru șoseaua națională Tulcea-Constanța km. 12 — 35. Lotul II, județul Tulcea. Deviz lei: 238.424.50. A prezentat ofertă d-l N. Roată din Tulcea cu un adaus de lei: 10 la sută peste deviz. La 29 Martie 1923, s-a ținut la asemeni licitație pentru aprovizionarea a 2740 m. c. piatră spartă pentru șoseaua națională: Tulcea-Constanța, km. O — 12, Lotul I, județul Tulcea. Deviz lei: 192.022. Ofertant tot N. Roată din Tulcea cu adaos de lei: 60 la sută peste deviz. j Ministerul de industrie și comerț ne trimite următorul comunicat : luiarul „Argus“ a fost publicată informația că în lunile Ianuarie și Februarie 1323, sar fi exportat 18.305 tone ouă, adică chiar mai mult decât în acelaș interval Ue, timp din anul precedent. Controluând tabloul de export respectiv, alcătuit de direcția statisticii comerțului exterior din ministerul de finanțe, după care s-a luat aceste date, constatăm că exportul de ouă, în lunile ianuarie și Februarie 1923, este înscris acolo cu 18.305 bucăți, iar un tone. Această cantitate, de 18.305 ouă, a fost scoasă din țară ca alimente personale în special ca ouă fierte, de persoane), cari trec frontiera noastră plecând în străinătate și că doar potrivit jurnalului Consiliului de Miniștri No. 3706 din 1920, complectat cu Decizia Ministeriala No. 29.431 din 1922, li se aprobă să ia drept hrană pe drum, până la 50 kgf, diverse alimente de fiecare, însă fără ca unul și acelaș fel de alimente să depășească, in parte, greutatea de 10 kilograme. Exportul de ouă este și rămâne prohibit și de când se află în capul acestui Departament actualul titular, nu s’a dat cuiva, nici o autorizație de export, fie chiar pentru un kgr, cașcaval sau măcar pentru un singur ou. »*«****•*«*" •**»*"** Fin him Ilfov Individual« D. Ferate — birou de expediție — str Decebal 9 — feuc. n procur. — căsător act dota idea (1196/923). Alexandru Ionaschek — birou technic p. Intrebuințarea electrică și mecanică a mnicei industrii — str. Barbu Catargiu 15 — idem — idem (1205/923). Gheorghe D Ionescu zis Ion Te tru Gh. — băut, spirt coloniale ș. a. — str. Vasile Dumitrescu NI No 55 — idem — idem (1204/923) sandad — atelier de vulcanizare — str piața Amzei 20 — idem — idem (120C/923) Popa l. Petre — instalator de apă, gaz, canal etc. — str. Sf Spirduon Tei 39 — idem — idem :1203/923. Ilié Torna și G Mirineset» — ll-dut Basarab 232 — f gut și procur.— (dos 1200/923;. Michel Bejarano în Co filată — reprezentanta de iAnurie textile și țesături — sediul principal in Milano via Mozart 7 și cu sucursala in București st. .șelari 10 — are ca procur, pe d uii Jacques Reisgman și Marco Cai f — ț201A»23,'. Judiciare — Trib. Ilfov secția I comete a dat autorizațiune legală de funcționare societ. anonime .,1 ontatia“ (dog 0881923). EFECTELE 2 Aprilie după amiezi Tendința fermă, manifestată în târgul liber de dimineață și în Bursa oficială, a fost menținută și în transacțiunile de după amiază. S’au produs noă urcări în creditele Miniere, la Petrol-Block, Concordia și Steaua Română. Iată cursurile de după amiăzi: Asigurări * » » &7o . . . 78 83 Obig. Loc. Cota. Locuințe premse gar de stat 5.0 et c 81 82 heul» co. A «i 11 ... 62 68 » din 1913 . . . 65 70 » externă 5% . « 100 108 » din 1916 5 t, • v 781^2 75 lj. Impr. Un ro 1919 5/o , . 76 76 1.4 * iclucetei 5 . . . 73 3/1 70 14 nieuta 5 i» suta 1922'. , , 62 621/2 Obiig, e. hue. '/ä % . » 72 76 Societăți SC Marție după amiază ACȚIUNI Cerute Oferite Asig. Dacia Rom. » Central. » Naposam. » Agricola .• » Urania . Bănci 1826 925 875 725 400 1S50 95 > 900 •50 420 Banc» Națională 14300 » Bl«ok « . 