Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-01 / nr. 74

ta Ifn­azi­et S tfé manufaetaiia PRES H. !­ V.... - -l­1 0 If ¥ I­t I Cratida Upscatti 41. »>• Saessisa!® In toartă țara SS TUS TIMS SSEASFDBOS U BEfS!l CB SOTTOBE DB OOM I Cc 5.­ PRESÂ Cupon de Premia F'v, 64 I­I pentru tragerea premiilor or o­ferite cititorilor și abonaților SERIA 25 Martie—25 iunie 1923 bășicat­­eeesS Copca «GIBSe SEBasS»SSWISBBRÎK: M M ÜS Niu 1. Berasfe a Fost director al piivnmeriei „TRIANON“ Str. KARACHEORGHEVICI No. 1 (Fost Teatrul Modorn) Vinde­ca prețurile crie mai re­duse, următoarele : Pudra Caty LaE 2 © © Lauge Brunette Borin „ SO Rouge de buze Bedre „ so Rouge de buze Guerün „ 150 Crime ^elacsioe „ 100 Pastă de dinți dr. Pierre „ 25 Pastă de dinții Gele Freres „ 42 Pastă­­ je dinti Touring „ 15 Parfumuri fine ca gramul „ 3 Colspie pwramata „ 70 agasa ® te Ir*sg|p««ayi^»aMgaagaa^ WISSpte Casteluc psfesst psntra filtraj­­ [UNK]fîrfam^pîrefl . 1 Ma$M­c!s $pi|at stide iWI­ K cineps 8 sSrc­ Padossa prr­efumat bt tfdalp g t Jftioara ág­taala Stropitoare» Profursoare și I TâSarâ tei bise metalice accesorii esteUifla | :. ■ Raaps fii m Filtre «te v\n­­ *¥ £ 8H0KB/ : I­.IF?awwirtfieldt Pluguri da vie, Wlesari de cepacitate. l­­*;/Ce e incruezent pentru curățirea pietrei după cazane: § Ips^ ’ M ‘ . Stilat de cupru, Pucioasă %.■ .1 |­ S © viind cu profurție ce5e m­a. convenabil © la casa | I H DORATI­ — BSl­BRESfl — ! ;»• Bl) WB U â u E-dnl riisab'eta 11 bis 1 I Reprezentant General pentru România a­l Pepinierelor­ I de vițe Algeriene ».Carriera« Alg eria­ Telet. 23139­­ m­ p$ Pentru sezonul de Moși Șu și Porcelanuri, Sticlăfle, © p?ies Lanserie și obiecte de menaj. Servioa de LinoSr pentru Hoteluriv­i üe etc. # Tacâmuri IUP&ca marca „Iria” articole speciale pen­tru restauratori * Ml­­­U LANDMANN Un Moșitor 75 Fără nici-o «in Incurnala S*E à Iar se schimbă intimele efitenșii tri 1. neinft.Miliiii. S’au schimbat de 4 ori In 7 ani,­destul!... Desfsrul că definetitatea uniform major nu este opera ministrului de război, gi iată de ce : Din 1910 până azi, uniformele s’au schimba­t de 4 (patru) ori. Ar însemna deci dă miniștrii de războia nu au altceva mai bun de făcut, decât să fie vecinie obseda­­te de schimba­rea uniformelor. Pro­babil însă dă miniștrii de război au alte preocupări, și că există alt­cineva, cel puțin tot atât de pu­ternic ca un ministru, dar care nu are ce face­ Și atunci pentru a-șî găsi o distracție, schimbă u­­niformele ofițerilor cum ei­ ar schimba cămășile. In cercurile ofițerești Se spune că ar fi vorba de princepele O' rotii Exotismul norilor uniforme In adevăr, la 1916 Se suprimă dolmanul negru ; la 1919 Se in­troduce uniforma kaki; la 1921 gulerele desfăcute și cravatele a­­mercane, la 1923 se reintroduce uniforma kaki șî se­­ duca inova­ția cii­­matelor căzăcești la cavale­rie... In ploaia aceasta de reforme si inovații baroce, unele forme ne mențin, căci dispar prea­­ multe care nu erau practice și dacă s’ar fi scos tot ce era ne la locul lui, bietul ofițer ar fi rămas fără uni­formă. Cu ocazia schimbări actuale* a uniformelor, constatăm însă că nouăle* modele sunt de inspirat î­­­ne­.. exotică ! Ele par aduse din­­tr’o călătorie în jurul pământului. In adevăr , infanteristul nostru se deghizează în ostul englez, ca­valeristul în cazac rus, grănicerul în finant ungar și vânătorul de munte în tirolez !... condițiile unei bone uni­forme Și mai constatăm că­ nouale uni­formă nu îndeplinesc condițiunile esențiale ale uniformei ostășești. Aceste condițiuni sunt: 1. Cât se poate, mai puțin costi­sitoare, daita fiind scumpetea ma­terialului și a lucrului la vest­minte. 