Presa, mai 1923 (Anul 1, nr. 44-73)

1923-05-01 / nr. 44

4 PAGINI — 1 LEU La cinematografele „SELECT“ șl „APOLLO“ - PREMIERA Mai toâHBiSâSA omnui, iimmu nmirtu LE <MH NEW-YORK 40PT CEA MAI ARYI­STA AMOHICANA ESTELLE TAYLOR afară ulu­ program: „aflatîUMM­IN BeianiA“ Srchtstra sub condacerea talflntanului viorist-4-1 BIHtz TíOMISS Directori­ COMIT.MH.U.fcD.FAOTHU TEISPOM I Direcția 68/73 d­ BÖ/10« Reriecția 68/74. — Administrația 10/80 KSOACm »I ADMINIST­RATIAI BUCUREȘTI, 8TR SARIKOAR 12 Lucrările conferinței de la Lausanne Lafayette, 29. — Cum î­n eco­nomic, sub preșidenția d-lui Mon­tagna a urmat lucrările sale. S’au examinat lucrările de seamă asupra vânzărilor imobilelor în cursul războiului și a contractelor de asigurări, fiind numai câteva divergențe asupra detaliilor. Secțiunea datoriilor a examinat o serie de articole relativ la pro­prietatea literară, artistică și in­dustrială, cari au fost adoptate fără discuțiune de representanții Turciei. In urma intervecției ,generalului Pelle comitetul a decis trimiterea înaintea secțiunilor a chestiunei tribunalului arbitrar-mixt al con­silierilor juriști. Au fost examinate diferite ches­tiuni relativ la ce reîiziuni ale ta­rifelor vamale, protecțiunea ca­blurilor submarine. Turcia a cerut suprimarea biuron unor­ie poștă străină în Turcia și a refuzat a adera la convențion Te asupra co­merțului armelor și sporirea na­­vigațiunii aeriene. 2­ Generalul Pallé a pS LA st Lau­sanne Sâmbătă dimineață spre a lua contact cu guvernul francez. Chestiunea sftrâmu­rilor Lausanne, 29. (Rayor). Dele­gații aliați au hotărât sa priu­ndt guvernelor lor comunicările d-lui Vorowski care a delarat­ că este surprins că conferința n’a primit răspunsul sovietelor la scrisoarea triatului din 12 Ar"f'>’*.cs a. îdSx remis la Roma. După copia răspunsului, alăt­u­rată la comunicațiile d-lui Vo­ronski Rusia n’ar refuza să sem­neze convenția cu privire la strâm­tori, făcând numai unele­ rezerve și propunând să colaboreze la un proect cu totul nou, care să re­zolve definitiv chestiunea­­ strâmto­­rilor. In cercurile aliate se afirmă că guvernele respective vor menține deciziunea­­ lor­ ca să nu redeschidă chestiunea strâmtorilor. Voronski va avea o întrevedere în această privință cu Ismet Pașa. In fiecare zi un pre­miu cititorilor din Capitală Premiul de azi: 1 duzină gulere moi. •­­ Cititorul care va cumpăra nu­mărul ștampilat pe spațiul alb dintre pagina 2-a și a 3-a, va fi câștigătorul căruia i se eliberea­ză premiul la administrația noa­stră prezentând un. ștampilat. ----------------oxo---------------­ Criza­ din guvern a atins ma­ximul de intensitate. Ziua­­ le eri care trebuia să lămurească de fapt situația celor doi miniștrii jrăitoianu și Mârzescu, față de d. Brătianu n’a făcut de­cât să pre­­gătească­­ lucrurile a căror re­­cl yire u­rmează a fi înfăptuită as­­ta și c­e președintele­­ consiliului. I­. Brătianu n'a sosit în Capi­tală de câ­t­at seară la orele B, D-sa a luat cunoștință de cele petrecute rămânând să avizeze In cursul acestei' oftfersteți.. Ce' s’a pe­trecut pe ziua de ez­, o vom spune mai jos. Pr­o­. general Văitoianu a trimis im­n­ul­ ministru v­om ■uvid­a* ca­re preoți» gm a­rătat eri, cuprinde decizi­a ma sa fer­­­mă de a demisiona din guvern din motive politice bine determi­nate. Ministrul de interne arată că d-sa nu poate să continue a rămâne pe banca ministerială, alături de colegi cari nu numai că nu-i dau concursul în grelele sarcine pe care le are de îndepli­nit, dar din contră fac­ tot posi­bilul pentru a-i îngreuia situația. Aluzia este făcută la­­ Mârzes­­cu, pe care d. Văitoianu o po­menește în scrisoarea de care vorbim. Pe de altă parte, ministrul de interne arată că chiar și oficio­sul guvernului care ar trebui să păstreze o notă egală față de JS,m­embrii partidului, s’a pre­tat la o serie de intrigi tifi­cari d-sa nu le poate admite. In concluzie, d. Văitoianu a­­rată că în atari condițiuni nu­mai poate continua să rămâe la 'postul său, motiv pe, care roagi. 