Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)
1923-06-01 / nr. 74
ta Ifnaziet S tfé manufaetaiia PRES H. ! V.... - -l1 0 If ¥ It I Cratida Upscatti 41. »>• Saessisa!® In toartă țara SS TUS TIMS SSEASFDBOS U BEfS!l CB SOTTOBE DB OOM I Cc 5. PRESÂ Cupon de Premia F'v, 64 II pentru tragerea premiilor or oferite cititorilor și abonaților SERIA 25 Martie—25 iunie 1923 bășicateeesS Copca «GIBSe SEBasS»SSWISBBRÎK: M M ÜS Niu 1. Berasfe a Fost director al piivnmeriei „TRIANON“ Str. KARACHEORGHEVICI No. 1 (Fost Teatrul Modorn) Vindeca prețurile crie mai reduse, următoarele : Pudra Caty LaE 2 © © Lauge Brunette Borin „ SO Rouge de buze Bedre „ so Rouge de buze Guerün „ 150 Crime ^elacsioe „ 100 Pastă de dinți dr. Pierre „ 25 Pastă de dinții Gele Freres „ 42 Pastă je dinti Touring „ 15 Parfumuri fine ca gramul „ 3 Colspie pwramata „ 70 agasa ® te Ir*sg|p««ayi^»aMgaagaa^ WISSpte Casteluc psfesst psntra filtraj [UNK]fîrfam^pîrefl . 1 Ma$Mc!s $pi|at stide iWI K cineps 8 sSrc Padossa prrefumat bt tfdalp g t Jftioara ágtaala Stropitoare» Profursoare și I TâSarâ tei bise metalice accesorii esteUifla | :. ■ Raaps fii m Filtre «te v\n *¥ £ 8H0KB/ : I.IF?awwirtfieldt Pluguri da vie, Wlesari de cepacitate. l*;/Ce e incruezent pentru curățirea pietrei după cazane: § Ips^ ’ M ‘ . Stilat de cupru, Pucioasă %.■ .1 | S © viind cu profurție ce5e ma. convenabil © la casa | I H DORATI — BSlBRESfl — ! ;»• Bl) WB U â u E-dnl riisab'eta 11 bis 1 I Reprezentant General pentru România al Pepinierelor I de vițe Algeriene ».Carriera« Alg eria Telet. 23139 m p$ Pentru sezonul de Moși Șu și Porcelanuri, Sticlăfle, © p?ies Lanserie și obiecte de menaj. Servioa de LinoSr pentru Hotelurivi üe etc. # Tacâmuri IUP&ca marca „Iria” articole speciale pentru restauratori * MlU LANDMANN Un Moșitor 75 Fără nici-o «in Incurnala S*E à Iar se schimbă intimele efitenșii tri 1. neinft.Miliiii. S’au schimbat de 4 ori In 7 ani,destul!... Desfsrul că definetitatea uniform major nu este opera ministrului de război, gi iată de ce : Din 1910 până azi, uniformele s’au schimbat de 4 (patru) ori. Ar însemna deci dă miniștrii de războia nu au altceva mai bun de făcut, decât să fie vecinie obsedate de schimbarea uniformelor. Probabil însă dă miniștrii de război au alte preocupări, și că există altcineva, cel puțin tot atât de puternic ca un ministru, dar care nu are ce face Și atunci pentru a-șî găsi o distracție, schimbă uniformele ofițerilor cum ei ar schimba cămășile. In cercurile ofițerești Se spune că ar fi vorba de princepele O' rotii Exotismul norilor uniforme In adevăr, la 1916 Se suprimă dolmanul negru ; la 1919 Se introduce uniforma kaki; la 1921 gulerele desfăcute și cravatele amercane, la 1923 se reintroduce uniforma kaki șî se duca inovația ciimatelor căzăcești la cavalerie... In ploaia aceasta de reforme si inovații baroce, unele forme ne mențin, căci dispar prea multe care nu erau practice și dacă s’ar fi scos tot ce era ne la locul lui, bietul ofițer ar fi rămas fără uniformă. Cu ocazia schimbări actuale* a uniformelor, constatăm însă că nouăle* modele sunt de inspirat îne.. exotică ! Ele par aduse dintr’o călătorie în jurul pământului. In adevăr , infanteristul nostru se deghizează în ostul englez, cavaleristul în cazac rus, grănicerul în finant ungar și vânătorul de munte în tirolez !... condițiile unei bone uniforme Și mai constatăm că nouale uniformă nu îndeplinesc condițiunile esențiale ale uniformei ostășești. Aceste condițiuni sunt: 1. Cât se poate, mai puțin costisitoare, daita fiind scumpetea materialului și a lucrului la vestminte. 