760 * Lom. . « 670 » » Pui. . S9Q * Credit Rom .n 0Q » Giață a țări Românești . , 415 Banca de tscant . 420 » Agricolă . 275 » otKouri.d. 3200 » Comerț Craiova 670 » Com Rom. 600 » Video a . Î91 » Hunelor . , S5J » Cereau și celor 370 » Sind. j&km. 460 14500 770 680 600 620 430 430 290 3500 680 620 300 805 / 380 ♦70 Loc. Astra Rom. . 12800 13000 » » * Pui 12700 J29-JO » Șleau» Kom. . 4vȘ0 4725 » Speranța . . 8100 8661) * Creditui Mm. 4320 4850 » Pm creditul Minier pr . . 36S0 3700 » Petrol Block. 1620 1830 » »lui pr. 510 020 » Concordia '3650 BjîO » 1. K 1». iJ. . 2 80 2100 » Idem Pui pr., »&4O lsOo » Petrol Rom. 1475 4M « G-iaia Petrol. 4t>0 -uiO » busp ro • . • 630 Ș50 « Jkeuevența • 2120 2140 » » iui pr* 1«3U i45o » Forajul. . . 1Í25 t76o * Reșița . . 1955 1VS0 . Ir.tuv Corn. noo cv5 » » Fui pr 70 * Carpatina ■. 5tio ■ aM » 1 exu i>uh. op Köt) l^o > Mica . .’ . 2015 HOO « Loc. Ril.ua . 215 2U4.J > 8. K. U .• . ÎS«*) 3j25 » FiaV.g Rom. 92a yjy • » M arit, brails.. 350 37ö afect« Cert. Ofer. Serfs' iunc. Rural 8% a?. . Ö5 1„2 66. * » l/ibsce es i , 65 651/2 » * lași ez. , , , 61 65 Bou C. Burez cup. . 65 70 Obiig. G». hue. 4% . 63 68 » » * . . . 80 32 » Jud Com. 4Vt . . 63 63 Târgul devizelor 2 Aprilie dupa amiază Târgul a fost lipsit de animație și nu după amiaza de azi și cursurile nu au suferit nici o schimbare,după cum rezultă din următoarea cotă: V&LISTE Cerute Oferite Paris 13.60 13.82 Berlin 104.— 105.— Londra 094.— 995.— New York 212.50 223.50 Italia 10.37 jum. 10.39 Livezia 39.30 39.50 Viena 3L— 32.— Pragra 6.50 6.70.— Budapesta 5.80 fi.— Cerute Oferite Napoleon 800.— 820.— Mărci 150.— 155.— Seva L22 1.25 Lire Otomane 125.— 180.— Sterlae 990.— 995.— Francezi 13.75 13.85 Elvețieni 40.— 40.50 Italieni 10.— 10.80 Drahme 2.70 2.80 Dinari ‘A10 2.20 Dolari 212.— 213.— Marca poloneză 00,60 00.65 Coroana austriacă 00,31 00.32 Coroana cehoslovacă 6.— 6.10 Coroana maghiară A— 5.25 Pieta cerealelor la brăila BRAILA. 2. — Piața cerealelor calmă, in port au sosit azi circa 600 vagoane cu cereale, cari s’au vândut cu următoarele preturi: Orz de Moldova dela 38.000 la 39.000 lei vagonul pe linie. Orz de Muntenia dela 41.000 la 41.500 lei vagonul pe linie. Ovăzul de Moldova s’a vândut dela 40.000 lei până la 40.500 lei vagonul pe linie. Ovăzul de Muntenia de la 41.500 lei la 42.500 lei vagonul. Porumbul corcitură de la 41.000 lei la 42.500 lei vagonul pe linie. 100 de vagoane ori in greutate de 60 kgr. cu 7 la sută corpuri straine, s’a vândut cu 40.000 lei vagonul porto vapor Brăila. 60 vagoane porumb Color fox livrat de 15 zile, s’a vândut cu sei 71.000 vagonul fob. Me de Notariat ilov Mauria imobiliare vohum 7246 — Pherekide Jean vinde d-nei Rachela Afulion im cfr. str. Popa Tatu, cu lei 1.800 OM 7239 — Popescu îdihaîache Ion vinde lui Nicolae Spircă, ioob. str. Drendușilor 23- Cu lei IO««»«. 7211 — Petrovici Sotir. vinde d-nei Aurelia G. Aldulescu term pe moșia Herăstrău cu lei 02 COC 7259 — Popescu Dumitru, vinde d-nei Raluța C. Georgescu, imob. str. Piscului 15, cu lei 39.900. 7244 — Berkovitz Max vinde d-l or Sabi și Josef Wechster, imob. cal. Dudești 138 cu lei 33 098. 7243 — Idem, vinde d-lor Sabina și Iacob Ilerșcovici teren idem cu lei 27.077. 7196 — Ministerul agriculturei vinde sociol fabrica de postav Buhuși, teren pe șos Bacău Piatra cu lei 80.909. 7193 — Arezând remesterie vinde lui Munteanu, teren com. Ciulnita cu lei 10.000. 7252 — Dumitrescu M. Gheorghe, vinde lui Vasile Enache, imob. str Oborul Nou 5, cu lei 35 000. 