Presa, aprilie 1923 (Anul 1, nr. 17-43)

1923-04-03 / nr. 20

ü P PLES tk ..PRESA economicä-flnandari -----------------0X0—-------------­ 3 yj? § a­pei o schimbare co pilă Din strejinătate nu au mai sosit cursuri de devize de Vineri, din cauza sărbătorilor Paștelui. Piața noastră a rămas deci și ori fără vre-o indicațiune a tendinței, care a determinat o restrângere sim­țitoare a operațiunilor in târgul nostru, care s'au făcut astfel cu cursuri neschimbate față de cele de Sâmbătă. Pentru uzul celor interesați, no­tăm din nou aceste cursuri: devi­za Paris 13,80—13,82, Berlin 104- 105, Londra 994—905, New­ York 212,50—213,50, Italia 10,37 și ju­mătate— 10,39, Elveția 39,30—33,50, Viena 31—32, Praga 3,50—0,70, Bu­dapesta 5,80—3 ici. Nu este exclus ca unele din Bur­sele streine să fi lucrat ori cu toate că este a doua zi de Paști, cel pu­țin in târgul liber al devizelor, in cazul acesta, piața noastră va avea azi o orientatiune, 11 i £ ui liter al devizelor Tendința generală, îmbunătățită Sâmbătă, s-a accentuat ori destul de pronunțat, mai cu deosebire in compartimentul acțiunilor de pe­trol. Creditele Miniere vechi, cari In­­cheiaseră Sâmbătă cu *030, au cres cri­eri la 4280, puii lor de la 3400 la IS­O. Dela acțiunile acestea a por­nit din nou toată mișcarea­­ la hausse. Petrol-Blok a acut eri in târgul liber cursul de 1765 fa­ă de 1%40 in ajun, Concordiile s'au ur­­țat dela 2920 la 2940, Redevențele dela 2030 la 2120 vechi și dela 1360 la 1430 puii, Speranța dela 8300 la 0400, Steaua Română dela 4*25 la *625, Numai acțiunile I. R. D. P., des­pre care am mai spus că nu se mai bucură de favoarea speculațiunii, au avut ori o scădere: cele vechi dela 2090 la 2080, puii dela 1560 la 1540. Reșițele sunt în urcare dela 1925 la 1935, Sospiro dela 815 la 830 și Mica dela 1980 la 2015. Constatăm în același timp u­n nou avans al acțiunilor de asigura­re Dacia­ Română de la 1860 la 1825 și Naționala de la 875 la 925. Numai acțiunile societății Gene­rala au scăzut de la 900 la 875. • "Operațiuni efectuate în ziua de 2 Aprilie 1323. New-York oferite 210 jum.—211. Elveția, încheiate 39 și un sfert. Londra, încheiate 9S9. Italia, încheiate 10,80. Berlin, încheiate 1,04. Viena, încheiate 0,30 și trei sfer­turi. Paris, închiate 13,72 jum., 13,73. BURSA OFICIALA Ca și în târgul liber, și la Bursa oficială, tendința este neobișnuit de fermă. Petroliferele foarte mult căutate, au înregistrat urcări im­portante, de la 50 puncte câștigate de „Petrol Block“, la aproape 203 pentru „Steaua Română“. Au încheiat oficial: Banca de Scont 429. Petrol Block 1780, 1820. Concordia 3900, 3350. Mica 2015. Steaua Română 4650. Im­pr. National ex. c. 75 V4. Impr. Unirii 75 J/4, 75 VB. Impr. Refacerii 78 1/4.­ ­OXO ■rWVW&k jN&Bk ________________________■­­­­­r. ___ _ Rostul Creditului industrial Răspunsul d-lui Cezar Popescu In lipsa dlui V. Sassut ministrul industriei și comerțului, am rugat pe d. Cesar Popescut directorul ge­­neral al industriei, să ne comunice părerile chiale, pe care dșa numai după multe stăruinți a consimțit să fi le exprime, Iată lămuririle casale­i „Rolul Societății Nationale de­­ Credit Industrial, apare ca un rol imediat și ca un altul de viitor —­i unfpecte deosebit de importante. Rolul imediat al Creditului iüustrial Rolul imediat este covârșitor. In actuala situațiune­ a pieței fi­nanciare, Creditul industrial e pri­­­it de toți industriașii ca o adevă­rată operă salvatoare a producț­­ionei industriale actuale, și către­­ 91 se va îndrepta aproape unani­mi­tatea enormelor solicitări de credit din partea industriei noas­tre. Ajutor imediat și suficient pentru aproviziu­nea cu materii prime, avansuri asupra depozite­lor și crean­țelor — acesta este stri­gătul actual al industriei noastre.