2. Cât mai uniformă, adică sa nu varieze de la corp la corp și de la unitate la imitate, dat fiind po­topul de, mutări prea dese. 3- să aibe o bază națională, o nuanță d­e traditie, nu de exotism. 4. Un singur fel de uniformă să fie pentru toate ținuturile, când haina este nouă să fie de mare ținută, când se învechește să devie de cazarmă. 5. Să fie practică, ofițerul să se simtă bine în ea, să fie comodă- In timpul iernei, căciula la cava­lerie, oricât de elegantă ar fi, e criminal de nesănătoasă". Dar asupra acestor chestiuni vom reveni. BARBU VILEA Starea civilă i>e ziua de 30 Mai 1923 * Căsătorii procejate t Intre: Leibu Schwartz, str. Măcelari No. 17; D-ra Șura Berman str. Măce­lari No. 17; Ioan Si- Niculescu, strada Fabr. Chibrituri: 9 și D-ra Maria Poly­cola, str. Fabr. Chibrituri 9; Dumitru Orezeanu str. Călugăreni 17 și D-ra Dumitra­ N. D. Sanda str. Spl. Maior Giurescu 10; Petru­ Pal­parcaș str. Zamfir Anghel 15 și D-ra Olga I. Bar­nat str. Zamfir Anghel 15; Dumitru Gheorghe str. Eliza Popescu 30 și D-ra Aurelia Neagu D. Rotărescu com. Pe­­troaele Buzău, loader L Constanti­­nescu str. Fântânelor 12 și D-ra Sil­via Santoru, str. Griviței 188; Dumitru M. Stoian com­. Vasilați Popești Ilfov și D-ra Elena M. Nicolae str. Ziduri No. 35; Mihail T. Constantinescu str. Fluerului 41 și D-ra Gherghina S. Stoica com­. Lămotești-Gălbina și Ilfov, Solomon A. Turi str. Mocanu și D-ra Ernestina Adler com. Constanta; Luca Tom­a str. Transilvaniei 76 și D-ra Au­relia Mircea str. Grădinari 16 Craio­va; Constantin N. Costache str. Țepeș Vodă 67 și D-ra Maria T. Popescu comuna Dascălu-Creata Ilfov; Iosef Saraș str. St. Mihăileanu 23 și D-ra Maria St. Stanciu str. St Mihăileanu 23; Grigore I. Bașneagu str. Virgiliu 22 și D-ra Victoria Brătășanu com. Ploești; George M. Stănoiu str. Fran­­clin Bouillon 20 și D-ra Margareta D. Pârvulescu str. Virgiliu 51; Anghel Velicu str. Sebastian 23 și D-ra Maria Toader com­. Buturugeni Persiceni Il­fov; Jean Kronakis str. Nae al Litei 25 și D-ra Profira Mitroi str. Nae al Litei 25; Marin N. Dumitrescu str. Mi­hai Bravu 5 și D-ra Ecaterina M­. Nicolae str. Mihai Bravu 5; Mihalache T. Stănescu str. Claudiu 14 și D-ra Alexandrina Cr. Pinu str. Claudiu 14; Șerban Gh. Cantacuzino str. Luigi Ca­zavilian­ul și D-ra Carmela P. Sche­­letti str. Lascăr Catargiu 11; loan Gh. Bibescu Bulev, Ferdinand 34 și D-ra Elisabeta N­ Ionescu str. Matei Voe­­vod 68; Jean Sa Pherechyde str. Ge­neral N. Anghelescu și D-ra Elena Vlă­doianu năsa Vulturescu str. Vasile Lascăr 38; Walter Witner str. Pitar Moș 10 și D-ra Margareta Luchsinger str. Luigi Cazavillan 27; Mircea M. Georgescu str. Clucereasa Elena 37 și D-ra Constanta Pantazi str. Hagi Tu­­dorache 14; Iuliu Sulei str. Lucaci 107 și D-ra Ana Sas­culev. Maria 34; Ne­culae D. Marin str. Regenerării 6 și D-ra Alexandrina Ilie str. Criv­ neni 41; Grigore Oprea str. 13 Septembrie 202 și D-ra Luxandra Ticanet str. 13 Sep­tembrie 202; Alexandru Fischer str. Sf. Voevozi 17 și D-ra Victoria Susu­­lescu-Dostovici str. Sf. Voevozi 17; Baruch Hager str. Labirint 19 și D-ra Frida Berger str. Labirint 19; David Rosenberg cal. Grivitei 141 și D-ra Bell Goldenberg cal. Grivitei 141; Gheorghe Chiriță str. Bis. Alexe 11 și D-ra Maria Florea str. Vapor 