Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-11 / nr. 84

2 'T-­ SAWS I. Hi. Elüli I­lliu­l SOBE Prospect de Emisiun­e Consiliul de Administrație al societatei în conformitate cu dis­­pozițiile art. 7 din statute în ședința dela 25 Mai 1923. A­ HOTARAT SPORIREA CAPITALULUI SOCIAL DE LA 10.000.080 LEI, LA LEI 20.000.000, prin emiterea a 20.008 acțiuni noui a 569 ies va­loare nominală, fiecare acțiune ce se oferă spre subscriere, numai vechilor acționari, acordându-se dreptul la una acțiune nouă pen­tru una acțiune veche. Exercitarea dreptului de opțiune se va face în București la se­­siul societăței din str. Sfinților No. 07 și la Banca L. Berkovita, str. Lipscani No. 12, cu începere de la 15 iunie 1923 până la inclusiv 30 iunie 1023, prezentându-se în acelaș timp și acțiunile spre vi­zare. Odată cu exercitarea acestui drept, d-nii acționari vor efectua întregul vărsământ de lei 590 plus lei 50 de fiecare acțiune nouă, pentru cheltueli de emisiune, taxe și timbre, deci în total lei 550. Neexercitarea dreptului de opțiune până la data de 30 iunie 1923 inclusiv, precum și neefectuarea în acelaș timp a varsământu­­lui, atrage de drept și fără nici o altă punere în întârziere pier­derea dreptului de opțiune. Nouile acțiuni vor avea dreptul numai la jumătate dividend, care se va fixa pe exercițiul în curs al anului 1928, pentru vechile acțiuni. Cu această ocaziune se mai aduce la cunoștința d-lor acționari ai societătei Financiara că dividendul pe 1922 conform votului a­­dunărei generale ordinare din 20 Mai 1923 este fixat la suma de lei 82 și 58 b. de fiecare acțiune și că plata lul se face cu începere de 111­1 Iunie 1923, contra cuponului No. 3, reținându-se impozitul de 13 la sută, tot la locurile indicate mai sus pentru subscrierea noni­­lor acțiuni. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE. € Centum­ medicală? •*--#*******­*****■ fi Jflo ® **********■*( comia&divvrifedertjvdu, * 0 tbdominale de mijloc Profilați Profilați é ■f * ■ fi Vânzarea direct Particularilor Unica Expoziție în Specialități de TAPIȚERIE " Bogată variațiile în Garnituri de Plete Club, Salonașe străine, damfuri de Antreu, Sofale Dormeză, Canalele si Foteluri Pat Inovatiune Execu­țiune și soliditate ireprocabilă. Ateliere proprii Se primesc comenzi si reparaț­iuni A. BLUMENFELD Str. Labirint 5 Î*^urÎ*Cantínc filtra­ I Furtuni spirali ”f Hașioi de spălat sticle .. I Furtuni de cânepă și strb- Pucioasă ptr. afumat butoaie piteara de incendiu Stropitoare, Prafuitoare și Tunuri flexibile metalice accesorii ensînd­e Pompe de vin, Filtre de vin „VERMOREL** FermonWcid, Pluguri de vie, filaturi de capacitate. I? De­ lucru»tant pentru curățirea pietrei dupe cazane. ' .Sulfat de cupru, Pucioasă . Se vând cu prețurile cele mai convenabile la casa 1 iga 11 chi Iff­­ bucurești - I " w ia fe i I B­ du! Elisabeta 11 bis Reprezentant General pentru România a­l Pepinierelor­ de vițe Algeriene Carriers" Algeria Tele?. 23139 | | S3S8BB3&88 £ team______________ p­n E­s­a Centrala Lipscani 41. — Sucursale in toată tara ii mm f\ifi mmmm­u mm cu fbetubile de elogicos MARE OCfIZIUNE La Magazinele is m­anufactură SIHOQTITI Anchetele „Presei” Viata se scumpeste zilnic iar guvernul doarme Ce se petrece de la mahalale s­ începe,coada* ia pâine.