Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-25 / nr. 98

Anul 1 No. 9S PRESEI SEVER BOCI JIM8OLKA iirectori: CONST. MILLE, E. D. FAGUNE OBERMIK & DRÜCKER București Timișoara Str.Mihai Vodă 1 Str.I.C.Bratianu2. TELEFON I Direcția 58,73 și 58/75. - Redacția 58/74. - Administrația t6/60. ORELE5 DIHEMEATA Vulcanul Etna In activitate Cum a erupt. - Un spectacol înspăimântă­tor.- Lupta pentru ...salvare. - Erupția în descreștere Șease guri eruptive Catania. — Profesorul Ponte­­dare s’a dus pe vulcan, de urmă­toarele știri asupra fazei erupti­ve a Etnei: S’a deschis , o crăpătură lângă craterul din 1879 și pe dânsa se produc continue explozii. Sunt vre-o șease guri cari asvârlă lava și zgure incandescente. Crăpătu­ra se întinde până peste Ponte di Pirello, pe vre­ un kilometru, în direcția craterului central. La vre-un kilometru și jumătate de­părtare de punctul de plecare al crăpăturei, se deschide, în partea de nord a Muntelui Militi,­­gura eruptivă care lansează lava în cantitate enormă; apoi, crăpătu­ra flanchează pe aceia din 1911 și urmează în direcția nord-est, tre­când prin Mentanone și Pian dei Filici și aducând pe Pian di Fal­­lamelata în direcția de Giarra. Mai jos, fuzile principale sunt două; una spre Tentalossa din ertre se vede țâșnind lava cu apa dintro fântână arteziană; a doua, la, o mică­ distanță, este cea mai iemportanta și activă. Torentul de írna, pe ca­re-l erupă avansează pe un front de 650 metri, îndrep­­tându-se­­­ spre Castiglione. Lin­guá glossar e apărată de pămân­turile dini Donna­ francesca, cons­tituite­ din două vulcane stinse, însă stația de cale ferată e pri­mejduită. I i Pagubel­ cauzate de lavă Catania.­­— Spectacolul de dis­trugere e înspăimântător. Toren­tul de fociȘ înaintează foarte în­cet. Intr-0­ oră și jumătate n’a parcurs decât 35 metri, dar velo­­citatea redusă se datorește faptu­lui că frostul s’a lățit și continua a se lăți. JA­re acum o lățime de i­re-o 700 m­etri și o înălțime de­­ vre-o 8 metri. În Partea lichidă a lavei se află, cum e știu it, jos, și trăește curen­tul prin­­ mișcarea ei. In unele puncte, înălțimea lavei este de 30 metri. fTurentul de lavă m are, Duminicăi a desenat un vast semi­cerc, apripiându-se de depresiu­nea de teren cunoscută sub nu­mele de Fallows care conduce di­rect printr’un povârniș destul de abrupt la Linguaglossa, înaintea­ză acum în direcția stației Casti­glione care e evacuată în grabă. Șinele au­ fost scoase. Frontul de lavă se îndeasă impetuos; din când în când, torentul de foc se oprește și în aceste momente scurte dej pauză, pare că coaja îi se întărește. Dar după câteva clipe, coajă se rupe, fierbe din nou și nori masse de lavă se re­varsă jurt împrejur, în timp ce marșul eposului distrugător re­începe. I jf. Pagubele sunt enorme. Păduri numeroasă și prețioase de stejar și fag di­n>ar, scufundate sub un­­ trai negru și fumegând. Pe dru­mul lavei, oamenii contestă dis­­t­rugerea tot ce are vre-o valoare.­­Procțiunile populației Populana din Linguaglossa a luat del­a statuia protectorului Sf. Egidiu, pistonul pastoral și l’a purtat, jisalmediând în procesiu­ne, pe frontul lavei. Știrea s’a xhspândi în cealaltă parte a cursului­ erupției și atunci locui­torii din Castiglione cari acum treizecii de ani au avut bunurile lor inițiate de lavă, s’au gândit că dacă s’ar produce minunea so­li­cita­tă­ de populația din Lungua­­glissa,­atunci lava, în loc de a se revărsf­ în această direcție, s’ar fi revo­sat în teritoriul lor. De a­­ceia, a pornit uniți spre Lingua­­gloss»­pentru a lua locuitorilor bastornul sfântului Egidiu, înlătu­rând Jlatfel orice motiv ca lava să pliteze