14. Căsătorii săvârșite! loan D. Stănescu str. Spl. G-ral Ma­gheru 6 cu D-ra Silvia Alexandria str. Sf. Gheorghe Nou 6; Saul Menase- Wolfsohn str. Cazărmii 21 cu D-ra Jeaneta Moscovici str. Vânători 29. Nașteri: 50. Morți: 26. Divorțuri: 5. & • i „Crucea cu câr­­^â‘ pe un vagon poștal Nl se comunică din Iași că pe vagonul poștal sosit eri, de la Bu­curești, era incrustată Crucea cu cârlig, semnul distinctiv al antise­miților germani. De notat e faptul că deși s’a a­­tras atenția autorităților locale, va­gonul și-a continuat călători cu inscripția intactă I ionfiret intre ministerul de rigb­i ® și micii industriași­­ . Aș­a țîa furnizorilor de .bocanci Zilele trecute o delegatiune membrilor Uniunei micilor indus­­­triași, s’a prezentat în audiență la d. general Mărdărescu, minis­tru de războiu, reclamând că o­­ferta­ furnizorilor de boicanci cari fac parte din Uniune a fost res­pinsă, pentru a fi primită oferta marilor industriași, de­și materia­lul era identic iar condițiile teh­nice ale furniturei micilor indus­triași erau superioare. In Cercurile ofițerești se comen­tează faptul că Marți seara a a­­vut loc o întrunire de protestare a micilor industriași, la sediul Uniunei, în care s’au adus acuza­­țiuni ministerului de războiu. Un mare număr de mici indus­triași din Capitală s’au raliat la cererea breslei patronilor cizmari. D. AL Samoil, președintele ge­neral al Uniunei a deschis ședin­ța, dând cuvântul d-lui Chirițes­­cu, președintele breslei organiza­te a cizmarilor, care arată că prin refuzul furniturei de bocanci, zeci de cizmari patroni sunt ame­nințați de ruină, de­oarece pentru a-și procura material s’au împru­mutat și au pus în gaj atelierele lor. Ministerul de războiu nea­­vând nici o justificare de a refu­za furnitura, s’a lăsat deci influ­ențat de marii industriași D. Al. Samoil arată că lovitura ce se dă micei Industrii are ca scop voit distrugerea ei. Deși s’a micșorat prețul unei furnituri în interesul Statului, azi drept răs­plată a acțiunei cinstite a Uniu­nei, i se respinge furnitura de bo­canci, de­oarece marea industrie anihilează concurența celei mici prin influențe oculte. Drept orice răspuns, d. ministru de războiu ne-a spus : „Lăsați-vă de meserie și lucrați în fabrici !“ Vorbesc apoi d-nii Lapatino, Va­sile­­ Tănăsescu și O. Constantines­­cu care arată că bocancii unioniș­­tilor au eșit buni la proba practi­că de 25 zile, pe când ai marii in­dustrii și-au pierdut tocurile după 3 zile. Motivul respingerei a fost analiza chimică, dar materialul era fabricat tot de marea indus­trie și vândut ca prima calitate. Mai vorbesc d-nii N. Georgescu și Samoil. • Eri la ora 9 dim. delegația s’a prezintat cu un memoriu la mi­nisterul muncii, prin care se cere ca o comisie mixtă de arbitraj să judece din nou furnitura. D. Mile­i E­isis Jos­ei Mat Georgescu, Griviței 277; Dan, Griviței 183; Țcunda, Piața Bu­­zești 45 — 47; Schuster, Victoriei 154; Bulandra, Regală 6; Wasser­­man, Moșilor 97; Cepleanu, Moși­lor 406; Nicolau, Rahovei 81; Ro­­mașcan, Carol 89; Gheorghiu, Ca­­răianei 95; Solomon, Dudești 60; Sterescu, Bul. Elisabeta 45; Pa­­leacu, Bul. Col. Ghica 47; Paras­­chivescu, Șerban Vodă 118; Leo­­nescu, Romană 125, Barozzi, Călă­rași 89. A apărat No. 15 © din Jill HÜ SI f­iller Variat, amuzant, instructiv Elevi și citafi-S 1 Legațiile Sâmbătă 2 Iunie, ziua fixată pentru celebrarea oficială a aniversării naște­rii regelui George V, ministrul Angliei și d-na Dering vor primi