-Zahăru­l se ascunde și se v­ede cu bucata 4 V De ce nu se controlează specu­lanții 7-Autoritâțile sunt nepasatoare Fiecare zi aduce cu sine griji și preocupări no­i. Cetățeanul cu ve­nituri modeste nu mai are nici o perspectivă de îmbunătățire a ac­tualei stări de lucruri și toate stră­duințele sale de a-și echilibra bu­getul se izbesc de obstacole invi­­zibile. Alimentele, obiectele de îmbrăcă­minte și în general toate produsele puse în vânzare au atins prețuri e­­xorbitante. Ceea ce e mai grav, în­să, e că — după cum suntem infor­mați se pregătește tăinuirea obiec­telor de prima necesitate. Chiar dacă vei avea sumele enor­me cerute de speculanți,­­ nu vei mai găsi marfa. Atentatul acesta la viața cetățenilor trebue preîn­tâmpi­nat: împotriva exploatatorilor sără­ciei publice și a nevoilor inexorabi­le, trebuesc luate măsurile cele mai drastice căci și răbdarea lumii are o limită U ® arca!s­e Viața a ajuns —­ pentru numeroa­se familii sărace — o adevărată po­vară. Trebue să colinzi cartierele Du­­deștilor, cu împrejurimile (Campo­­duci, Raion, Nerva-Traian, etc.) ale Popa­ Nanilor, Gura-Lupului, Teilor, etc., etc.; trebue să­ intri prin „ca­sele“ oamenilor, sa stai de vorbă cu ei pentru ca realitatea hâdă a si­tuației să te îngrozească la superla­tiv. In fața spectacolelor acestora, — iți dai seama cât de greșite sunt „opiniunile“ a­tot­puternicilor zilei asupra „estinității“ din țară. Ni se spunea — în timpul anchetei între­­pr­inse pentru „Presa“ — de către fruntași ai autorităților că „mahala­gii beau toată ziua“ și că din prici­na asta sunt în mizerie. Am cercetat cu stăruință periferii­le Capitalei și am putut constata că locuitorii n’au nici timp pentru a-și vedea — în cursul zilei — soția sau copii, din zori și până seara, târziu, mahalagii noștrii sunt copleșiți de muncă, prin fabrici, uzine, ateliere, etc. Este drept că Duminica și săr­bătorile, localurile publice sunt pli­ne. Dar procentul adevăraților mun­citori cari „petrec“ este infim față de numărul total al clienților. . Mahaluile noastre o duc cât se poate de p­ost. „€ oMa“ Ia pâine ministerul de interne ordin prefectu­rilor în sensul cuvenit ? Ni s’a răs­puns : ministerul de interne da ordi­ne dar prefecturile nu se execută ! Rezultatul: populația sărăcită și atât de îngrijorată va duce lipsă de pâine, — hrana primordială a celor lipsiți de mijloace. Ceva mai mult, avem informații precise că în foarte scurt timp se va scumpi prețul pâinei! Autoritățile cred că actualul preț al pâinei este destul de eftin și că trebue să fie sporit ! Firește, — perspectiva aceasta, nu poate mulțumi pe nimeni. Iar zahărul se ascunde. Se reeditează, sub o formă din ce­le mai sălbatece, apucăturile cari au făcut faima zilelor de groază și de sânge ale războiului și ale ocu­pației. Zahărul —­ atât cât mai exis­ta — pe la băcănii — se ascunde. Iar unele magazine — mai îndepăr­tate de centru — au început să-l vândă populației sărace cu „buca­ta“. Scandalul acesta continuă în toa­tă liniștea, întrucât autoritățile nu se obosesc să controleze, în chip efectiv, pe­ speculanți. Zahărul a și devenit un obiect de lux. Dacă