7192 — Bigher ’ B, vinde lui Gesula Sabadia imob B dn! pake 15 cu lei 1,7504100 7284 — Kis Anton, vinde lui Const Georgescu teren șon M. Bravu 39 cu lei 35 000. 7283 — idem, vinde lui Ioniță Ruducanu, idem, cu lei 35 099. 7227 — Toma Ion Ținea vinde lui Ion Toma teren com. Băneasa cu lei 34 000. 7228 — Toma Ion vinde d-lor Elena și Gh Simionescu, teren com. Băneaga cu lei 54 000. 7224 — Zeaja Elvira, vinde d-nei Celestina Brandolini, itaob str. Traian 120, cu lei 23 000-7240 — Ghimpi» B Ion, ti*de d-nei Anastasia, ș» Io« lonescu^ imob »tr. Stoian cu lei 139 000. 7221 — Ianculescu Constanta, vinde lui Avram N Cobea, ir,ob. din Giurgiu cu lei 4Q000. 7249 — loachira Zoe, vinde lui Dumitru Dumitru anob. din str G-rai Manu 20, cu lei 2 400 P.0. 7292 — Minist sănătăței fabrice vinde lui Radu M. Deliu, rem str. Rosetî 63 (Corabia) cu lei 570.000. 7225 — Necula Axentie vinde d-nei Ileniete Braunștein, teren corn. Șerban Vodă cu lei 253.000. 7245 — Rădulescu D-tru, vinde lui Vasile Marinescu teren str Plugariu, cu lei 30 000. 7185 — Șanța C Maria, vinde d-lui D. Buguioceg cu mai multe imob. din jud. Vlașca cu lei 110 000 7222 — Sociot. p. constr. de loguințe eftine vinde lui loan Ghenea teren str. Ghiță Boiangiu 23, cu lei 135.000 7223 — Idem, vinde lui loan G. Bratu, idem, cu lei 112.700. 7216 —• Iacovici Ștefana, vinde lui Theodor G. Damaside, imob. str. Nisipari 29, cu lei 400.600. 7237 — Staicovici D. Chr. vinde Societ Action, teren str. dr. Manolescu, cu lei 400.000 720 — Vasile Anghel Safta, vinde lui Mihai Anghel Vasile ,teren corn, Chirdiu Roșiori (Infov) cu lei 30.000. Inscripțiuni hipotecare 7256 — Brăescu Constă«»ia se împrumută de la d-na istoria R. Caracaș cu lei 120 000 ipotecănd imob. str. Al Lahovari 30. 7202 — König C. dr., se proprumută dela societ. Cj-ci Eunc. Urban București cu lei 709.600 ipotecând imob str. Iulia Ilaschiu 11. 7277 — Dumitrache Tudor Coman se împrumută dela Gheorghe Carangiu cu lei 45 000, ipotecând imob. comuna Militari. 7238 — • Firculescu D Saia, se imprumută dela Octav Boiea cu lei 41.900, ipotecând imA. str Cezar Boliac 17. ?262 — Trandafirescu F. se imprumută de la Banca Populară, cu lei 25 000, ipotecând imob. str Banu Manta 62. 7230 — Ganea George se împrumută de la dr.Em. Weiss cu lei 809.000, ipotecând imob s.al Grivitei 182. 7229 — Ionescu S. Alexanaria, se imprumuta de la Maria G. Mateescu cu lei 120.090 ipotecând imob str. Sergiu 10. 7232 — Nigulescu M C. se imprumută de la Elena C-Leorghiu, cu lei 160000 ipotecând imob, «tr. yespasian 30 7248 — Roban Ioan ge împrumută de la Banca Rahova Bragadiru cu lei S9Q.OOQ, ipotecând imob str. Polo. 11...,24—26, lonatiosi 7231 — Hagian Sammuil donează lui Grigore A. Ch’prioti mithh. din Tecuci str. Ștefan cel Mare, în valoare de lei 10,600. Cezioni 7217 — Zinca N. Maria Paulina, cedează lui Marin Cliric privilegiul de 30 000 lei pentru suma de lei 30 000 7247 — Moisescu Maria cedează d-nei Alexandru Mertelinți suma de lei 100.000. închirieri 7214 — Săbăreanu Sevastia închiriază lui Nicolae P. Popa, imobi din B-dul Maria 54, cu lei 156.000. Acte «totale 7233 — Thaler Carol,»onstitue arta ficei sale Ana. Ia trecerea In căsătorie cu doroim Surin Iii 387.000. 