deja 4 - 7 ore, după amiază, pe toți supușii en­glezi. Regina va onora recepția cu au­gusta sa prezentă. * Aflăm cu părere de rău accidentul de călărie suferit de d-ra Jay Peter fiica ministrului Statelor­ Unite. Din fericire starea d-rei Peter Jay este actualmente mai satisfăcătoare. Certurile Automobilul regal român organizea­ză pentru seara de 7 Iunie marele său banchet anual, care va fi pre­­dat de rege președintele de onoa­r clubu­lui. ’ Se care sâau­penească Societatea femeilor creștine din Ro­mânia, organizează pentru zilele de 5’ și 10 Iunie o serbare câmpenească^ în parcul de lângă Academia Română, strada Barbu Catargiu 22, orele 4 -8 după amiază și 9—12 noaptea. Mari atracțiuni sunt rezervate publicului. Prețul de intrare 100 lei de persoană și 10 lei pentru copii, în timpul zilei și 200 lei de persoană în timpul nopței. Swss­ fl Am salutat la cursele de Duminecă și Luni un public foarte numeros. Au fost prezenți : D-na și d. Dearing mi­nistrul Marii Britanii, d-na și d. Ve­­nerka ministrul Cehoslovaciei, d-na și d. Al. Marghiloman, d-na Paul Gre­­ceanu, d-na Costinescu, d-na și d. Paul Fulga, d-na și d. Mihail Pherichi­de, d-na și d. Paul Greceanu, d-na și d. Hery Iaroslavici, d-ra Marie Pe­tr­escu, d-na și d. Gr. N. Ne sropontes, d-na Ioana Calimachi, d-na și d. Vla­dimir Mavrocordat, d-na Olga Vernes­cu, d-na și d. Col. Caribal, d-na și d. Constantin B. Maltezeanu, d-na și d-ra Constandache, d-na și d. Const. Fundățeanu, d-na și d. Zamfirescu, d-na și d-ra Florica P. Cantilli etc., era D-nii Col. D’Humieres, Dinu Bră­­tianu, colonel Vucovici, Ciolac Rantici, Carol A­ Davila, Dem. Șuțu, Alexan­dru Zănescu, Gr. Riozeanu, Mihail Ar­zăreanu, Gr. Duca, Dem­­ Al. Ghica, C. Hiottu, G. Lakemen, N. N. Butcules­­cu, Niculescu Dorobanțu, cap. Virgil, locot. Roncea, etc, etc. INFORMATION! Ministerul muncii și ocrotirilor sociale, terminând construcția a­­zilului invalizilor din război din str. Bertelot, a dispus mutarea tuturor invalizilor din căminul de pe Calea Victoriei. Vineri 1 Iunie orele 10 dim. se va întruni marele colegiu electo­ral, spre a proceda la alegerea noului episcop al Argeșului. . Candidatul guvernului pentru acest scaun este preotul Duma din Ardeal. Ministerul de finanțe ne infor­mează că orari­­­l de vară, adică orele de la 1?—1 d. a., va începe de la 15 Iunie, în loc de 1 Iunie. In zilele după sărbători și Du­minici, orele de serviciu sunt în­tre 2—7 și jumătate. Podul peste Ialomița, de pe li­nia București-Târgoviște, se găseș­te într’o stare deplorabilă. De câte ori trece trenul, podul tros­nește din încheeturi. Direcția C. F. R. — însă — spre consolarea publicului a pus o tăbliță cu in­scripția : „Tracțiunea dublă inter­zisă...“ D. ministru de agricultură domenii a destinat sumele nece­sî­sare. Care se ridică la câteva mil­ioane, pentru repararea clădiri­­lor instituțiilor zootehnice. Vineri 1 Iunie CARUL STATULUI Revistă într’un act de I. C. Aslan la Teatrul de vară ALHAMBRA ! Mâine Vineri 1 Iunie Deschiderea Teatrului de vară Cărăbuș cu revista Una și fegna de Durstoy Cea mai bogată montare. Balet de 80 persoane cu peste 1000 costume. Grecia a făcut cunoscut guver­nului român că mărfurile româ­nești se vor bucura de tariful re­dus in Grecia, dacă exportatorul va face dovada cu certificate că întradevăr aceste mărfuri sunt din România. Un remediu popular e SAREA de VICHY­ ETAT, care oferă tu­turora pe un preț foarte redus toate avantajele curei de Vichy la