2. Cât mai uniformă, adică sa nu varieze de la corp la corp și de la unitate la imitate, dat fiind potopul de, mutări prea dese. 3- să aibe o bază națională, o nuanță de traditie, nu de exotism. 4. Un singur fel de uniformă să fie pentru toate ținuturile, când haina este nouă să fie de mare ținută, când se învechește să devie de cazarmă. 5. Să fie practică, ofițerul să se simtă bine în ea, să fie comodă- In timpul iernei, căciula la cavalerie, oricât de elegantă ar fi, e criminal de nesănătoasă". Dar asupra acestor chestiuni vom reveni. BARBU VILEA Starea civilă i>e ziua de 30 Mai 1923 * Căsătorii procejate t Intre: Leibu Schwartz, str. Măcelari No. 17; D-ra Șura Berman str. Măcelari No. 17; Ioan Si- Niculescu, strada Fabr. Chibrituri: 9 și D-ra Maria Polycola, str. Fabr. Chibrituri 9; Dumitru Orezeanu str. Călugăreni 17 și D-ra Dumitra N. D. Sanda str. Spl. Maior Giurescu 10; Petru Palparcaș str. Zamfir Anghel 15 și D-ra Olga I. Barnat str. Zamfir Anghel 15; Dumitru Gheorghe str. Eliza Popescu 30 și D-ra Aurelia Neagu D. Rotărescu com. Petroaele Buzău, loader L Constantinescu str. Fântânelor 12 și D-ra Silvia Santoru, str. Griviței 188; Dumitru M. Stoian com. Vasilați Popești Ilfov și D-ra Elena M. Nicolae str. Ziduri No. 35; Mihail T. Constantinescu str. Fluerului 41 și D-ra Gherghina S. Stoica com. Lămotești-Gălbina și Ilfov, Solomon A. Turi str. Mocanu și D-ra Ernestina Adler com. Constanta; Luca Toma str. Transilvaniei 76 și D-ra Aurelia Mircea str. Grădinari 16 Craiova; Constantin N. Costache str. Țepeș Vodă 67 și D-ra Maria T. Popescu comuna Dascălu-Creata Ilfov; Iosef Saraș str. St. Mihăileanu 23 și D-ra Maria St. Stanciu str. St Mihăileanu 23; Grigore I. Bașneagu str. Virgiliu 22 și D-ra Victoria Brătășanu com. Ploești; George M. Stănoiu str. Franclin Bouillon 20 și D-ra Margareta D. Pârvulescu str. Virgiliu 51; Anghel Velicu str. Sebastian 23 și D-ra Maria Toader com. Buturugeni Persiceni Ilfov; Jean Kronakis str. Nae al Litei 25 și D-ra Profira Mitroi str. Nae al Litei 25; Marin N. Dumitrescu str. Mihai Bravu 5 și D-ra Ecaterina M. Nicolae str. Mihai Bravu 5; Mihalache T. Stănescu str. Claudiu 14 și D-ra Alexandrina Cr. Pinu str. Claudiu 14; Șerban Gh. Cantacuzino str. Luigi Cazavilianul și D-ra Carmela P. Scheletti str. Lascăr Catargiu 11; loan Gh. Bibescu Bulev, Ferdinand 34 și D-ra Elisabeta N Ionescu str. Matei Voevod 68; Jean Sa Pherechyde str. General N. Anghelescu și D-ra Elena Vlădoianu năsa Vulturescu str. Vasile Lascăr 38; Walter Witner str. Pitar Moș 10 și D-ra Margareta Luchsinger str. Luigi Cazavillan 27; Mircea M. Georgescu str. Clucereasa Elena 37 și D-ra Constanta Pantazi str. Hagi Tudorache 14; Iuliu Sulei str. Lucaci 107 și D-ra Ana Sasculev. Maria 34; Neculae D. Marin str. Regenerării 6 și D-ra Alexandrina Ilie str. Criv neni 41; Grigore Oprea str. 13 Septembrie 202 și D-ra Luxandra Ticanet str. 13 Septembrie 202; Alexandru Fischer str. Sf. Voevozi 17 și D-ra Victoria Susulescu-Dostovici str. Sf. Voevozi 17; Baruch Hager str. Labirint 19 și D-ra Frida Berger str. Labirint 19; David Rosenberg cal. Grivitei 141 și D-ra Bell Goldenberg cal. Grivitei 141; Gheorghe Chiriță str. Bis. Alexe 11 și D-ra Maria Florea str. Vapor 