pe una din cele două localități. Ajunse în contact, cele douăjȘ tabere s’au încăierat; a tre­buit să intervie carabinierii pen­­t­ru a pune capăt luptei în cursul căreia un soldat a fost rănit și el lui* îi s’a furat arma. Masele de refugiați sosiți în Catafia din toate localitățile a­­plonunțate oferă un spectacol nes­pus,pe durere și panică. Cei mai mu­l­i târăsc cu ei ce au putut mu­ri în grabă­ din averea­ lor. Peste 20.000 de oameni fără adă­post se află­ acum în Catania și în împrejurime. Pe drumul de la Linguagles și la zona de foc e­e continuă m­ișcare de autocamioa­ne cari triși sportă mobila din ca­sele evacuate.­­ i irapfia itie! In «iescreștere Pagube de 70 de milioane lire ROMA. 23. — Erupt­ia vulca­nului Etna care a fi intrat în faza de descreștere­ Până acum se evaluează pagubele la 70 mi­lioane­. Un comunicat oficial cu pri­vire la erupția Etnei arată că ziarele exagerează starea de lu­cruri. Situația deși destul de gravă, nu a luat până acum in­să proporțiile unei catastrofe. Nu se semnalează victime: nu­­­mai câteva case sunt distruși, tot astfel și cu nămânurile cul­­tivabile. in Castiglione numai gara este distrusa; circulația pe calea ferată este întreruptă pâ­nă la Linguaglossa, unde au fost învăluite in lavă câteva case, trebue observat că «cest sat se găsește situat la 2 kilo­metrii de vulcan. Erupția a intrat acum in faza de decreștere. » Cehoslovacia nu crede în sinceritatea Ungariei Praga. 23.—Ziarul „Prager Pres­se“, nu crede în sinceritatea com­promisului maghiar. S’au descoperit depozite de munițiuni, cari probea­ză intențiile de­­ război; s’a chemat sub drapel clasele 1902—3 și chiar cele mai vechi. Străinii ca cehoslo­­­vaci, iugoslavi și austriaci, au fost recrutați contra voinței lor și au fost declarați bani pentru serviciu. Sub pretextul de criză financiară Ungaria refuză să plătească repara­țiile, însă are destui bani ca să chel­tuiască sume imense pentru organi­zarea armatei sale, ceea ce justifică neîncrederea statelor vecine. 8 PAGINI ■— 1 LEU »-«fe«wa»-aesaso^^ Moratoriul român o lese Imorală Campania presei " cehos",ovaca „Prager Presse“, oficiosul mini­sterului de externe cehoslovac, pu­blica textul legei asupra moratoriu­lui român și-i închină următorul ar­ticol de fond : " „Când lipsa de claritate a legei trebue să ferească de prostie pe legiuitor, e val de cel supus aces­tei legi. Aceasta se poate spune în toată Întinderea despre legea rad­­­atoriului român. N’a­vem de adău­­gat decât puțin observațiilor pe cari le-am făcut la timp cu privire la această lege. E o lege proastă ?1 imorală fiindcă decretează din ofi­ciu anularea datoriilor, sub pretex­tul deprecierii banilor. E neclară în formă și în materie, și, după textul publicat acum, nu oferă nici o posi­bilitate de a ajunge la o înțelegere. Căci articolul 13 stipulează, ce-i drept, ca sunt posibile acorduri cu alte țări, însă numai în conformita­te cu legea. Aceasta înseamnă că acordurile eventualeler ar putea fi obținute prin negocieri, trebue să fie bazate pe principiile proclamate în lege. Dacă ne gândim că uni­ din cele mai impbing­e disponifhm acestei legi teste că debitorul nu tre­bue in nici un caz să-și amortizeze datoria m­ai curând ca în termen de 12 ani, ne vom putea da statuă că­ror destine aventuroase vor fi ex­puși banii exportatorilor noștri în România-In curs de 1* ani. Concor­date, falimente, procese, erau, și înainte de rpzbo, obiceiuri de trista notorietate. Cum va mai fi azi, cînd noua lege oferă astfel de înlesniri? Trebue să accentuăm din nou că băncile române cari sunt principa­­lele beneficiare, și-au făcut, lor și ța­rei lor, un