'pe primul-ministru a-i admite de f jnisia, fără­­ întârziere. Tot în cursul zilei de ori, yăitoianu a părăsit definitiv mi­­­­nisterul, punând o ultima rezo­luție pe o cerere ce i-a fost adre­­sarii, rezoluție care are următo­­rul cuprins : „Pentru ministrul succesor“. Așa­dar, demisia ministrului­­ de interne este un fapt îndepli­nit. Ce va decurge de aci, se va ști din cursul zilei de aei. Precum am arătat în ultimul no­stru număr soluțiile sunt varii. Dacă d. Brătianu vrea cu orice preț să provoace o criză a între­gului cabinet, d-sa va prinși demi­sia ministrului de interne. Dacă nu, primul-ministru va avea să satis­­ască pretențiile acestuia, cari după felform­a­țiile noastre ar fi destul de puternice, in primul rând o c­arifi­­care pe iată o atitudine! d-lui Mâr­zescu și ’n­ al doilea rând luarea de măsuri pentru ca pe viitor ofi­­ciosui guvernului să nu mai ia parte la intrigile din guvern. In aceste condiții numai, d. Văi­­toianu va reapare Marți pe banca ministerială. Rămâne acum de vă­zut care va fi răspunsul prim­ului­­mi­nistru. Desigur că cea mai grea situație o are in momentul de față d. Bră­­­tianu. Dacă d-sa primește d-lui Văitoianu, acesta nu demisia va în­târzia să înceapă o acțiune parla­­menitară care numai favorabilă gu­vernului nu poate fi. Un ministru de interne care pleacă supărat din guvern și reapare in incintă /rub destul de interesant. Dar poate primul-ministru va în­cerca o acțiune de împăcare. A­­ceasta ar fi o soluție, deși cercu­­­rile din jurul d­-lui general Văitoia­­nu nu prea întrevăd o atare posi­bilitate. Alte cercuri guvernamentale însă, cred că o soluție salvatoare este absolut imposibilă prin primi­rea demisiei d-lui Văitoianu. Mo­tivele ar fi următoarele: D. Bră­ianu nu poate lua interi­matul internelor, din cauza sănă­tății care nu-i permite acest lucru. Ministerul internelor, nu poate fi Incredinjat nici d-lui Mârzescu, de­oarece în acest caz, d. Duca, aș avea și d-sa de spus ceva in acea­stă chestiune. O soluție mijlocie, este prezentată de unii parlamen­tari, cari cred că cea mai potrivită eșire ar fi numirea la interne d-lui N. N. Săveanuu care a fost pe­­ vremuri secretar-general al ace­stui minister și actualmente singu­rii­ ministeriabil cu drepturi la u­n portofoliu. Acestor considerațiuni­ se mai adaogă și aceea ca d. Sâ­­reanu este acela care a luat parte în destul de mare măsurat la întoc­mirea proectului de reformă adm­i­­nis­trati­vă. Dar criza din guvern nu se o­­prește nici­ informații din cea mai bună sursă ne­ spun că dacă demisia d-lui Văitoianu este primită or­cat», parul la sfârșitul săptămâ­nii vom­ avea de înregistrat dem­i­sia d-lui Al. Constantinescu. Intr’adevăr, ministrul domenii­lor în­ momentul in care a pără­sit țara, și-a dat demisia, făcând o unică concesie d-lui F­rătianu, udăm aceea de a nu și-o da în mod oficial până ce chestiunea r­­­manierei nu m fi terminată. Concesia era făcută în speran­­ț'­i că remanierea nu va fi înfăp­tuiți împotriva dorințelor sale. Ori ask­izi, d. Constantinescu Art pus în cunoștință nu numai­­ că remanierea nu s’a făcut in sen­sul acestei dorințe, dar ceva mai mult o criză de guvern a fost provocată de d. Măr­zescu tocmai in scopul de a submina situația ministrului domeniilor și aceea a prietenilor săi. Or această si­tuație este creată pentru a doua oară de ministrul mancei. Se știe că anul trecut, în vre­me ce prim­ul-ministru se afla la Genova [UNK]. d. Mârzescu a încercat răsturnarea d-lui Constanti­nescu; astăzi d-sa face o acțiune identică, de