14. Căsătorii săvârșite! loan D. Stănescu str. Spl. G-ral Magheru 6 cu D-ra Silvia Alexandria str. Sf. Gheorghe Nou 6; Saul Menase- Wolfsohn str. Cazărmii 21 cu D-ra Jeaneta Moscovici str. Vânători 29. Nașteri: 50. Morți: 26. Divorțuri: 5. & • i „Crucea cu câr^â‘ pe un vagon poștal Nl se comunică din Iași că pe vagonul poștal sosit eri, de la București, era incrustată Crucea cu cârlig, semnul distinctiv al antisemiților germani. De notat e faptul că deși s’a atras atenția autorităților locale, vagonul și-a continuat călători cu inscripția intactă I ionfiret intre ministerul de rigbi ® și micii industriași . Așa țîa furnizorilor de .bocanci Zilele trecute o delegatiune membrilor Uniunei micilor industriași, s’a prezentat în audiență la d. general Mărdărescu, ministru de războiu, reclamând că oferta furnizorilor de boicanci cari fac parte din Uniune a fost respinsă, pentru a fi primită oferta marilor industriași, deși materialul era identic iar condițiile tehnice ale furniturei micilor industriași erau superioare. In Cercurile ofițerești se comentează faptul că Marți seara a avut loc o întrunire de protestare a micilor industriași, la sediul Uniunei, în care s’au adus acuzațiuni ministerului de războiu. Un mare număr de mici industriași din Capitală s’au raliat la cererea breslei patronilor cizmari. D. AL Samoil, președintele general al Uniunei a deschis ședința, dând cuvântul d-lui Chirițescu, președintele breslei organizate a cizmarilor, care arată că prin refuzul furniturei de bocanci, zeci de cizmari patroni sunt amenințați de ruină, deoarece pentru a-și procura material s’au împrumutat și au pus în gaj atelierele lor. Ministerul de războiu neavând nici o justificare de a refuza furnitura, s’a lăsat deci influențat de marii industriași D. Al. Samoil arată că lovitura ce se dă micei Industrii are ca scop voit distrugerea ei. Deși s’a micșorat prețul unei furnituri în interesul Statului, azi drept răsplată a acțiunei cinstite a Uniunei, i se respinge furnitura de bocanci, deoarece marea industrie anihilează concurența celei mici prin influențe oculte. Drept orice răspuns, d. ministru de războiu ne-a spus : „Lăsați-vă de meserie și lucrați în fabrici !“ Vorbesc apoi d-nii Lapatino, Vasile Tănăsescu și O. Constantinescu care arată că bocancii unioniștilor au eșit buni la proba practică de 25 zile, pe când ai marii industrii și-au pierdut tocurile după 3 zile. Motivul respingerei a fost analiza chimică, dar materialul era fabricat tot de marea industrie și vândut ca prima calitate. Mai vorbesc d-nii N. Georgescu și Samoil. • Eri la ora 9 dim. delegația s’a prezintat cu un memoriu la ministerul muncii, prin care se cere ca o comisie mixtă de arbitraj să judece din nou furnitura. D. Milei Eisis Josei Mat Georgescu, Griviței 277; Dan, Griviței 183; Țcunda, Piața Buzești 45 — 47; Schuster, Victoriei 154; Bulandra, Regală 6; Wasserman, Moșilor 97; Cepleanu, Moșilor 406; Nicolau, Rahovei 81; Romașcan, Carol 89; Gheorghiu, Carăianei 95; Solomon, Dudești 60; Sterescu, Bul. Elisabeta 45; Paleacu, Bul. Col. Ghica 47; Paraschivescu, Șerban Vodă 118; Leonescu, Romană 125, Barozzi, Călărași 89. A apărat No. 15 © din Jill HÜ SI filler Variat, amuzant, instructiv Elevi și citafi-S 1 Legațiile Sâmbătă 2 Iunie, ziua fixată pentru celebrarea oficială a aniversării nașterii regelui George V, ministrul Angliei și d-na Dering vor primi deja 4 - 