Presa, mai 1923 (Anul 1, nr. 44-73)

1923-05-29 / nr. 71

JL Anul 1 No. 71 MUZEUL PRESEI SEVER BOCI­ J­­U, F' QI 1 CEA MAI CELEBRA ARTISTA AMERICANA în cea mai puternică creațiune „MANTUITOAREA“ PESMIEM !!--------StOTGN­ES IBSENS H ASTA­ZI la cinematograf­ii ® SELECT și APOLLO Directori: CONST. MILLE, E. Pe FAGPSSS TELEFON I Direcția 58/73 ți 58/75. - Redacția 58/74. — Administrația 10/60 REDACTAR sI ADMINISTRATIA* BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Pacea este ca și încheiata, spune Venizelos Lausanne. Delegații a­liați au ținut diferite consfătuiri private. D-nii Rum­bold, Montagna generalul Fello au examinat situa­ția mai cu seamă în ceea ce prive­ște divergența greco-turcă asupra despăgubirilor. Azi dimineață i se va ține o nouă întrunire. D. Veni­­zelos a fost chemat vorbindu-i-se într'un sens sfătuitor și insistînd ca Grecia să aibă încredere în­­ viul interes pe care aliații îl poar­ta Greciei, consiliindu-l să aștepte rezultatul bunelor oficii ale aliați­lor. Paris. 27. — Privitor la diferen­dul greco-turc, guvernul francez a hotărât să se unească cu aliații pentru a face să înțeleagă celor două părți adverse, tot prețul pe care aliații îl pun pentru menține­rea sterei de pace. VENIZELOS Mișcătoarea dramă din Cer­năuți O­e toamnă într’un acces da caswer.tâ își ucide mama iar apoi se sinucide CERNĂUȚI. 27.—Sâmbătă noap­tea s’a petrecut în localitate o dramă familiară care a emoționat jidane întreg orașul. D-na Victoria Grecu soția profesorului universi­tar Vasile Grecu a venit Sâmbătă seara in vizită la mama sa Elena Morariu. La un moment dat d-na Grecu fiind cuprinsă de un puter­nic acces de demență a luat din perete carabina fratelui ei d-l Au­rel Morariu, deputat, și a descăr­cat un foc asupra mamei sale du­pă care s-a sinucis cu acel aș arma. Moartea ambelor victime a fost fulgerătoare. Preotul Morariu, ca­­re in act moment se găsea în gră­dină stropind florile, auzind detu­naturile a alergat îngrozit, în ca­mera unde a găsit sinistrul ta­blou, sofia și îi ea moarte. Autoritățile au sosit imediat la fata locului. Nexistând bănueli asupra dra­mei, victimele au fost lăsate la do­miciliu, care a devenit obiectul unui adevărat pelerinagiu. Ambe­le victime fac parte din distinse familii românești, bucurându-se de mari simpatii in toate cercu­rile locale, lăsând regrete unani­me. Această dramă a produs o consternare generală. Congresul dentiștilor la Cluj CLUJ, 27. — Azi a început în sala Bibliotecii Universității, con­gresul doctorilor dentiști din țară. Iau parte aproape 100 doctori. Profesorul Bilașcu a deschis con­gresul la orele 9 a. m. Secretarul general Munteanu a făcut darea de seamă despre ac­tivitatea „Uniunei dentiștilor“. După amiază s-au ținut conferin­țe științifice-. Nr. aplastarea conflictului Lansann © 21.­­Ias2@s% — M pFesi ® n­­ a șefilor «!›§›­­gal­linilor aliat ® a infern~» mSe bîsî a«‹fd intre reps*©­­zentiansii Grecia« și Turciei. V~s»Ss@8o* «i ©«la rânduse satisfăcut cu c­auzare a­­cestui acord, a asigurat că pacea poate fi consi­derată ca IncBsecată. Populația turcă eva­cuează Adrianopolul Paris, 27. (Rador). — „Le Ma­tin“ anunță din Atena că populația turcă din Adrianopol a început să evacueze orașul, refugiindu-se spre Constantinopol. * Paris. 27. — O telegramă din Londra reprodusă de „Le Temps" anunță că populația civilă turcă ar fi evacuat Adrianopolul. 