astă dată în absența ministrului de domenii. Astfel stând lucrurile, avem pu­ter­nice motive să afirmăm că în caz când demisia d-lui Văitoia­­nu este primită, o criză a între­gului guvern se deschide. Față de precipitarea Bu­c­­urilor, se afirma aseară târziu, că primii g-jai distru íja c­u­sp&sne amânarea des» cheisSerei par SamesituS« care precum se, știa este fixată pe xiisa de sfân­se­­m acest «as s’si fisestpdriza se»tóf§© 8íar © a crizei până gâ«nseăză când «zmează­­ să sn Iară d. Constantinesci­. * Aceasta fiind situația, este lesne ’de înțeles că de acceptarea sau nu a demisiei ministrului de interne depinde întreaga situație a guver­nului. Cpea ce până acum putea fi tu­ti'.'presse ‘ severul unei crize de guvern, a­dică a unei crize in care soarta in­­tres­ului cabinet este un joc. Dacă d. Brătianu nu ia o hotă­râre până mâine, informații cmlese din bună sursă politică ne spun că d. general Văitoianu va veni la șe­dința Camerei chiar la deschidere, pe banca deputaților, refuzând să ia foc pe banca ministerială în că­zut când se va încerca o tempori­zare în luarea unei hotărâri pre­cise. Precum se vede, mai mult de­cât oricând, soarta guvernului tre­ce printr’o fază definitivă. G. ROSIN­ DRELE 5 DIMINEAȚA Criza de guvern ia proporții D. Viitoianu și-a înaintat demisia.-- D. Ih­. Constantinescu demisionează și d-sa Deta criză de minister la criză de guvern D. IOAN [. C. BRATIAN­U D. AL. CONSTANTINESCU instalarea episcopului Dunării de jos GALATI, 30. — Eri a fost in­stalat in scaunul episcopiei Dunării de Jos, noul episcop Iacob Anto­­novici, care a și oficiat ori servi­ciul divin în catedrala episcopiei. A asistat un numeros public. Crimă mister­oasă Iași, 29. — Intro fântână din comuna Buciumeni de lân­gă Iași, a fost găsit cadavrul unei doam­ne tinere. Este de­sigur la mijloc o crimă. Din actele găsite asupra victi­mei, rezultă că doamna se nu­mește Liza și că este originară din Reni. S-a deschis o anchetă: *« »**• ***» o»#«* .­­ * ***^ Anglia va trimite o notă energiei Sovietelor Lafayette, 29. — După ziarul „Le Temps“ se anunță oficial că o notă energică față de soviete se pregătește de către guvernul brit. , taule. Oribila crimă din Botoșani profesorul N. Ionescu a­­sasinat de bandiți Botoșani. 26. — Un atentat urmat de furt s'a săvârșit în seara de 25 spre 26 c. asupra pro­fesorului Neculai Ionescu de la liceul Laurian din localitate în următoarele împrejurări: Pro­fesorul de latină N. Ionescu lo­­cuește într’o cameră de la In seara de 25 c., pe când liceul dor­mea, mai mulți bandiți prin spar­gerea ușei, s’au introdus în ca­mera unde dormea victima. După ce i-au scos din haină suma 3.00 t i, i-a aplicat în somn de­­ lovitură de cuțit la tâmpla stân­­­gă, producându-i o rană gravă.1 Medicii chemați in grabă au dat primele ajutoare victimei. Pro­­­fesorul este in afară de orice pe­ricol. Poliția avizată a început primele cercetări, și se crede că se va­­ da de urmele acestor îndrăz­neți criminali. Mmi agitatil nationaliste in Endr — Câte­va an stări — Lafayette,' 29. — Autoritățile franceze au arestat la Ivastrop a­­gitatori naționaliști printre cari Ha află și­­ directorul unei mine precum și ex­ amin­atul Wurmbach­ Essen. — La se­diul comitetului naționalist „Jang deutscher Or­den“ organizator­i ai agitațiunilor, au fost arestați 28 de persoane din­tre cari 14 au fost Liberate. La Sterkrave doi cavaleri bel­gieni au fost atacați, unul fiind rănit mortal. Situația generală este calmă. isiunii clașii din Endr doresc tratative acceptabile Lafayette. 