­­Necesitatea obținerii fondului de element pentru industrii este atât de presantă, — încât in această di­recție va avea imediat de acționat noua instituție. Aceasta însă nu micșorează ro­lul ei de viitor și anume, ca prin­­tr'un sprijin financiar avizat să consolideze să complecteze și să armonizeze tiparului nostru indus­­trial atât prin îndrumarea spre in­dus­trie a actualului capital dispo­nibil provenit din expropriere, cât și prin ajutorarea formei și des­­voltărei industriilor mari și mici necesare economiei naționale și in­dependentei noastre politice și e­­conomice. Din cele expuse, se vede că Cre­ditul industrial este chemat să joace rolul unui organism viu și hotărîtor în desvoltarea industriei noastre. Creditul industrial este conceput astfel: — astfel cum reese atât din proectul de lege depus în parla­ment cât și din statutele societă­ții, — tocmai pe aceste baze largi dtându-i-se posibilitatea prin orga­nizația proectată — de a îndeplini in lotul rolul important schițat mai sus. Personal, ca unul care și în tre­cut s'a ocupat cu această chestiune și a luat parte la lucrările com­isi­­unei, consider proectul de lege ca foarte bun, perfect studiat, ținând seama și de ceea ce s’a făcut, aiurea și de necesitățile specifice ale noa­stre. Creditul reclama un­ capi­tal de 7 miliarde Aceasta însă nu mă face să nu examinez cu toată grija întreba­rea: va putea oare să­-și îndepli­nească noua societate rolul ei . Pentru a putea face față rostu­iul lm. Creditul industrial are ne­voie întâi de toate de mijloace fi­nanciare formidabile, pe cari eu le apreciez la cel puțin două mili­arde. Se speră a fi obținute, — în afa­ră de aporturile de capital unde pe lângă acționari, intră și statui și Banca Națională, — prin rees­compt la Banca Națională și prin plasarea pe piață a obligațiilor și scrisurilor sale. Găsesc că legea acordă suficiente garanții și avantagii hârtiilor nouei societăți, așa că din acest pu­nct de vedere, ele pot fi conside­rate ca excelente plasamente de capital. Sar putea totuși ca în perioadă de def­lati­une monetară spre care tindem în această epocă a ridicării de prețuri pe cari, fatal, o norma­lizare a vieții economice le aduce — chiar cu garanțiile și prilegiile de mai sus, — să nu se găsească în măsură suficientă capitalul nece­sar pentru a face față marilor ne­cesități. ■Nevoia unei conduceri se­­rioase și nepărtinitoare Din această pricină și mai ales din faptul noutății unei astfel de instituții, credem că succesul cre­ditului industrial conceput de pro­ectul de lege depus în Parlament, depinde în mod exclusiv de modul cum va fi condus. O conducere înțeleaptă în stare să selecționeze după criterii serioa­se și nepărtinitoare industriile ce vor fi ajutate, va asigura creditu­lui industrial nu numai încrede­rea definitivă a publicului — în­crederea care va consolida și mări baza financiară a societății — dar va face din această instituție mult așteptata. Instituție de bază a or­ganizației