7226 — Găinescu Dumitra, constitue dotă ficei sale Elena la trecerea în căsătorie cu d. Octav Buzdugan lei 445 000. Plata cuponului in Anglia Ministerul de finanțe tie Informează că s’a depus la Banca Angliei suma de 833.372 Ura sterline pentru plata cupluului atât a datoriei consolidate cât și a datoriei mai vechi. inim smflatată de bijuterii Funcționarii vămii Bucuețti poșta, împreună cu delegatul parchetului de prim procuror N. Racoviceanu, au descoperit o nouă contrabandă în împrejurările următoare. In luna Noembrie 1922 vama București-Poșta a fost sesizată în mod intâmplător că magazinul „Belmont Palace“ din Calea Victoriei vinde obiecte de argint care nu poartă semnul biuroului de marcare al metalelor prețioase. Făcându-se o descindere s’a constatat din fapturi că o mare parte din mărfuile aflate în magazin sunt introduse prin contrabandă, neputându-se justifica de către proprietarul magazinului d. E. Kastanba umplata taxelor vamale. S’au găsit chiar și o parte din obiectele de argint cari nu purtau ponsele legale, ce’face indică și mai mult contrabanda. Proprietarul magazinului a căutat să deruteze cercetările traducând prețurile in mod greșit pentru a îngreuna stabilirea sumei cu care a fost prejudiciat statul. Pentru acest fapt, ata aplicat o amendă de 300.000 lei. i@la Primărie Degetațiați D, dr. Costinescu a acterizat pe funcționarii notați mai jos să constate abaterile de la regulamentele și ordonanțele primăriei, făcând projese de contravențiuni. Au asemenea autoritațieuni d-nni: Ing. Enăceanu directorul gerv, căilor de comunicație, V. Haraga, inginer serv. căilor de comunicație, G. vâțeanu, conductor serv. cchój* de comunicație N. Georgescu, conductor serv. căilor de comunicație. Al. Vardala, conductor serv. Căilor de comunicație. G. Rădulescu, conductor serv Căilor de comunicație. C. Stănescu" secretar sen căilor decomunicație.• D. M. Berceanuu, vice-președinte al tomisiei interimare a primit atribuțiinta de a semna toate lucrările in legătură cu serviciul contencios al comunei. Nevoile mărginașilor Delegațiuni de cetățeni din cartierele inginer Gh. Munteanu și Lupeasca, au venit em la Primărie și au cerut pavarea acelor cabrtiere. Slop de contoare Primăria a primit informațiuni ca niște pungași organizați sub pretext că vin să controleze coraanul apei fară contopii instalați In carimuri. D. dr. Costinescu ne-a rugat », atragem atenția cetățenilor asupra acestui fapt, care să nu permită verificarea comorilor de apă decât funcționarilor primăriei cari vor dovedi că au această calitate. Un contor valorează 1580—2000 tei- Birjari O delegație de birjari, au prezentat azi um memoriu d-ui Ber^ami în legătură cu noile taxe comunale asupra birjarilor Memoriul va fi supus cortei si unei interimare• i Diverse Suntem rugați s atrage atențiunea d-lui dr. Costinescu că ar fi bine est se respecte orele acordate publicului pentru audiențe la primărie, in sensul că nici unul din membri comigiutței interimare, să nu lucreze cu șefii de servici Intre orele 11—1, când este admis publicul in localul ospețului comunal Aceasta mai ales acum când numărul membrilor comisiunei interimare era foarte redus. — Comisiunea interimară va ține ședință mâine Mercuri. — Atragem atenția d-lui primar că Duminică se vindeau în hala Ghiespești mici împuțiți. .. .. .... .. Girant responsabil GIL CAPOI( Congresul invățătorilo» «in basarabla Chișinău. 2. — In săptămâna aceasta va avea loc în orarșul nostru un congres extraordinar al tuturor învățătorilor de la sate și orașe din întreaga Basarabie. Congresul va ține patru zile și va discuta chestiuni de ordin profesional, precum și ideia înființării unei bănci a corpului didactic din Basarabia. Deoarece această băncă va urma să servească interesele întregului corp didactic, la congres vor putea participa și profesorii secundari din provincia de peste Prut. i