este vorba ca el să­ dis­pară complect de pe piață, cerem autorităților să ia măsuri ca zahă­rul să se găsească—neapărat — în farmacii: există, doar, bolnavi, co­­­pii și alte persoane cari au imedia­tă și absolută nevoie de acest pro­dus. Dacă marea majoritate se poate dispensa de zahăr,­— cei de mai sus nu po­t, însă, cu nici un chip re­nunța la el. Controlu­l Și publicul se întreabă, perfect în­drituit, de ce nu se mai controlea­ză speculanții ? Cine ar putea da un răspuns mul­țumitor ? Constatăm numai că în vreme ce populația se luptă, eroic, cu nevoi­le și lipsurile, — guvernul doarme, fericit de „istețimea“ unui minis­tru care crede că la noi­ e viața cea mai eftină din lume. Iar publicul rabdă, plătește și su­feră. I. PAJURA SCO. S.A. TRATATIVELE BRUTARILOR Eri s’au întrunit în localul mini­sterului muncei ,delegații lucrăto­rilor și ai patronilor brutari, în vederea începerei tratativelor pen­tru încheerea unui contract colec­tiv. S’a stabilit ca Miercuri dimi­neață, comisiunea aleasă să se în­trunească pentru tratative. S-a observat lipsa a o mulțime de patroni brutali, cari vor fi ci­tați pentru ședința viitoare. CONFLICTUL DIN FABRICA „WEIGEL” Tratativele dintre lucrătorii și direcția fabricei „Weigel” au fost întrerupte, nea­j­ungând­u-se la ni­ci o înțelegere. O mulțime de lucrători specia­liști și-au înaintat demisiile. Sindicatele au decis să oprea­scă pe lucrători de a se angaja la firma „Weigel”. ȘEDINȚE Comitetel sindicatelor chimist, uzină municipal, arsenal și me­talurgist din Bucurști, vor avea azi o consfătuire în sala „Măgu­rele”. Se va discuta asupra tinerei u­­nei conferințe regionale a tuturor sindicatelor metalurgiste și chimi­ce din vechiul regat. ACȚIUNEA SINDICATULUI FUNCȚIONARILOR COMER­CIALI Sindicatul funcționarilor comer­ciali a ținut o ședință extraordi­nară luând în discuție nerespecta­rea orariului de vară de către pa­tronii unor magazine. S-a ales o comisiune care să­­­­ducă la cunoștința d-lui prefect această călcare a ordonanței date. Lucrătorii din fabricele „Falek” și­­ Schmiedt’ vor ține mâine seara Luni, o întrunire în sala sindicate­lor fiind la ordinea zilei înainta­rea unui memoriu de revendicări de teracotă simple mai eftine vnliit“1 porcelan, co­­wwM« forate și albe Semineuri în­ masinig de pereți din plăci i­ in­itiuJu de faianță primă Pardosiți JBsuS ramică in diferite forme și cu­lori se execută prompt In orice cantități de către Depozitul mmm Calea VICTOrIEl 134 fost 152 (In fața palatului Stlibeey) I Magazinul ATLAS SI, Sal­a Victoriei, 33 (Palatul Legatl Un­e­ Ruse) Organdi toate culorile 1201 d­sn. lat m. Lei Marchizei ,, 58,50 Voal Tuplu de ata S5-50­ Marchizei Voal toate colorile 120 c­m, lat metru Marchizei Fantesi Lei ©@,5 © j 120 c­m. Lat 115,­­Eponge Uni toate culorile Lei 95, - Eponge Faultezi Tutankamon mâța* L ®,-Dj se mir. Lei 275, -Crepoarse Imprimate metru Lei 49,50| Musel­rs de atâ „ 42,50] Rips toate culorile metru lei 89,50) Olandă pentru rochii 130 c­m. lat Lei 129, - Jersey de mitass toate culorile lat 150 c­m. metru lei 525,~ Ciorapi Musuiin culori Perechea iei 79,­Observațî bine filma­t și nu confundați Magazinul Compar Dili­ Dentari vechi de cauciuc și aur