financiare pentru indu­stria națională“. CEZAR POPESCU Târgul internațional din Reichenberg 11—19 August 1923 Conform deciziunei ministeru­lui de comerț No. 11.262 din Pra­ga, se vor face toate facilitățile in­s.uriașilor români, doritori de a-și expune produsele lor la Rei­chenberg. O altă decizie ministerială pre­vede asistența organelor oficiului de export la târgul din Reichen­­berg, ca­re va acorda imediat atât permisele de import cât și cele de export. .3S»Garafia «CAPITALEI“, Stra­da Sărindar No. 17' t i­smul cu ofica­rea traiului O păcăleală de 1 Aprilie S’a comunicat ziariștilor în eși­­rea dela consiliul de miniștri de Du­minică, o știre care va fi provocat de­sigur zâmbetul sarcastic al tu­turor cititorilor, ci-că guvernul ar fi decis să ostenească traiul. La în­trebarea, incontestabil ironică, a re­porterilor­­ cari vor fi măsurile me­nite să facă așa dintr'odată ferici­rea poporului românesc? ministrul respectiv a răspuns foarte serios că guvernul are un întreg program în direcția aceasta și-l va aplica cu toată severitatea. Să nu uităm că consiliul acesta de miniștri s-a tinut în ziua de 1 A­­prile, ceea ce ar implica bănuiala că ne găsim în fata unei păcăleli Nu ne vine însă a crede ca mem­brii guvernului sau măcar unul din ei să se fi dedat unei glume de atât de dubios gust intro chestiune atât de serioasă, cum este scumpirea a­­proape zilnică a traiului. Mai de­grabă e de presupus că consiliul de miniștri a examinat, a doua zi după vacanța luată de Parlament, toate neajunsurile ce a avut să îndure în timpul sesiunii și care au culminat, în ultimele două ședințe ale Came­rii, în nemulțumirile ce a provocat legea chiriilor în chiar sânul majori­tații. Și este tot atât de plauzabil ca d-nii miniștri să-și fi dat în fine seama că au creiat în toată țara o atmosferă de adâncă nemulțumire generală. De aci până la ideea că ar trebui să se facă ceva spre a se șterge cel puțin în parte impresia rea lăsată de politica economică a guvernului, nu era decât un pas. Or, miniștri au găsit probabil că lu­crul acesta s-ar putea realiza, prin făgăduiala unor măsuri menită să ostenească traiul. Mergem mai departe cu supozi­țiile noastre, care ni se par logi­ce, și adaugăți ca unul sau altul dintre membri guvernului va fi și indicat unele măsuri .in direc­ția aceasta, care, aprobate de co­legi au permis să se comunice presei știrea în chestiune. Nu ne va luta nimeni, suntem convinși, în nume de râu dacă mărturisim scepticismul nostru în privința seriozității hotărârii și mai cu deosebire cu privire la eventuala ei realizare. Aceasta pentru un motiv foarte simplu și foarte convingător. Și anume pen­tru întrebarea ce-și va pune lu­mea : dacă se pot lua măsuri efi­cace pentru ostenirea traiului, de ce nu a recurs până acum gu­vernul la ele ? Căci doar nu voi­m­ o invenție de ultima oră, la, ca­re nu se putea gândi nimeni până acum. Deci, dacă nu s’a făcut ni­mic în cele 15 luni de când du­rează guvernul actual, cauza n­­u era lipsa de mijloace sau nepu­tința de a le aplica, ci numai lip­sa de voință. Ei atunci toată lu­mea va avea dreptul să întrebe guvernul: dacă au existat posibi­lități de înfrânare a scumpirii excesive a traiului, de ce nu le-ați aplicat până acum ? intr’un singur caz am putea crede că guvernul se gândește în adevăr serios să ia măsurile co­municate aciua presei, in cazul când simte că