prost serviciu, împin­gând la o asemenea lege. Singurul reprezentant al interese­lor creditorului străin în aparatul com­plicat­ al administrărei creanțe­lor, este „Oficiul plăților particula­re în valută străină“. Insă compune­rea sa este departe de a corespun­de cerințelor celor mai primitive pentru protecția creditorului. Ofi­ciul se compune din reprezentantul guvernului, din câte un delegat al Băncii Naționale și al camerei de comerț. Puterile oficiului sunt fosr­te vaste, iar articolul 6 carte le emi­m­era se mai distinge și print?’O deo­sebită lipsă de claritate. . ‘Disposițiun­­le acestui oficiu sunt inapelabile, nu se poate recurge contrar lor la niciuni tribunal pentru apHf.ii re­­. r­i­+Jig. In esențial,­­caracteristica princi­pală a legei asupra m­oratoriului ră­mân dispozițiile relative la dobânzi și la amortizare. După ce este stat aceste dispoziții, ziarul urmează: :„Nu se spune cum șl­eami se va stabili ameliorarea sau înrăutățirea cursului leului care, deocamdată, acea nu este cotat la cele mai multe burse. De asemenea, legea nu con­ține vreo dispoziție precisă relativ la creanțele asupra căror a interve­nit un acord între creditor și debi­tor, scăzându-se de obicei 20-S6 la sută­ din valoarea facturei. Apoi, le­gea prevede o obligație de garanție din partea debitorului în suma de SÍ la­ sută din valoarea medie a creanței; această garanție poate consta în numerar, în titluri ale sta­tului în garanții bancare, în ac­țiuni, etc. Ne putem lesne închipui ce foi de hârtii se vor aduna la o­­ficiu­, când legea vorbește in circunt locuțiuni atât de generale de felul garanției! Se va accepta, la efecte, valoarea nominală sau­­ valoarea cursului, sau vreo valoare de sta­bilit prin oficiu? Va avea fiecare bandă- dreptul de a emite astfel de scrisori de garanție, ți fiecare cre­ditor datoria de a accepta o astfel de garanție dela orice banca? Reprezentanți ai negustorimei ro­mâne au instanția să via la Praga pentru a negocia cu exportatorii noștri, înainte de intrarea In vigoa­re a legei. Suntem ca drept cuvânt curioși cum vor justifica comerciant­ții o măsură ca aceia a legei mora­toriului român“. Revoluția din Albania BELGRAD 23 (Rador) — Din Albania se anunță ca a­­colo a Isbucait revoluția $1 că trupele guvernului au fost învinse de către revoluționari­ Belgrad. 23. — Știrile feri­te din Albania de Nord, anunță coaliză­ri armate, între nesupuși, și tru­­pele guvernamentale, în munți lângă Scutari. Aceste mișcări au fost localiza­te, și nu sunt de natură revolu­ționară. Cercurile oficioase din Bel­grad, le consideră ca evenimente de natură cronică, fără impor­tantă. Om prevăzător Cetățeanul. — Lașii, domnule, nu mă mai încânta! Mie să-mi dai un pat din iernii de fag, ca să am ce arde la iarnă! Negustone!.— Luați, vă rog, acest pat de bronz, e solid și e șt modern. Itália a’a alttal 9e revolntiíonari bulgari Roma, S3. — Agenția „Ștefa­ni“ arată că știrile publicate in unele state străine și reprodusă de ziarele italiene, potrivit căreia Italia ar fi procurat banii pentru recentele mișcări ce au avut loc in Bulgaria, sunt cu totul neînte­meiate și false. Italia nu a ams nici un amestec, sub nici o for­mă, in evenimentele desfășurate ac­uma in urmă în Bulgaria. Fre sa­ Sifară și drepturile minori» tipar Budapesta, S3 (Rador). •— Zia­rele laudă ordonanța guvernului cu privire la drepturile minorită­ților, constatând în mod una­nim că această ordonanță «­­sigură minorităților drepturi cari întrec cu mult obliga­țiunile impuse de tratatul de la Trianon. Ziarele „Memzeti Új­ság“ si „Pestor Upzld“ subliniază că ordonanța nu este o dispoziția­­ne nouă in