7 ore, după amiază, pe toți supușii englezi. Regina va onora recepția cu augusta sa prezentă. * Aflăm cu părere de rău accidentul de călărie suferit de d-ra Jay Peter fiica ministrului Statelor Unite. Din fericire starea d-rei Peter Jay este actualmente mai satisfăcătoare. Certurile Automobilul regal român organizează pentru seara de 7 Iunie marele său banchet anual, care va fi predat de rege președintele de onoar clubului. ’ Se care sâaupenească Societatea femeilor creștine din România, organizează pentru zilele de 5’ și 10 Iunie o serbare câmpenească^ în parcul de lângă Academia Română, strada Barbu Catargiu 22, orele 4 -8 după amiază și 9—12 noaptea. Mari atracțiuni sunt rezervate publicului. Prețul de intrare 100 lei de persoană și 10 lei pentru copii, în timpul zilei și 200 lei de persoană în timpul nopței. Swss fl Am salutat la cursele de Duminecă și Luni un public foarte numeros. Au fost prezenți : D-na și d. Dearing ministrul Marii Britanii, d-na și d. Venerka ministrul Cehoslovaciei, d-na și d. Al. Marghiloman, d-na Paul Greceanu, d-na Costinescu, d-na și d. Paul Fulga, d-na și d. Mihail Pherichide, d-na și d. Paul Greceanu, d-na și d. Hery Iaroslavici, d-ra Marie Petrescu, d-na și d. Gr. N. Ne sropontes, d-na Ioana Calimachi, d-na și d. Vladimir Mavrocordat, d-na Olga Vernescu, d-na și d. Col. Caribal, d-na și d. Constantin B. Maltezeanu, d-na și d-ra Constandache, d-na și d. Const. Fundățeanu, d-na și d. Zamfirescu, d-na și d-ra Florica P. Cantilli etc., era D-nii Col. D’Humieres, Dinu Brătianu, colonel Vucovici, Ciolac Rantici, Carol A Davila, Dem. Șuțu, Alexandru Zănescu, Gr. Riozeanu, Mihail Arzăreanu, Gr. Duca, Dem Al. Ghica, C. Hiottu, G. Lakemen, N. N. Butculescu, Niculescu Dorobanțu, cap. Virgil, locot. Roncea, etc, etc. INFORMATION! Ministerul muncii și ocrotirilor sociale, terminând construcția azilului invalizilor din război din str. Bertelot, a dispus mutarea tuturor invalizilor din căminul de pe Calea Victoriei. Vineri 1 Iunie orele 10 dim. se va întruni marele colegiu electoral, spre a proceda la alegerea noului episcop al Argeșului. . Candidatul guvernului pentru acest scaun este preotul Duma din Ardeal. Ministerul de finanțe ne informează că oraril de vară, adică orele de la 1?—1 d. a., va începe de la 15 Iunie, în loc de 1 Iunie. In zilele după sărbători și Duminici, orele de serviciu sunt între 2—7 și jumătate. Podul peste Ialomița, de pe linia București-Târgoviște, se găsește într’o stare deplorabilă. De câte ori trece trenul, podul trosnește din încheeturi. Direcția C. F. R. — însă — spre consolarea publicului a pus o tăbliță cu inscripția : „Tracțiunea dublă interzisă...“ D. ministru de agricultură domenii a destinat sumele necesîsare. Care se ridică la câteva milioane, pentru repararea clădirilor instituțiilor zootehnice. Vineri 1 Iunie CARUL STATULUI Revistă într’un act de I. C. Aslan la Teatrul de vară ALHAMBRA ! Mâine Vineri 1 Iunie Deschiderea Teatrului de vară Cărăbuș cu revista Una și fegna de Durstoy Cea mai bogată montare. Balet de 80 persoane cu peste 1000 costume. Grecia a făcut cunoscut guvernului român că mărfurile românești se vor bucura de tariful redus in Grecia, dacă exportatorul va face dovada cu certificate că întradevăr aceste mărfuri sunt din România. Un remediu popular e SAREA de VICHY ETAT, care oferă tuturora pe un preț foarte redus toate avantajele curei de Vichy la