se prăvălește de la putere și nu mai are prin urmare nici un interes să închidă ociii la manoperile interesate ale par­tizanilor săi politici, singu­rii cari au contribuit în măsura cea mai mare la îngreunarea traiului in­tregei populațiuni. Nu cumva presupunerea aceasta e cea mai aproape de adevăr ? -exo Noul ospel cmnimal Exportul de ouă Din împrumutul pe care Pri­măria proectează să-l facă, d. d­r. Costinescu va rezerva o parte pentru clădirea unui ospel co­munal, care va necesita un an de pregătire și 2 sau 3 ani pentru complecta terminare a­­ lucrarilor. D. dr. Costinescu este hotărât să schimbe planul care se știa că a fost alcătuit de d. arhitect An­­­tonescu încă mai de mult D. An­­tonescu, cu care Primăria a în­cheiat un contract, a elaborat un plan numai pentru o construcțiu­ne strict necesară instalării ad­ministrației comunale. D. Costinescu tine să dea pro­­porțiuni vaste planului primitiv și anume să construiască un Os­pel comunal, care să producă și venituri, ba încă astfel de veni­turi, încât să se amortizeze în­­tr-un număr oarecare de ani cos­tul întregei clădiri. Pentru aceasta, d-sa proectează să facă în acest Ospel o sală de teatru, o sală pentru cinemato­graf și alte săli de spectacol. împrejurul Ospețului se vor in­stala mari prăvălii, iar la subsol restaurante, etc. ‘ Noua Hatte ferata HuccvaMiași Chișinău. 2. — Direcțiunea re­gională a căilor ferate din loca­litate a primit un ordin din par­tea direcțiunei generale prin ca­re i se pune în vedere a intensi­fica de urgență lucrările pentru construirea liniei ferate Buco­­văț-Nemțeni-Huși, care până la 1 Septembrie urmează a fi termi­nată. Un consiliu la care au luat par­te inginerii serviciului de între­ținere de la regionala locală a hotărât ca lucrările să se înceapă la 15 Aprilie. Odată terminată, acesată linie, va servi interesele economice ale centrului Basarabiei care va a­­vea o legătură directă de cale fe­rată cu vechiul regat. fistuiîats de licitații La 28 Martie 1923 s-a ținut li­citație publică pentru aprovizio­narea a 689 m­. c. petriș la Direc­țiunea generală de Poduri și Șo­sele pentru șoseaua Filiași-Tg.-J­iu-V­echea națională. Frontieră km. 7 +­ 665 — 33 Lotul I, jude­țul Gorj. Deviz­iei: 90.342,82. A prezentat ofertă numai d-l Toma D.­­Constantinescu din Tg.­­Jiu, cu un rabat de lei: 1 la su­tă sub deviz. La 29 Martie 1923, s’a licitat la aceiași Direcțiune pentru aprovi­zionarea a 2590 m. c. piatră spar­tă pentru șoseaua națională Tul­­cea-Constanța km. 12 — 35. Lotul II, județul Tul­cea. Deviz lei: 238.424.50. A prezentat ofertă d-l N. Roată din Tulcea cu un adaus de lei: 10 la sută peste deviz. La 29 Martie 1923, s-a ținut la asemeni licitație pentru aprovi­zionarea a 2740 m­. c. piatră spar­tă pentru șoseaua națională: Tul­cea-Constanța, km. O — 12, Lotul I, județul Tulcea. Deviz lei: 192.022. Ofertant tot N. Roată din Tulcea cu adaos de lei: 60 la su­tă peste deviz. j Ministerul de industrie și co­merț ne trimite următorul comu­nicat : lu­iarul „Argus“ a fost publi­cată informația că în lunile Ia­nuarie și Februarie 1323, sar fi ex­portat 18.305 tone ouă, adică chiar mai mult decât în acelaș interval Ue, timp din anul precedent. Controluând tabloul de export respectiv, alcătuit de direcția sta­tisticii comerțului exterior din m­i­nisterul de finanțe, după care s-a luat aceste date, constatăm că ex­portul