0 manufg stafis studențească Aseară, s’a jucat la Teatrul Na­țional, pentru a treia oară, piesa d-lui N. Iorga, „Doamna lui Ie­­remia“. Pentru această reprezen­tație rolul Domnului Moldovei, care fusese ținut de d-l Finți, a fost încredințat d-lui I. Tâlvan. Un grup de studenți, pătrun­zând în sală, a aclamat în chip ostentativ pe noul interpret. N’a fost nici un incident. * Pe la orele 12, un grup de stu­denți s’a dus în gr­ădina cafeului Boulevard, unde a început să cânte. D-nii inspector Ralet și lt. Pri­­săcaru s’au dus la fața locului. Studenții s’au risipit în liniște. •*»««»* •^6­*ISL*$5| Alegerea Comisisnnei permanente a avo­caților Eri a avut loc întrunirea con­siliului general al avocaților și alegerea de către membri Uniu­­nei avocaților a comisiunei per­manente, supremă instanță de re­curs. A fost ales președinte d. Dem. D. Dobrescu cu 38 voturi. A că­zut d. Istrate Micescu care a ob­ținut numai 2 voturi. Vicepreședinți: Virgil Benisa­­che, Covu­rlui, cu 37 voturi ; Au­rel Lazăr, Oradia Mare cu 37 voturi și I. Gropșan, Timișoara cu 32. Au fost aleși membrii, d-nii : Petre Missir, Em. Pantazi, C. L. Naumescu, I. Gr. Periețeanu, V. Toncescu, Istrate Micescu, din Nl­iov, apoi: Justin Marsen, Arad; Al. Demetrescu, Argeș ; C. Midiu, Botoșani; D. D. Szenescn, Dolj; G. Bumbul­escu, Gor­j; Lascar An­toniu, Iași; Al. Mușetescu, C. Lung; N. Pârvulescu, Prahova; C. Condurache, Tecuci; V. Tre­­tinescu, Vâlcea; M. V. Cristescu, Tutova; I. St. Radovici, Con­stanta. 4 PAGINI *-“| LEP \ t /P Două groaznice­­ accidente de­­ aeroplan Accidentul de la Ssiafi Un aeroplan incendiat aprinde o casă. — Pilotul carbonizat. — Un groaznic accident de aero­­plan s'a petrecut azi dim, la orele 9 dimineața in localitate. Locot. Popescu Petru, unul din cei mai virtuoși ofițeri ai grupului de aviație, din localitate, pe când făcea un sbor la o înălțime de a­­proape 500 metri, motorul luând foc s-a prăbușit cu o forță verti­ginoasă la pământ, căzând asupra unei locuinți, proprietatea unui mun­citor, din str. Libertatei 51. Locuința a fost incendiată, iar aparatul distrus. Nefericitul aviator a fost carboni­zat. Imediat a sosit la locul nenoro­cirei autoritățile civile și militare și pompierii. Corpul nefericitului ofițer a fost transportat la morga spitalului mi­litar. Faptul a produs o impresie dure­roasă in localitate, lt. Popescu fiind bine cunoscut și apreciat. Accidentul de la Timi­șoara — Doni răniți — Timișoara. 26. — In vederea u­­nui meeting de aviație au sosit azi la ora # seara trei aeroplane din Cluj, pilotate de locot. Ciocârlan, locot. Pad­ea și sergentul Domane. Un al patrulea avion, condus de locot. Bălțeanu, având ca observa­tor pe căpitanul Ștefănescu, a că­zut pe aerodromul din Arad. Căpitanul Ștefănescu a fost grav rănit la picior, iar locot. Bălțeanu s-a ales cu o gravă rană la maxi­lar. Ambii aviatori au fost transpor­tați la spital. Din cauza unor defecte la cele­lalte avioane, nu a putut zbura la Timișoara decât sergentul Doma­ne care a executat frumoase loo­­pinguri. 1 agitații comuniste in Sarmanta Francezii ocupă greichsbank din Essen Berlin 27­­3$aâo?$.­­ Excesele comuniste In Riskr continui. Situația este considerată în cercurile guver­­namentale germane ca­­ fiind ffoarte gravă. La Bochum, comuniștii au năvălit erl în tocatul »©teilei. In ciocnirea produsă cu acest proces au căzut doi morți și 33 răniți. La Dortmund s’au înrâgistrat deasemenea ciocniri sân­­geroase ; au fost arestați printre fruntașii comuniști să instigatori. 