29. —­ Comitetul aso­­ciațiunei industriașilor nesphalore­­nani de fer și oțel­ întrunit la El­berfeld, spre a examina situațiu­­nea, a declarat că politica actu­ala ar trebui să ia un sfârșit, dacă nu ea va aduce după sine ruina eco­nomică a Germaniei. S-a emis dorința ca propuneri acceptabile să fie făcute Antantei, situațiunea economică a Germaniei cerând imperios o ameliorațiune imediată. La o altă întrunire, care a avut loc de asemenea la Elberfeld, pre­ședintele sindicatului lucrătorilor minieri a reproșat guvernului ca nu ia nici­ o măsura­ pentru lucră­torii minieri care din cauza politi­cei guvernului au fost expulzați de autoritățile franco-belgiene. S-a cerut să se facă franței pro­puneri pe baza discursului lui Curzois. La o întrunire a lucrătorilor fără de lucru ce a avut loc la Witten, oratorii au sfătuit să se păstreze* liniștea, reamintind măsurile de represiune ale* poliției din Mül­heim. Biblii bis rin iifussio Uiți 13­ 0 Ui 01100(10 ilin Austria Decranțiile cancelarului­­ Selbel în Consiliul Național Lafayette, 29. — In cursul șe­dinței consiliului național cance­larul Seipel a declarat următoa­rele : „Guvernul francez, ne-a acordat de curând înlesniri relativ la ta­riful vamal. Trebue apreciat a­­cest gest prevenitor al guvernu­lui francez ca fiind fie un bun au­gur pentru negocierile viitoare, relativ la tratatul de comerț. E prima dată când Antanta ține seamă de strâmtoarea noas­tră, stipulând imediat reducerea tarifelor pentru mărfurile noas­tre fără a cere ionnal o concesia mi Îm o olt jîwll** CANCELARUL SEIPEL Relativ la negocierile din Ge­neva monsegni­omd Seipel a com­bătut scoru­rile după care s-ar fi exprimat și Geneva dorința de a se prelungi controlul finanțelor astriace peste cei doi ani pre­văzuți. * Roma, 29. — Delegații austria­­ci care au negociat tratatul de comerț, cu Italia au plecat astă­­seară la Viena, înaintea plecărei delegațiunea italiană a ținut să sărbătorească semnarea tratatu­lui oferind oaspeților austrieici un prânz la care au participat membri ambelor delega­ți­uni. OXQ KI Hartl 1 Maron Greva funcționarilor continuă ln feișmigiu­. - La „Amiciția” - Masări de ordine.-Tut­u­irea funcționarilor publici. » Pentru eri, la ora 4 d. a., func­ționarii greviști, urmau să fie o în­trunire publică în grădina „Cișmi­­giu“, la „Monte-Carlo“. Autoritățile au luat, din vreme, măsuri severe de ordine, inspec­tori de poliție, comisari, sub-comi­­sari — îmbrăcați civil — un mare număr de agenți „secreți și indis­creți“ mișunați în grădină, prăjin­­du-se la razele unui soare cald și prematur. Pe marginea lacului o companie de jandarmi pedeștri aștepta să intervie, la momentul oportun, pen­tru oprirea întrunirii Soldații se distrau; armele, purtate la diverse manifestații și întruniri, se odih­neau „în piramide“, în timp ce conducătorii funcționarilor tratau cu patronul de la „Monte-Carlo“ care nu îngăduia ca oratorii să vorbească în localul său. Mulțimea funcționarilor greviști s-a îndreptat spre restaurantul „A­­miciția“ unde a avut loc întruni­rea. Acei cari nu au putut încăpea în local au fost sfiiți la circuri de pa­tru o­me de jandarmi, „ieșirea sfin In­trarea Zalomit spre Strada 1 Bre­­zoianu a fost hartă de un pluton de soldați. Cuvântarea d-lui Paul Iliescu D. Paul Iliescu — unul din apă­rătorii conducătorilor mișcării func­ționarilor, ale căror mandate de a­­restare au fost confirmate — după ce evocă timpurile când — ca ma­gistrat — a stat alături cu func­ționarii publici, constată că auto­ritatea — condusă de un spirit o­­ligarhic — și-a înfipt ghiara în be­­reagta conducătorilor mișcării func­ționarilor, sperând că, prin acest mijloc, va putea înfrânge mișcarea salariaților Statului. Protestează împotriva modului cum a decurs judecata confirmării mandatelor de arestare și-și ex­primă încrederea în spiritul de dreptate al instanțelor superioare cari vor fi chemate să spună ulti­mul cuvânt al justiției. Credin­a a avo-­ esfi £&? „O delegație de funcționari și înceapă