de ouă, în lunile ianuarie și Februarie 1923, este înscris aco­lo cu 18.305 bucăți, iar un tone. Această cantitate, de 18.305 ouă, a fost scoasă din țară ca alimente personale în special ca ouă fierte, de persoane), cari trec frontiera noastră plecând în străinătate și că doar potrivit jurnalului Consiliului de Miniștri No. 3706 din 1920, complectat cu Decizia Ministeriala No. 29.431 din 1922, li se aprobă să ia drept hrană pe drum, până la 50 kgf, diverse ali­mente de fiecare, însă fără ca u­­nul și acel­aș fel de alimente să de­pășească, in parte, greutatea de 10 kilograme. Exportul de ouă este și rămâne prohibit și de când se află în ca­pul acestui Departament actualul titular, nu s’a dat cuiva, nici o autorizație de export, fie chiar pentru un kgr, cașcaval sau mă­car pentru un singur ou. »*«****•*«*" •**»*"** Fin him Ilfov Individual« D. Ferate — birou de expediție — str Decebal 9 — f­euc. n­ procur. — căsăto­r act dota i­­dea (1196/923). Alexandru Ionasch­ek — birou technic p. Intrebuințarea electrică și meca­nică a mnicei industrii — str. Bar­­bu Catargiu 15 — idem — idem (1205/923). Gheorghe D Ionescu zis Ion Te­ tru Gh. — băut, spirt coloniale ș. a. — str. Vasile Dumitrescu NI No 55 — idem — idem (1204/923) s­an­­dad — atelier de vulcanizare — str piața Amzei 20 — idem — i­­dem (120C/923) Popa l. Petre — instalator de apă, gaz, canal etc. — str. Sf Spirduon Tei 39 — idem — idem :1203/923­. Ilié Torna și G Mirineset» — ll-dut Basarab 232 — f gut și procur.— (dos 1200/923;. Michel Bejarano în Co­ filată — repre­zentanta de iAnurie textile și țesă­turi — sediul principal in Milano via Mozart 7 și cu sucursala in București st. .șelari 10 — are ca procur, pe d uii Jacques Reisgman și Marco Cai­ f — ț­201A»23,'. Judiciare — Trib. Ilfov secția I comete a dat autorizațiune legală de funcționare so­­ciet. anonime .,1 ontatia“ (dog 0881923). EFECTELE 2 Aprilie după amiezi Tendința fermă, manifestată în târgul liber de dimineață și în Bursa oficială, a fost menținută și în tran­sacțiunile de după a­­miază. S’au produs no­ă urcări în cre­ditele Miniere, la Petrol-Block, Concordia și Steaua Română. Iată cursurile de după am­iăzi: Asigurări * » » &7o . . . 78 83 Obig. Loc. Cota. Locuințe pr­emse gar de stat 5.0 et c 81 82 heul» co. A «i 11 ... 62 68 » din 1913 . . . 65 70 » externă 5% . « 100 108 » din 1916 5 t, • v 781^2 75 lj. Impr. Un ro 1919 5/o , . 76 76 1.4 * i­clucetei 5 . . . 73 3/1 70 14 nieuta 5 i» suta 1922'. , , 62 621/2 Obiig, e. hue. '/ä % . » 72 76 Societăți SC Marție după amiază ACȚIUNI Cerute Oferite Asig. Dacia Rom. » Centra­l. » Naposam. » Agricola .­­• » Urania . Bănci 1826 925 875 725 400 1S50 95 > 900 •­50 420 Banc» Națională 14300 » Bl«ok « . 760 * Lom. . « 670 »­ » Pui. . S9Q * Credit Rom .n 0Q » G­iață a țări Românești . , 415 Banca de tscant . 420 » Agricolă . 275 » otKouri.d. 3200 » Comer­ț Craiova 670 » Com Rom. 600 » Video a . Î91 » Hunelor . , S5J » Cereau­ și celor 370 » Sind. j&km­. 460 14500 770 680 600 620 430 430 290 3500 680 620 300 805 / 380 ♦70 Loc. Astra Rom. . 12800 13000 » » * Pui 12700 J29-JO » Șleau» Kom. . 4vȘ0 4725 » Speranța . . 8100 8661) * Creditui Mm. 4320 4850 » Pm creditul Minier pr . . 36S0 3700 » Petrol Block. 1620 1830 » »lui pr. 510 020 » Concordia '3650 BjîO » 1. K 1». iJ. . 2 80 2100 » Idem Pui pr., »&4O lsOo » Petrol Rom. 1475 4M « G-iaia Petrol. 