dânsul acasă. Fiecare pachet e bun pentru un litru de apă. D. Ion Pașcanu, fost șef de secție la Adția financiară a Capitalei, s-a înscris în baroul avocaților din Ilfov. D-sa e unul dintre cei destituiți cu ocazia grevei funcționarilor. Marți a avut loc alegerea decanului facultăței de drept diin Cernăuți. * A fost reales în unanimitate de voturi, pe un nou period de două ani, actualul decan, profesorul universitar dr. C. Rădulescu. In comuna Dumitrești, jud Putna s’a ivit printre vitele locuitorilor mai multe cazuri de antrax. Direcția generală zootehnică a luat imediat măsurile necesare pentru stingerea acestei epizotii care e foarte periculoase. Locuitorii sunt obligați ca imediat ce are o vită bolnavă să anunțe serviciul veterinar iar până atunci să izoleze vita bolnavă de cele sănato".." In ziua de 3 Iunie (Sf. Constantin și Elena) va avea loc inaugurarea Institutului de Arte Graficii al ziarului „DOBROGEA JUNA” din Constanta, de sub direcțiunea dlui Const. N. Saru. Comisiunea Dietei poloneze sa pronunțat în mare majoritate ii favoarea serviciului militar pentru 2 ani. Atunci m‘am prăbușit la picioarele camarazilor. M‘am trezit în lanțuri părăsit ca un câine bolnav. Trebue să fug. Ivanof m‘a scuipat în față îndată ce am fost adus în pivnița unde nimic nu mai trădează crima. Peste câteva zile voiu pleca, unde nu se știe. Sus ușile sunt date de perete, tovarășii aerisesc colivia. Bagajele celor uciși au fost ridicate de comisarul orașului. Ce liniște în toată casa, simt că mă cuprinde febra nebuniei. Ce am căutat eu aci ? Trebue să dispar... Aci se termină manuscrisul sărmanului necunoscut care a fost martor ocular al asasinărei fanului și familiei sale. — Ultima regină a Keapelului Mirabeau a zis : — „Unicul bărbat din anturajul lui Ludovic al XVI este Maria Antoaneta“. Aceste cuvinte se potrivesc de minune și reginei Maria a Neapolului și Siciliilor. Vara mea, contesa Leontina de Königsmarck care m-a primit cu inima deschisă la căminul ei din München, mi-a transmis după câteva zile de la sosire, invitația reginei Neapolului. Foarte mișcată m‘am dus la palatul arhiducelui Carol Theodor pentru a vedea pe această prințesă care a fost icoana vieurilor mele de tinerețe. ‘Generațiile mai tinere nu pot ști cât de admirată a fost regina Maria Sofia a Neapolului de contemporanii ei și am privit-o cu un amestec de curiozitate și venerație. Vederea acestei femei de 80 ani, a cărei figură mai păstrează urmele deosebitei sale frumuseți, atitudinea ei modestă și grațioasă, imanierele sale cu adevărat nobile convorbirea ei vie și originală m-au readus cu zeci de ani înapoi spre tinerețea mea de mult pierdută. Am fost, recunosc, adeseori, distrată și răspundeam cu greutate, numai din cauza amintirilor ce-mi năvăleau în suflet. Glorios a fost trecutul ei împletit în întunecoasa istorie a ultimilor Bourboni în Sicilia! E mult de atunci, dar fiu să vă redau și această amintire, pentru a șterge dacă se poate impresiile sângeroase din nefericita Rusie. Mă aflam la Neapole, acum 15 ani și am fost cu automobilul la Gaeta. Patronul hotelului la care am descins, mi-a povestit că tatăl său a luat parte la apărarea Gaetei contra trupelor piemondze. Gaeta este un orășel cu 15.000 locuitori, situat la zece km. distanță de Capua și la 15 km. de Napole. Acolo a fost ucis Cicero din ordinul lui Marcu Antonini Se văd și acum ruinele romane în multe