8te$»ezentantul guvernului german la Münster a adresat populației am s­ íiuht un apel cerându*i să se înroleze imediat în gărzile civile de apărare. * Trupele franceze din Essen au ocupat ori­tanca Imperiului și a stabilit detașamente de pază Congresul Asociației învățători­lor din Iași IAȘI. 27. — Invățătorii Județului Iași s’au întrunit azi la orele 10 di­mineața într’un congres care fost prezidat de d. Tintilă, asistat­a de d-nii Băjenaru, Dodoro, etc. S’au discutat hotărârile luate de ultimele congrese ale corpului di­dactic din București, referitoare la reforma învățământului primar. D. Băjenaru a arătat că ceea ce s’a hotărît la București, în ultimul congres, nu mulțumește întregul corp didactic primar. D. Zosin, ce­re ca învățământul să fie obligato­riu de la vârsta de 6 la 12 ani, iar cel complimentar până la 14 ani. D-sa critică apoi instituția Casei de credit a învățătorilor care e făcută pe spinarea învățătorului român, dar care nu mulțumește de­cât pe câțiva favoriți. Se pune la vot dezideratul votat la București, care se votează de către congres. După amiază, congresiștii au luat in discuție studiile universita­re pentru învățători. D-na Tintilă și d-nii Kirițescu și Costăchescu, insisttă asupra foloaselor ce le-ar avea învățătorul prin admiterea sa în Universitate. Protestează că s-au admis cursuri universitare în­vățătorilor numai p­e lângă Univer­sitatea din București. D. Soltuz propune ca învățătorii să fondeze o universitate a lor a­­sem­enea celor din străinătate, un­de să se predea adevărata peda­gogie. Alții cer înființarea unei școli superioare pentru învățători cu dreptul ca absolvenții să fie ad­miși la doctorat. Se discută apoi asupra vieții mi­zerabile ce o duc învățătorii cu ac­tualul salariu. La orele 8 seara, congresiștii au dat un banchet colegial. Comemorarea lui Pasteur Pairé, 27. — Președintele repu­­blicei a vizitat la Pole casa natu­rală a lui Pa«W'T. D-l Leon Baravl. în numele gu­vernului a pronuțat un discurs în fața statuar marelui savant, făcând istoricii­­ carierei acestuia și evocând amintirea lui Claude Bernard care a analizat și definit condițiunile experienței ,pe care Pasteur a pus-o în acțiune. Arată apoi unitatea lucrărilor lui Pasteur lucrări îndreptate la toate direcțiunile, și relevă că a­­­cest mare învățat întruchipează tot ce a putut fi mai mare. D-l Millerand depune apoi o cu­nună la picioarele statuei lui Pas­teur. D-l George Goyan vorbește ne numele Academiei franceze de­monstrând spiritualismul și patri­otismul înălțător­­ al marelui în­vățat pe câmpul de luptă al labo­ratorului, arătând că Pasteur a servit în această direcțiune Fran­ța, tot atât de bine cum tatăl lui, fost soldat napoleonian, pe alte câmpuri de luptă. Alte ceremoni s-au desfășurat la Paris la primărie și la școala normală, de față fiind delegații străini. • La ședința generală a congresu­lui agriculturii, d-l Moline, pre­ședinte a celebrat amintirea lui Pasteur în numele tuturor agri­cultorilor. Dă apoi cetire unei scrisori din partea Societății Națiunilor, care mulțumește congresului pen­tru cuvintele pronuțate la deschi­dere asupra rolului Societății Națiunilor. In timpul congresului, s-au pre­­zintat mai multe moțiuni în fa­voarea vulgarizărei cidrului de către hotelieri. — —...-va.