4t>0 -uiO » busp ro • . • 630 Ș50 « Jkeuevența • 2120 2140 » » iui pr* 1«3U i45o » Forajul. . . 1Í25 t76o * Reșița . . 1955 1VS0 . Ir.tuv Corn. noo cv5 » » Fui pr 70 * Carpatina ■. 5tio ■ aM » 1 exu i>uh. op Köt) l^o > Mica . .’ . 2015 HOO « Loc. Ril.ua . 215 2U4.J > 8. K. U .• . ÎS«*) 3j25 » FiaV.g Rom. 92a yjy • » M arit, brails.. 350 37ö afect« Cert. Ofer. Serfs' iunc. Rural 8% a?. . Ö5 1„2 66. * » l/ibsce es i , 65 651/2 » * lași ez. , , , 61 65 Bou C. Bur­­ez cup.­­ . 65 70 Obiig. G». hue. 4% . 63 68 » » * . . . 80 32 » Jud Com. 4Vt . . 63 63 Târgul devizelor 2 Aprilie dupa­ amiază Târgul a fost lipsit de anima­ție și nu după amiaza de azi și cursurile nu au suferit nici o schimbare,după cum rezultă din următoarea cotă: V&LISTE Cerute Oferite Paris 13.60 13.82 Berlin 104.— 105.— Londra 094.— 995.— New­ York 212.50 223.50 Italia 10.37 jum. 10.39 Livezia 39.30 39.50 Viena 3L— 32.— Pragra 6.50 6.70.— Budapesta 5.80 fi.— Cerute Oferite Napoleon 800.— 820.— Mărci 150.— 155.— Seva L22 1.25 Lire Otomane 125.— 180.— Ster­lae 990.— 995.— Francezi 13.75 13.85 Elvețieni 40.— 40.50 Italieni 10.— 10.80 Drah­me 2.70 2.80 Dinari ‘A10 2.20 Dolari 212.— 213.— Marca poloneză 00,60 00.65 Coroana austriacă 00,31 00.32 Coroana cehoslovacă 6.— 6.10 Coroana maghiară A— 5.25 Pieta cerealelor la brăila BRAILA. 2. — Piața cerealelor calmă, in port au sosit azi circa 600 vagoane cu cereale, cari s’au vândut cu următoarele preturi: Orz de Moldova de­la 38.000 la 39.000 lei vagonul pe linie. Orz de Muntenia dela 41.000 la 41.500 lei vagonul pe linie. Ovăzul de Moldo­va s’a vândut dela 40.000 lei până la 40.500 lei vagonul pe linie. Ovă­zul de Muntenia de la 41.500 lei la 42.500 lei vagonul. Porumbul corcitură de la 41.000 lei la 42.500 lei vagonul pe linie. 100 de vagoane ori in greutate de 60 kgr. cu 7 la sută corpuri strai­ne, s’a vândut cu 40.000 lei vago­nul porto vapor Brăila. 60 vagoane porumb Color fox li­vrat de 15 zile, s’a vândut cu sei 71.000 vagonul fob. Me de Notariat il­ov Mauria imobiliare vohu­m 7246 — Pherekide Jean vinde d-nei Rachela Afulion im­ cfr. str. Popa Tatu, cu lei 1.800 OM 7239 — Popescu îdihaîache Ion vinde lui Nicolae Spircă, io­ob. str. Dren­dușilor 23- Cu lei IO««»«. 7211 — Petrovici Sotir. vinde d-nei Au­relia G. Aldulescu term­ pe moșia Herăstrău cu lei 02 COC 7259 — Popescu Dumitru, vinde d-nei Raluța C. Georgescu­, imob. str. Piscului 15, cu lei 39.900. 7244 — Berkovitz Max vinde d-l or Sab­i și Josef Wechster, imob. cal. Dudești 138 cu lei 33 098. 7243 — Idem, vinde d-lor Sabina și Ia­cob Ilerșcovici teren idem cu lei 27.077. 7196 — Ministerul agriculturei vinde sociol fabrica de postav Buhuși, te­ren pe șos Bacău Piatra cu lei 80.909. 7193 — Arezând re­m­esterie vinde lui Munteanu, ter­en com. Ciulnita cu lei 10.000. 7252 — Dumitrescu M. Gheorghe, vin­de lui Vasile Enache, im­ob. str O­­borul Nou 5, cu lei 35 000. 7192 — Bigher ’ B­, vinde lui Gesula Sabadia imob B­ dn! pake 15 cu lei 1,7504100 7284 — Kis Anton, vinde lui Const Georgescu teren șon M. Bravu 39 cu lei 35 000. 7283 — idem, vinde lui Ioniță Ru­du­­canu, idem, cu lei 35 099. 7227 — Toma Ion Ținea vinde lui Ion Toma teren com. Băneasa cu lei 34 000. 7228 — Toma Ion vinde d-lor Elena și Gh Simionescu, teren com. Bă­neaga cu lei 54 000. 