chiar stricate, plătind cele mni mari prețuri, precum și orice bi­juterii, pietre fine, argintărie etc. Adresați direct: Ceasornicăria „CMOS” SSI. AsasiessaieS Mo. 0 Regii Ferdinand și Alexandru, augustele lor soții și principele Carol au luat parte aseară la ban­chetui anual dat de Jockey-Club. Astăzi la ora 2 și jum. d. a. Aca­demia Română va ținea ședință so­lemnă, sub preșidenția Principelui Moștenitor, pentru primirea d-nului D. Gusti. Sărbătoritul va rosti discursul său de recepție despre Ființa și me­nirea Academiilor.­­ D-l V. Pârvan va da răspunsul. ZÎÂEBÎĆ „LUPTĂ“ §1 „PRIM“ PRIMESC Abonamente vilegiatură ei grefar de 30 ki pe Ihm in fără și CO lot în străinătate do 11F­I I­M­A­I IU­SI Serviciul extern de informa­țiuni al ziarelor noastre și-a afirmat încă odată superioritatea, ori, cu prilejul știrilor privitoare la revoluția din Bulgaria. Ziarul LUPTA a fost primul, care și-a informat cititorii în m­od com­plet, despre evenimentele ce se pe­trec peste Dunăre. Cr. .•«­­ Ziarul „Libert”" din Paris pu­blca un editorial intitulat ,,România in a­­jumul un­ei revoluții" în care aduce aspre critici guvernatul. FM ie Salsom­ lise 1 hír SS — Caisa Midoris! — 98 (Palatul Banca Națiune!) A l’honneur d’informer son elegan­te ciientéle, qti’elle sóidéra â partir d’aujourd’hui ses modeies de Robes et Chapeaux de la saison. Se împlinesc cinci ani de la m­oartea lui Ioan Baca­lbașa, care a ilustrat breasla noastră printr’o îndelungată și strălucită activi­tate. In memoria înaintașului no­stru se va oficia astăzi, la Bise­rica Sf. Gheorghe-Vechi, din Ca­la Moșilor 36, un parastas la care, desigur, vor lua parte prie­tenii, cunoscuții și tovarășii de muncă ai lui loan Bacalbașa. SINAIA m­ai t ii pune la dispoziția publicului 128 camere mobilate, cu ser­viciu­ pentru acest sezon, cu începere dela 15 Iulie Pentru închiriere a se adresa până la 1 Iulie In­sti- Paris No. 4. Direcțiunea L. Fornaxa. Conferința d-lui Mircea Djuvara, la Institutul Social Român, anunța­tă pentru azi, se amână, din cauză de doliu în familie, pentru Joi 14 c. ora 9 seara. fi Harte* MĂRUNȚIȘURI ȘI TEXTILE Soc. pentru Import Str. Sf. Gheorghe Nou No. 27 Suntem în măsură a anunța In mii comerciale înființarea In Ca­pitală a SOC. IMPORT „MAR­­TEX“ pentru vânzarea en gr­os a articolelor de mărunțișuri și textile. Grație legăturilor directe cu mi­cile centre de producție. Loc. „MARTEX“ va putea pune în vânzare în condițiuni avantajoa­se articole de galanterie, dantela, broderie, rețea, toate importate direct de la fabrica. ftft (4) In ghiarete geloziei Roman din viața artiștilor dramatici de HARRY SCHEFF­ ­ -- Condicii Dar cine mi-a cerut așa ceva? Divinul meu stăpân era mai presus de orice muritor, nu voia să știe ce are și cât câști­ga tot se cheltuia fără conturi. De i-ași fi adus vr’un cont mi i-ar fi aruncat în obraz. I Am fost și eu artist și l’am în­­­teles, m’am devotat fem­eiroi sale ju­ iată, ce am ajuns să văd, sfârși­­tei și reîncepu a se ba,ci cu glasul răgușit. ^Spovedania unui ratat — Face pe nebunul, șopti procur­rsorul enervat de lamentările coco­țatului. S’ar putea crede că la un moment dat acest om să fi avut to­t interesul ca să-i dispară stă­pânul. Cine