#­ —»— 1 ■ Noul reprezentant sovietic la Roe* Roma, 27. (Rador). — [Agen­ția Italia anunță că în locul de­cedatului Vorovski va fi numit Krassin ca șef al misiunii econo­mice sovietiete la Roma. i .KRASSLN Condamnarea unor comuniști în Ungaria Budapesta. 27. — Tribunalul a condamnat azi pe comuniștii Sin­ger la 14 ani, Greiner la 13 ani, Katzburg la 12 ani, Szabó la 1­2 ani și pe alți acuzați la pedepse, variind între 1-3 ani de pușcărie. Pregătirea noullor propuneri Berlin, 27. (Rador). — Ziare­le anunță că tratativele dintre gu­vern și șefii partidelor, în vederea redactării nou­ilor propuneri ger­mane și la cari au colaborat și reprezentanții vieții economice, au intrat în faza definitivă și vor fi terminate Duminecă sea­ra.­ ­OXO­ Lucrătorii din Essen contra grevei Paris 27. — Presa semnalează ca întrunirea consilerilor lucră­tori din exploatările Essen, s’a pronunțat contra grevei generale. „Vorwaerts“ observă că comu­niștii nu sunt singurii răspunză­tori de situație; vina o mai are și specula neînfrânată care do­mină în Germania, precum și po­litica nechibzuită a privitoare la salarii­ guvernului U Tratativele româno­­ungare din Bruxelles Bruxelles, 27. (Rador). — D-nul Atasseî, ambasadorul Japoniei la Bruxelles, în urma dorinței comi­tetului executiv al Ligii Națiunilor, a reunit pe reprezentanții Româ­niei și Ungariei, pentru a regula li­tigiul dintre aceste două țări pe chestia exproprierilor din Transil­vania, cu ajutorul directorilor Li­gei Națiunilor. ——­ OXO 1 —-­ înaltei furii franceze Paris. 26. — Vineri cabinetul a aprobat situația care rezulta de la deciziunea luată de înalta Curte in procedarea instituita pen­tru siguranța Statului. S’a decis ca dosarul să fie înmânat procu­rorului Republicei care îl va inain­ta magistratului însărcinat să fa­că cercetări. Pe de altă parte ca­binetul a dat ordin ca deținătorul sigiliului să facă un plan pentru noua organizare a înalte Curți. Ziarele arată că Poincaré fost primit cu aplauze la intrarea a lui în Camera deputaților în ziua de Vineri, ceea­ ce probează că par­lamentur e mulțumit de rezultatul satisfăcător al crizei politice. •*b.*#e**M*n*M*« . ii «*»Joe6HKa$s 29 Hal 1923 Congresul general al „Ligii Culturale“ la Galați Ziua I Primirea entuziastă a oaspeților.-Povoaza­­rea orașului. - Iaimoasele cuvântări ale­­ membrilor „Ligii“ - Ovazionarea d-lui­­* Iorga. - Marele festival artistic din l. grădina Paradis GALAȚI, 27. — Azi dini. s’a des­chis în localitate cel de al 33-lea congres general al Ligei Culturale din întreaga țară. Au sosit delegați din tot cuprin­sul României Mari, în frunte cu d. N. Iorga. Autoritățile și gălățenii au făcut o frumoasă primire con­­gresiștilor în gară. Pe peron, se afla liceul, externa­tul de fete iar la sosirea trenului d. loan Prodrom, primarul orașului, a rostit o cuvîntare de bună sosire Muzica reg. 47 inf. a cântat un marș triumfal. Ședința d­e dimineață Congresiștii au fost conduși în oraș, care era pavoazat. După în­­cartiruire, la orele 10 jum.