7224 — Zeaja Elvira, vinde d-nei Ce­lestina Brandolini,­ itaob str. Tra­ian 120, cu lei 23 000-7240 — Ghimpi» B Ion, ti*de d-nei Anastasia, ș» Io« lonescu^ imob »tr. Stoian cu lei 139 000. 7221 — Ianculescu Constanta, vinde lui Avram N Cobea, ir,ob. din Giurgiu cu lei 4Q000. 7249 — loach­ira Zoe, vinde lui Dumi­tru Dumitru anob. din str G-rai Manu 20, cu lei 2 400 P.0. 7292 — Minist sănătăței fabrice vinde lui Radu M. Deliu, rem­ str. Ro­­setî 63 (Corabia) cu lei 570.000. 7225 — Necula Axentie vinde d-nei Ilen­iete Braunștein, teren corn. Șerban Vodă cu lei 253.000. 7245 — Rădulescu D-tru, vinde lui Va­sile Marinescu teren str Plugari­u, cu lei 30 000. 7185 — Șanța C Maria, vinde d-lui D. Buguioceg cu mai m­ulte imob. din jud. Vlașca cu lei 110 000 7222 — Sociot. p. constr. de loguințe eftine vinde lui loan Ghenea te­ren str. Ghiță Boiangiu 23, cu­ lei 135.000 7223 — Idem, vinde lui loan G. Bra­­tu, idem, cu lei 112.700. 7216 —• Iacovici Ștefana, vinde lui The­odor G. Damaside, imob. str. Nisi­pari 29, cu lei 400.600. 7237 — Staicovici D. Chr. vinde Societ Action, teren str. dr. Manolescu, cu lei 400.000 72­0 — Vasile Anghel Safta, vinde lui Mihai Anghel Vasile ,teren corn, Chirdiu Roșiori (Infov) cu lei 30.000. Inscripțiuni hipotecare 7256 — Brăescu Const­ă«»ia se îm­prumută de la d-na istoria R. Ca­racaș cu lei 120 000 ipotecă­­nd i­­mob. str. Al Lahovari 30. 7202 — König C. dr., se proprumută dela societ. Cj-ci Eunc. Urban Bu­curești cu lei 709.600 ipotecând i­­mob str. Iulia Ilaschiu 11. 7277 — Dumitrache Tudor Coman se împrumută dela Gheorghe Carangiu cu lei 45­ 000, ipotecând imob. co­muna Militari. 7238 — • Firculescu D Sai­a, se impru­mută dela Octav Boiea cu lei 41.900, ipotecând imA. str Cezar Bo­­liac 17. ?262 — Trandafirescu F. se imprumu­tă de la Banca Popular­ă, cu lei 25 000, ipotecând imob. str Banu Manta 62. 7230 — Ganea George se împrumută de la dr.­Em. Weiss cu lei 809.000, ipotecând imob s.al Grivitei 182. 7229 — Ionescu S. Alexanaria, se im­prumuta de la Maria G. Mateescu cu lei 120.090 ipotecând imob str. Sergiu 10. 7232 — Nigulescu M C­. se imprumu­tă de la Elena C-Leorghiu, cu lei 160000 ipotecând im­ob, «tr. yes­pasian 30 7248 — Roban Ioan ge împrumută de la Banca Rahova Bragadiru cu lei S9Q.OOQ, ipotecând imob str. Polo. 11..­­.,24—26, lonatiosi 7231 — Hagi­an Sammuil donează lui Grigore A. Ch’prioti mithh. din Te­cuci str. Ștefan cel Mare, în valoa­re de lei 10,600. Cezioni 7217 — Zinca N. Maria Paulina, cedea­ză lui Marin Cl­iric privilegiul de 30­ 000 lei pentru suma de lei 30 000 7247 — Moisescu Maria cedează d-nei Alexandru Mertelinți suma de lei 100.000. închirieri 7214 — Săbăreanu Sevastia închiriază lui Nicolae P. Popa, imob­i din B-dul Maria 54, cu lei 156.000. Acte «totale 7233 — Thaler Carol,­­»onstitue arta ficei sale Ana. Ia trecerea In căsăto­rie cu d­oroim­ Surin Iii 387.000. 7226 — Găinescu Dumitra, constitue dotă ficei sale Elena la trecerea în căsătorie cu d. Octav Buzdugan lei 445 000. Plata cuponului in Anglia Ministerul de finanțe tie Infor­mează că s’a depus la Banca An­gliei suma de 833.372 Ura sterline pentru plata cupluului atât a da­toriei consolidate cât și a datoriei mai vechi. i­nim smflatată de bijuterii Funcționarii vămii Bucuețti poșta, împreună cu delegatul par­chetului de prim procuror N. Raco­­viceanu, au descoperit o nouă con­trabandă în împrejurările următoa­re. In luna Noembrie 1922 vama Bu­­curești-Poșta a fost