dreptul ungar, ci stă in legătură cu legislația funda­mentală de la 1818 Si de la 1868. Ziarul naționalist „Magyar Dr­­sng“ si „Világ“, eier democrat, cer ca statele vecine să contribue cu ordonanțe asemănătoare la în­coronarea marii legi umanitare, acordând minorităților naționale cel puțin drepturile conforme cu clauzele Tratatelor de pace. lupta împotriva aîene­­uismului în America Londra, 23. (Rador). — Ministe­rul de finanțe american face cu­noscut că toate băuturile spirtoa­se ce se vor găsi pe bordul va­poarelor străine, chiar sigilate fi­iind, vor fi confiscate din mo­mentul ce vor intra în apele ame­neane. » wife Redeschiderea bursei la Varșovia Varșovia, 23. terul de finenli­zat reînceperei bursa davizeîcj echiderea burs­tat 100.000 azerci poloneze, actor). — Minis­­­ polonez a autori­­operațiunilor la Vineri, după des­­dolarul a fost co­ Ini lumi unei greve la ferl­a INFIRMĂRI DF/ ARE! LU CR. MANDATELOR TARE A UNOR tom GREVIȘTI Brăila 23. h~ Tribunalul s. 11, prin raportul d-l pi judecător de instrucție al cab. H­ajlioxi solicitat de a confir­ma mandat­­e de arestare emise con­tra a 5 lucitori ai fabricei de cheres­tea ..Islam­ de întreprinderi industria­le, lucrătorii acuzați de instigație la grevă și pe nu­me : Ignat Miniști, Io­sef Mihaleta Victor­ Denickele, fapta lor fiind pe văzută­ și pedepsită de artico­lele 33*34 al. II și 35 din legea liber­tatii npneii, precum și Ițic Sommer și Ivan Ilarin, fapta lor fiind prevăzută și peripsită de articolele 47, al. I, cod penal,combinat cu art. 87 al. I și art. 33, V și 35 din legea libertăței mun­cii. I­arbunaiul deliberând a infirmat mânuitele sus numiților, e­­șncomitent cu cele «mi sus expu­se «latez că din ancheta preliminară, iăcitul de d. cău. Praporgescu, co­­marfl. jandarmeriei Brăila reiese că frumoșul instigatorilor ar fi Itic Som­me­rg care a mai fost condamnat pen­tru instigații la grevă și­­ese­ nnifesta­te;!* lucrătorii greviști cer mărirea sa­­tifilor 8 ore de lucru și recunoașterea aplicatului lor, iar când se face o aprcediere să fie avizat sindicatul lor. §Toți lucrătorii greviști doresc a re­ Éa lucrul de Luni, cu condiție de­ a fi­­ primiți și cei arestați. » Se pare că direcția fabricei vrea ca lucrătorii să reia lucrul afară însă de fiei arestați. I S’au adus $i lucrători din alte leca­metriti. • (Tribimatail arbitra­­rciiik­p-ungar. Budapesta, jfc. (Rador). —­ Gu­vernul ungar la ntm­it­ea repre­zentat la Tribunalul române­­ungar dela Paris pe (ansilierul Ladislau G^psago. m»*« c«b» " --i­- *­*«*••»*». ARESTAREA unui periculos criminal Oradea Mare, 13. — Comisarul Rusu a arestat? pe fai­mos­ul tâl­har Andrei Virag, care a comis foarte multe prime, în diferite o­­rașe, luni 25 urma 1973 UTTrr'Tt­­i'i I­i'iitbi'i I—rrr—~rim­ig«r­i'i'rjimw ri* RCSACTIA­­ 1 ROMSMNISTRAIlAi BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Regele României la Varșovia Alexandru din Varșovia CALATORIfA Suveranilor în Var­șovia Sosirea la Cernauțî O primire entuziastă Cernăuți, 23. — in drum spre Polonia trenul regal s’a oprit 8 minute în gara Cernăuți, unde a sosit la ora 3,40, fiind întâmpinat de întreaga oficialitate bucovinea­ni și de toți notabilii orașului. In­ovațiu­nile asistentei au des­cins din vagonul regal Regina și Regele, însoțiți de d-l gen. Paul Anghelescu, mareșalul palatului și miniștrii Brătianu și Duca. Onorurile au fost date de o com­panie de jandarmi cu muzică și drapel, după care s’a făcut trece­rea trupei în revistă. Apoi R­gele și Regina s’au între­ținut cu persoanele prezente. Doamnele din aristrocrație au ofe­rit Reginei buchete admirabile de flori. Regele purta uniforma de