^ s’a des­chis congresul, în sala Teatrului „Central“ care era arhiplin și splendid decorat. Buna dispoziție a congresiștilor, și varietatea costumelor naționale ale d-nelor și d-șoarelor, de peste munți, fac o impresie frumoasă. D. DIMITRIE SCURTU, președin­tele „Ligei Culturale“, secția Ga­lați, rostește cuvântarea de bună sosire, vorbind despre menirea Ligei și făcând elogii d-lui N. Ior­ga. Vorbește apoi d. N. IORGA, ros­tind o frumoasă cuvântare, plină de Învățăminte, cu caracter națio­nal, cultural și moral. D-sa este ovaționat de întreaga sală. D. FLORIAN, secretarul gene­ral al „Ligei“ face o amănunțită expunere asupra activității anului trecut. D. SCRABA face expunerea si­tuației financiare, care primește a­­probarea adunărei. D. GIBU, în numele „Asociației pentru cultura și educația poporu­lui de peste munți“, preconizează o colaborare a acestei instituții, cu „Liga Culturală“ pe terenul cultu­ral și național. D. BATZARIA vorbește în nu­mele „Soc. Românilor Macedo­neni“ precum și a soc. „Tinerimea“ D. CEZAR RAȘCANU, în nume­le „Caselor Naționale“ , donează Ligei suma de 10 mii lei, pentru în­treținerea pe timpul verei a 2 stu­denți merituoși, la cursurile de la Vălenii-de-Munte. Se expediază apoi telegrame de simpatie M. S. Regelui, A. S. R. Principelui Carol și a d-lui Beneș, ministrul de externe al Cehoslova­ciei, pe care d. Iorga îl recomandă ca un bun prieten al Românilor. Ședința se­ ridică la orele 2.30 după care congresiștii iau masa în două grupe, o parte la restauran­tul „Vrejos“ iar alta la „Oppler" unde se rostesc cuvântări inimoa­se. Ședința de dnpft amiază Ședința se deschide la orele 3. Vorbește d. DAN RADULES­­CU din Cluj, cerând educarea ro­porului în sensul respectării legi­lor. D. IORGA propune ca D.Liga Culturală, după regiuni, să sărbă­torească o anumită zi a anului, fie 1 Mai sau ziua Sft. Gheorghe, sau orice altă sărbătoare, cu care pri­lej poporul se adună în număr mai mare. Se hotărăște ca congresul anu­lui viitor să se fie la Suceava (Bu­covina). D. JECU (Brăila) cere modifica­rea statutului în sensul ca secțiile din provincie să po­ată utiliza fon­durile în scopuri culturale și națio­nale. D. IFRIM (Iași) descrie starea intolerabilă, în care se găsește mormântul poetului Alexandri, la Mircești, precum și faptul că Lun­ca din acea localitate, atât de mult cântată de poet, fiind dată de mo­ștenitori în exploatare, a fost dis­trusă. Se decide a se interveni în scri­sul ca osemintele poetului să fie ri­dicate din Mircești și înhumate E una din bisericele istorice din lași la mitropolie, la biserica „Trei Ie­rarhi“ sau la școala „Trei Ierarhi" “. IORGA mai propune să ceară guvernului ca Biserica Cumi s­tul de Argint din Capitală, să fie transformată într-un fel de Pan­theon al României, în care să fie­ îngropați marii bărbați ai neamu­lui. Se fac­e o dare de seamă a tea­trului „Ligei“ din București, hotă­rându-se a i se da o nouă direcți­­vă. ?• D. Iorga atrage atențiunea secu­­iilor din provincie ca la înscrie­rea de membri, să evite persoane cari au avut o atitudine anti-româ­­nească, spunând că „Liga Cultura­lă“ nu e o spălătorie chimică pen­tru conștiințele pătate Ședința se ridică la Orele 5. La orele 5.30 a avut loc în gră­dina „Paradis“ un mare festival artistic, la care a participat mii de persoane. D. Iorga a rostit o interesantă conferință asupra rostului „Ligei" în educația culturală, națională și morală a poporului român. A urmat apoi o reușită produc­ție muzicală a corurilor din Siliș­tea, Bârlad și Galați. Ședința de mâine va reîncepe la orele I dim. D­r NICOLAE IORGA < Președintele „Ligei Culturale“ „PIESA“ Cupon de Premiu pentru tragerea premiilor o­­ferite cititorilor și abonaților IER 111 25 Martie— 25 Iunie 1923 Păstrai­ acest Cupon

Next