dânsul acasă. Fiecare pachet e bun pentru un litru de apă. D. Ion Pașcanu, fost șef de secție la Ad­ția financiară a Capitalei, s-a înscris în baroul avocaților din Ilfov. D-sa e unul dintre cei destituiți cu ocazia grevei funcționarilor. Marți a avut loc alegerea de­canului facultăței de drept diin Cernăuți. * A fost reales în unanimitate de voturi, pe un nou period de două ani, actualul decan, profesorul u­niversitar dr. C. Răd­ulescu. In comuna Dumitrești, jud Putna s’a ivit printre vitele locui­­torilor mai multe cazuri de an­trax. Direcția generală zootehnică a luat imediat măsurile necesare pentru stingerea acestei epizotii care e foarte periculoase. Locuitorii sunt obligați ca ime­diat ce­ are o vită bolnavă să a­­nunțe serviciul veterinar iar până atunci să izoleze vita bolnavă de cele sănato".." In ziua de 3 Iunie (Sf. Constan­tin și Elena) va avea loc inaugu­rarea­ Institutului de Arte Graficii al ziarului „DOBROGEA JUNA” din Constanta, de sub direcțiunea d­lui Const. N. Saru. Comisiunea Dietei poloneze sa pronunțat în mare majoritate ii favoarea serviciului­­ militar pen­­tru 2 ani. Atunci m‘am prăbușit la picioa­rele camarazilor. M‘am trezit în lanțuri părăsit ca un câine bol­nav. Trebue să fug. Ivanof m‘a scui­pat în față îndată ce am fost a­­dus în pivnița unde nimic nu mai trădează crima. Peste câteva zile voiu pleca, unde nu se știe. Sus u­șile sunt da­te de perete, tovarășii aerisesc co­livia. Bagajele celor uciși au fost ri­dicate de comisarul orașului. Ce liniște în toată casa, simt că mă cuprinde febra nebuniei. Ce am căutat eu aci ? Trebue să dis­par... Aci se termină manuscrisul săr­manului necunoscut care a fost martor ocular al asasinărei fanu­­­lui și familiei sale. —­­ Ultima regină a Keapelului Mirabeau a zis : — „Unicul bărbat din anturajul lui Ludovic al XVI este Maria Antoaneta“. Aceste cuvinte se potrivesc de minune și reginei Maria a Neapo­lului și Siciliilor. Vara mea, contesa Leontina de Königsmarck care m-a primit cu inima deschisă la căminul ei din München, mi-a transmis după câ­teva zile de la sosire, invitația re­ginei Neap­olului. Foarte mișcată m‘am dus la pa­latul arh­iducelui Carol Theodor pentru a vedea pe această prințesă care a fost icoana vie­urilor mele de tinerețe. ‘Generațiile mai tinere nu pot ști cât de admirată a fost regina Maria­ Sofia a Neapolului de contemporanii ei și am privit-o cu un amestec de curiozitate și ve­nerație. Vederea acestei femei de 80 ani, a cărei figură mai păstrează ur­mele deosebitei sale frumuseți, a­­titudinea ei modestă și grațioasă, imanierele sale cu adevărat nobile convorbirea ei vie și originală m-au readus cu zeci de ani îna­poi spre tinerețea mea de mult pierdută. Am fost, recunosc, adeseori, dis­trată și răspundeam cu greutate, numai din cauza amintirilor ce-mi năvăleau în suflet. Glorios a fost trecutul ei împle­tit în întunecoasa istorie a ultimi­lor Bourboni în Sicilia! E mult de atunci, dar fiu să vă redau și această amintire, pentru a șterge dacă se poate impresiile sângeroase din nefericita Rusie. Mă aflam la Neapole, acum 15 ani și am fost cu automobilul la Gaeta. Patronul hotelului la care am descins, mi-a povestit că tatăl său a luat parte la apărarea Gaetei contra trupelor piemond­ze. Gaeta este un orășel cu 15.000 locuitori, situat la zece k­m. dis­tanță de Capua și la 15 k­m. de Na­pole. Acolo a fost ucis Cicero din or­dinul lui Marcu Antonini Se văd și acum ruinele romane în multe