gene­ral de infanterie, iar Regina o su­perbă toaletă de voiaj, cu mantila albastră. Gara a fost frumos pavozată. Accesul­ pe peron a fost permis numai invitaților, cari erau n ți­nuta de gală, purtând și decora­țiile. t­ Trenul regal era format din 11 vagoane salon, sub conducerea d-lui Cămărășescu, șeful siguran­ței palatului. Când trenul s’a pus din nou în mișcare muzica a intonat Imnul regal, iar mulțimea a ovaționat în­delun­g. Trenul regal a eșit din­­ oră la ora 5 lum. lăsând la frontieră gar­nitura ministerială, care era ata­șată până la stația Ghica-Vodă tre­nului regal. Prin toate gările bucovinene suveranii au fost ovaționați de populațiune. Procesul falsificatorilor de bacnote de la Ora­dea Mi Ziua II­I CE DECLARA ACUZATUL FARKAS I Oradea Mare, 23. — Mi a conți­nuși la tribunal dezbaterie procesului falsificatorilor de bancnoe de 500 lei. A fost ascultat anízqjjpl Farkas, ca­re a pus în circulație bancnotele. El declară că a cadtat in trei răn­duri hârtii In valoare de 50 mii lei de la Bartha pentru cumpărarea de co­roane ungurești. Agazatul n'a știut, iar Bartha nu î-e spus că bancnotele sunt false. Când o flonă din Oradia Mare i-a spus că bancnotele sunt false, iar­kas a chemat telefonic pe Bartha, de la Timișoara.Blartha, venind, a decla­rat că bancmtele sunt de la un vagon, care fiind­­mărcat cu bancnote a luat foc la Compania și numai o parte a fost salvată. Peste câteva zile, la 16 Ianuarie Fer­kas a fost arestat de siguranță. Dezbaterile vor continua Luni. Raportările intre Serbia și Bulgaria SOFIA, 23 (Rador) — Presa bulgară comentează In­ genere in mod favorabil declarația­­mile d­-lui Pîineiei asupra eve­­nimentelor din Bulgaria. , Ziarul „Bulgaria“ scrie: De­clarațiile d-lin Nincîeî vor pune capăt știrilor alarmantei răspândite cu privire la inten­țiile regatului vecin, in fata hotărârii noului guvern bul­gar de a esecuta în mod loial tratatele si acordurile încheia­te de guvernul anterior, rapor­turile Intre ambele țâri se vor desvolta într’un spirit de in­­ciődere reciproca:•Sb.**«»» ■»* Noul consiliu de administrație al „Reșiței" Adunarea generală a acționari­lor societății industriale , Reșița“ a ales, în conformitate cu dispo­­zițiunile nouăi legi votate de par­lament, noul consiliu de adminis­trație. .1 Din acest consiliu fac parti d-nii: C. Argetoianu, dr. fiié Be­­lu, Mauriciu Blank, dr. Valer­iu Branisce, Mihail Cantacueini, dr. Georges Guenther (Viena), Baron Vladimir de Her­ța, Oskar Kauf­man, Oskar Kiriacescu, I. Lăpă­­daru (Sibiu), Eduard Douglas­ Madge (Londra), Gustave Pereirss (Paris), dr. Ion Popovici (Cluj)­, dr. Rudolf Sieghart (Viena), V. P. Ștefănescu, Adalbert Weil­t, Douglas Vickers (Londra), Al. Weiber (Viena). . . Cenzor á. Mihail Georgescu­, di­rector la „Banca Generală a Ța­rii Românești \ Tot în conformitate cu dispo­­zițiunile nouei legi, după care se face administrarea societății in­­dustrale „Reșița“, ministerul de industrie și comerț va complecta consiliul de administrație cu încă patru membri desemnați de acest departament. In comitetul­­e conducere — care înlocuește direcțiunea gene­rală — vor fi numite trei persoa­ne. Unul din posturile acestea «mi fi ocupat de d. Adalbert Weish. Pentru locul de comisar al gu­vernului — cu drepturile nelimi­tate pe care i le acordă legea — se dă o mare bătălie între d-nii N. Mișu­, munish­ul palatului, Bar­bu Știrbei­, administratorul dome­niilor Coroan­ei și Mihail Pheresc­­ăy, președintele Senatului . „PRESA“ , s . a „­­ í j Cupon de Premiu fe 88 pentru tragerea premiilor o­­ferite cititorilor s­­abonaților SERIA 25 Hârtie-25 Iunie 1923 Păstrat­ acest Cupon

Next