tratative demne cu guver­­­nul pentru întronarea dreptății și ordinei pe care nu dv., ați tulbu­rat-o, ci alții“. D. NOVACESCU — mebru în comitetul Uniunei generale a func­ționarilor — după ce face bilanțul primei săptămâni de grevă — cere celor­ prezenți depline puteri pen­tru comitetul de conducere ca să trateze cu oricare dintre sfătuito­rii mișcării salariaților Statului, până astăzi la orele 10 dim., când se va lua o hotărâre definitivă. „Astăzi Luni, li orele 19 a. dl, să nu existe funcționar care să nu vie în Cîșmigiu, unde se va hotărî soarta tuturor funcționarilor din întreaga țară“. După întrunire funcționarii s’au răspândit în liniște. S’au oferit mari buchete de liliac d-Jor Paul Uiescu și I. Vlădescu. Cordoanele cari barau intrarea Za lumii au fost retrase. Nu s’a în­tâmpini nici un incident. € 3zui @răs«y Tribunalu va judeca azi după amiază confirmarea mandatului de arestare emis împotriva d-lui Orăscu unil din conducătorii mișcării funcționarilor publici, întrunirea funcționarilor din Constanța care trebuia să aibă loc­uri în grădina publică, a fost amânată pentru o dată ce sa va fixa. Credința noastră — a av­ocați­­lor — continuă de Paul Iliescu — este că greva a fost îndreptățită din punct de vedere legal. Nici lege nu poate suprima acest drept. o­ri, pentru arestarea conducătorilor funcționarilor s’au aplicat articole dintr’o lege care nu se putea aplica in speță. „Față de defecțiunile ivite între funcționarii, cari sau întors la ser­­vicii presați de amenințări sau im­puși de greutățile materiale, dar sunteți adevărați eroi. (Aplauze) „Vă strig : Să trăiți ! voi c«ai sunteți pe pragul pușcăriei! VOCI DIN SALA: Ne ducem cu toții la pușcărie ! In continuare cu Paul Iliescu cere funcționarilor să se gândească se­rios , să ia măsurile cele mai plas­tice pentru ca să se poată duce, la bun sfârșit mișcarea început­, Și cauza pe care o servesc. Cuvân­tul d-lul I. liiădotu D. I. VLADESCU — fost procu­ror al tribunalului Ilfov­ — explică cauzele mișcării funcționarilor. Cari sunt: 1. Cauze de ordin moral: Asi­gurarea independenței și ieșirea de sub presiunea politicianismului. 2. Cauze de ordin material. Este inadmisibil să se ceară cuiva sa muncească cu un salariu atât de mic încât să nu-i ajut­gă la satis­facerea celor mai elementare ne­voi ale omului. „La baza justiției nu am făcut altceva decât să luăm apărarea tuturor funcționarilor publici. „In împrejurările de astăzi — când s’au produs atâtea defecțiuni — cred că este prudent ca, prin reprezentanții d­v., să găsiți mij­locul unei înțelegeri­, pentru resta­­­­bilirea liniște! -oxo­ Beraerna­m lângă Predeal Ploești. 29. — Astăzi după amia­ză un tren de marfă s'a răstur­­nat la intrarea în tunelul de lân­gă Predeal. Au fost sfărîmate 4 vagoane( dintre cari două vagoane pline cu arme. Trei soldați cari însoțeau vagoa­nele au fost ușor rănite. Se fac cercetări. V. ­uxo- Tentativă de viol­ar’un cimitir Constanța. 29. — Un­ Tbraim de meserie brutar a fost prins în cimitirul ortodox, pe când în­cerca să și iu­ească pe fata Ana Moreșan. El nu și-a putut înfăptui cri­ma, de­oarece tocmai sosea corte­giul funebru al defunctului ami­ral Popovici, fost inspector al ma­rinei comerciale. laptistir­­i intra Franța și farda Londra. 23. (Răilor).­­ Ziarul „Daily Telegraph“ anunță că Brai­­ța va trimite o divizie pentru întă­rirea situației sale din Siria. Generalul Weygand are însărci­narea­­ să­ se întâlnească la Lau­sanne cu Ismet Pașa și­­ să-i de­clare că Franța este hotărâtă sa întrebuințeze toate mijloacele pen­tru a sfii pe turci ca să respecte convențiunile cu Franța. „PRESA 14 Capon de Premiu No. 34 i pentru tragerea premiilor o­­­ferite cititorilor și abonaților SERIA 25 Martie-25 Iunie 1923 Ij^slfai.i^ae^st Capon­

Next