părți. Poarta mare Torre d’Orlan­­do se recunoaște bine și turiștii pot vedea lângă pilonii înegriți de vreme o piatră funerară ce ar acoperi osermintele lui Cicero. In sala restaurantului era un ta­blou mare al reginei la 18 ani, cu cu mantia albă și o mare pălărie calabreză. Eram copilă când la Minsk am admirat acest tablou; în cele­ mai îndepărtate colțuri ale Rusiei sunt răspândite aceste copii fotogra­fice. Regina era sora împărătesei A­­ustriei, a contesei Trani, a neferi­­citei ducese de Alonson și a prințe­sei de Tură și Taxis. A adus în ea un suflu din aerul­­ munților bavarezi în atmosfera fierbinte a Curții napolitane unde bigotismul și despotismul erau în floare și unde regalitatea se spri­jinea in acelaș timp și pe politie ca și pe brigandaj. Tânăra prințesă bavareză ca re­gină fe-a arătat foarte îngăduitoa­re cercând tot deodată să refor­meze străvechile obiceiuri reacți­­onare. Poporul cerea reforme dem­ocra­tice și ea a încercat să-și convingă setul că­ trebie să asculte de evo­luțiile vrem­ii­. In influența ei era însă strașnic combătută de pater Borelli, du­hovnicul regelui Frantz al II­ — ,Oh, il padre Borelli, questa canalia! strigă hangiul cu mânie. Ce mari pagube a adus el țarei noastre. Fără el s-ar fi putut face o alintă cu il Re Galantuomo! Tatăl meu a participat la apă­rarea Gailtei și mi-a povestit amă­nuntele. Se pare că guvernul din Turul a făcut într’adevăr această propu­ne­re. Ceea ce regele n‘a voit să admită i-a fost smuls cu forța ca și lui Ludovic al XVI ca și țarului Ni­colae al II, cari nu au vrut la timp să cedeze evoluțiilor sociale. Regele Neapolelui a ezitat prea mult și consimțimântul său n‘a mai putut apoi opri înaintarea vic­torioasă a trupelor lui Garibaldi. Și dacă regina Maria Sofia n'a reușit să salveze tronul soțului ei, a știut totuși să cadă cu mândrie și nobleță iar asediul de cinci săp­tămâni al Gaetei care a început la 13 și s-a terminat tot în ziua de 13 va forma pe veci o pagină glorioa­să în istoria­ militară universală. Dacă generalul Baseo a fost șe­ful apărărei, regina Maria a fost sufletul acestei mișcări. Ziua și noaptea era văzută în jurul tranșeelor pe calul ei vag, însuflețind pe soldați și pe ofițeri, împărți cu ei lipsurile și grijile ca și pericolele, îngrijind pe ră­niți ea împărțea hrana ei celor cari aveau mai multă nevoe. Asista la înmormântarea celor decedați înlocuind rudele, familia îndepărtată, cu doliul său purtat cu sinceritate. Toți miniștrii acreditați la Curtea napolitană rămăseseră în Capitală. Numai ministrul spaniol, ducele de Senna a stat cinci luni ,la Gaf­te suportând toa­te greutățile ase­­diului. Toți au fost și au rămas repre­­­zentantul Spaniei a avut aceiași atitudine impecabilă. Toți au fost și au rămas repre­zentanți nobili ai unei țări nobil. După doi ani de domnie și o apa­rare desnădăjduită care a durat cinci luni încheiate Maria-Sofia, putea repeta cuvintele lui Fran­­­cisc I, regele Franței. — Totul e pierdut dar nu și o­noarea ! Tarul Alexandru al II un adm­irator fervent al reginei Neapolu­lui a cărui generozitate o egala, i-a trimes în semn de simpatie și admirație Crucea Sf. George, de­corație ce până atunci nu fusese acordată unei femei. Profesorii militari, înainte de e­­voluție la cursurile lor, spuneau elevilor că cei cari erau Cavaleri ai Crucei Sf. George puteau fi mândri de a avea în rândul lor pe eroica regină a Neapolului. (Va urma) mm fantomejmoenale­ lem I : fellimichel i

Next