părți. Poarta mare Torre d’Orlando se recunoaște bine și turiștii pot vedea lângă pilonii înegriți de vreme o piatră funerară ce ar acoperi osermintele lui Cicero. In sala restaurantului era un tablou mare al reginei la 18 ani, cu cu mantia albă și o mare pălărie calabreză. Eram copilă când la Minsk am admirat acest tablou; în cele mai îndepărtate colțuri ale Rusiei sunt răspândite aceste copii fotografice. Regina era sora împărătesei Austriei, a contesei Trani, a nefericitei ducese de Alonson și a prințesei de Tură și Taxis. A adus în ea un suflu din aerul munților bavarezi în atmosfera fierbinte a Curții napolitane unde bigotismul și despotismul erau în floare și unde regalitatea se sprijinea in acelaș timp și pe politie ca și pe brigandaj. Tânăra prințesă bavareză ca regină fe-a arătat foarte îngăduitoare cercând tot deodată să reformeze străvechile obiceiuri reacționare. Poporul cerea reforme democratice și ea a încercat să-și convingă setul că trebie să asculte de evoluțiile vremii. In influența ei era însă strașnic combătută de pater Borelli, duhovnicul regelui Frantz al II — ,Oh, il padre Borelli, questa canalia! strigă hangiul cu mânie. Ce mari pagube a adus el țarei noastre. Fără el s-ar fi putut face o alintă cu il Re Galantuomo! Tatăl meu a participat la apărarea Gailtei și mi-a povestit amănuntele. Se pare că guvernul din Turul a făcut într’adevăr această propunere. Ceea ce regele n‘a voit să admită i-a fost smuls cu forța ca și lui Ludovic al XVI ca și țarului Nicolae al II, cari nu au vrut la timp să cedeze evoluțiilor sociale. Regele Neapolelui a ezitat prea mult și consimțimântul său n‘a mai putut apoi opri înaintarea victorioasă a trupelor lui Garibaldi. Și dacă regina Maria Sofia n'a reușit să salveze tronul soțului ei, a știut totuși să cadă cu mândrie și nobleță iar asediul de cinci săptămâni al Gaetei care a început la 13 și s-a terminat tot în ziua de 13 va forma pe veci o pagină glorioasă în istoria militară universală. Dacă generalul Baseo a fost șeful apărărei, regina Maria a fost sufletul acestei mișcări. Ziua și noaptea era văzută în jurul tranșeelor pe calul ei vag, însuflețind pe soldați și pe ofițeri, împărți cu ei lipsurile și grijile ca și pericolele, îngrijind pe răniți ea împărțea hrana ei celor cari aveau mai multă nevoe. Asista la înmormântarea celor decedați înlocuind rudele, familia îndepărtată, cu doliul său purtat cu sinceritate. Toți miniștrii acreditați la Curtea napolitană rămăseseră în Capitală. Numai ministrul spaniol, ducele de Senna a stat cinci luni ,la Gafte suportând toate greutățile asediului. Toți au fost și au rămas reprezentantul Spaniei a avut aceiași atitudine impecabilă. Toți au fost și au rămas reprezentanți nobili ai unei țări nobil. După doi ani de domnie și o aparare desnădăjduită care a durat cinci luni încheiate Maria-Sofia, putea repeta cuvintele lui Francisc I, regele Franței. — Totul e pierdut dar nu și onoarea ! Tarul Alexandru al II un admirator fervent al reginei Neapolului a cărui generozitate o egala, i-a trimes în semn de simpatie și admirație Crucea Sf. George, decorație ce până atunci nu fusese acordată unei femei. Profesorii militari, înainte de evoluție la cursurile lor, spuneau elevilor că cei cari erau Cavaleri ai Crucei Sf. George puteau fi mândri de a avea în rândul lor pe eroica regină a Neapolului. (Va urma) mm fantomejmoenale lem I : fellimichel i