sesizată în mod intâmplător că magazinul „Belmont Palace“ din Calea Victoriei vinde obiecte de argint care nu poartă semnul biuroului de marcare al m­e­talelor prețioase. Făcându-se o descindere s’a con­statat din fapturi că o mare parte din mărfuile aflate în magazin sunt introduse prin contrabandă, nepu­­tându-se justifica de către proprie­tarul magazinului d. E. K­as­tan­ba um­plata taxelor vamale. S’au găsit chiar și o parte din­­ o­­biectele de argint cari nu purtau ponsele legale, ce’face indică și mai mult contrabanda. Proprietarul magazinului a cău­tat să deruteze cercetările tradu­când prețurile in mod greșit pentru a îngreuna stabilirea sumei cu care a fost prejudiciat statul. Pentru acest fapt, ata aplicat o amendă de 300.000 lei. i@la Primărie Degetațiați D, dr. Costinescu a acter­izat pe func­ționarii notați mai jos să constate aba­terile de la regulamentele și ordonanțe­le primăriei, făcând projese de contra­vențiuni. Au asemenea autoritațieuni d-nni: Ing. Enăceanu directorul gerv, căi­lor de comunicație, V. Haraga, inginer serv. căilor de co­municație, G. vâ­țeanu, conductor serv. cchój* de comunicație N. Georgescu­, conductor serv. căilor de comunicație. Al. Vardala, conductor serv. Căilor de comunicație. G. Rădulescu, conductor serv Căilor de comunicație. C. Stănescu" secretar sen căilor de­­comunicație.• D. M. Berceanuu, vice-președinte al­ to­misiei interimare a primit atribuțiinta de a semna toate lucrările in legătură cu serviciul contencios al comunei. Nevoile mărginașilor Delegați­uni de cetățeni din cartierele inginer Gh. Munteanu și Lupeasca, au venit em­ la Primărie și au cerut pava­rea acelor cabrtiere. Slop de contoare Primăria a pr­imit informațiuni ca niș­te pungași organizați sub pretext că vin să controleze coraanul apei fară contopii instalați In car­imuri. D. dr. Costinescu ne-a rugat », atra­gem atenția cetățenilor asupra acestui fapt, care să nu permită verificarea comorilor de apă de­cât funcționarilor primăriei cari vor dovedi că au aceas­tă calitate. Un contor valorează 1580—2000 tei- Birjari O delegație de birjari, au prezentat azi um memor­iu d-­ui Ber^ami în le­gătură cu noile taxe comunale asupra birjarilor Memoriul va fi supus cortei si unei interimare• i Diverse Suntem rugați s atrage atențiunea d-lui dr. Costinescu că ar fi bine est se respecte orele acordate publicului pentru audiențe la primărie, in sensul că nici unul din membri comigiutței interimare, să nu lucreze cu șefii de servici Intre orele 11—1, când­ este ad­mis publicul in localul ospețului comu­nal Aceasta mai ales acum când numărul membrilor comisiunei interimare era foarte redus. — Comisiunea interimară va ține șe­dință mâine Mercuri. — Atragem atenția d-lui primar că Duminică se vindeau în hala Ghies­­pești mici împuțiți. .. .. .... .. Girant responsabil GIL CAPOI( Congresul invățătorilo» «in basarabla Chișinău. 2. — In săptămâ­na aceasta va avea loc în orar­șul nostru un congres extra­­ordinar al tuturor învățători­lor de la sate și orașe din în­­treaga Basarabie. Congresul va ține patru zile și va discuta chestiuni de or­din profesional, precum și ideia înființării unei bănci a corpului didactic din Basara­bia. De­oarece această băncă va urma să servească interesele întregului corp didac­tic, la congres vor putea participa și profesorii secundari din pro­vincia de peste Prut. i

Next