știe de când îl fură și va fi fost prins. — Eu îl socot cam smintit, șopti judecătorul. Dar trebue luat din scurt fiind­că el se putea foarte lesne strecu­ra ori­cimei pe scenă. — Ascultă Scherr, aci nu facem teatru, răspunde clar și scurt la întrebările noastre cari sunt foar­te serioase. — Vai, d-le judecător, dar îmi dau seama foarte bine. Divinul meu prieten... — Lasă frazele. Noi vrem să știm lucruri precise. — Ah, credeți d­a­că mie îmi ar­de acum de glumă? D-le procu­ror vu rog întrebați, eu voi răs­punde foarte scurt și precis, răs­punse Scherr ștergându-și lacră­­mile. — Nu cumva vei fi fost și d-ta cândva actor de vorbești cu acest ton declamator, zise rudele de in­strucție. — Oh, mă mai întrebați, excla­mă cocoșatul și păru că se înalță vorbind; ochii lui umezi de lacri­mi avură o licărire ciudată. Da, d-lor am fost artist, pot s'o spun fără sfială. Ași fi putut de­veni celebru, așa cum mă vedeți. La Regensburg am jucat rolul lui Frantz Moor — pot să vă aduc recenziile criticilor, toți mi-au prezis un mare viitor. Aveam ta­lent și„ — Renunțăm la ori­ce dovezi și te credem pe cuvânt. Dar să ne spui de ce ai renunțat la cariera artistică pentru a fi la Satander într-o situație destul de modestă, căci ori ce ai zice erai în serviciul lui. Scherr se posomori subit, pe fruntea lui apărută cute adânci. După o scurtă pauză răspunse cu glasul stins. — Fatalitatea m’a adus la ceea ce spuneți, neagra fatalitate pare Un exemplu de la sine vorbitor; pâinea a început să lipsească, iar populația nevoiașă este osândită să facă, din nou, coadă in fața brută­riilor. Este un spectacol amintitor de vremuri de bejanie, când organiza­ția administrativă era fatal să fi suferit tulburări și starea de lucruri generală să fi fost, deci, precară. Dar astăzi, — astăzi de ce n’a­­vem pâine? Răspunsul pe care ni-l dau toate autoritățile, este că județul Ilfov nu sare posibilitatea de a aproviziona — singur — Capitala iar celelalte județe cu bogată producție de grâu, refuză să îngăduie ieșirea lui din cuprinsul localităților. Am întrebat atunci de ce nu dă plutește misteriosă asupra tutu­ror muritorilor, chiar și asupra dv. dilor magistrați. — De fiecare murmură procuro­rul punându-și monoclul pentru a-1 privi mai bine. Ia spune mai repede ce ai fost în viata d-tale de ai părăsit sce­na ? — In Elbeling s’a întâmplat ne­norocirea, jucam pe Mefisto și tre­buia sa apar de sub scenă. Nu știu din ce cauză mecanis­mul n’a funcționat cum trebuia și podeaua nu s’a deschis deasupra mea la timp așa că am fost stri­vit între dușumea și ascensor. In agonie aproape am fost dus la spital și abia după patru luni am revenit la viață. M’au salvat doctorii, dar mai bine n'o făceau, căci de atunci am rămas schilod cum mă vedeți. O tăcere penibilă se făcu în ju­rul lui. Procurorul se întreba da­că povestea n’o fi născocită, căci de unde ar fi putut imediat obți­ne confirmarea celor spuse? — Spune cum ai ajuns în sluj­ba lui Satander î — Oh, n’am multe de spus în a­­ceastă privință. Atunci când oi­ s’a întâmplat accidentul nenoro­cit, juca el rolul lui Faust Nici un artist nu-l va putea e­­gala în rolul acesta. De­sigur că marelui Goethe în paradis i-a râs sufletul de bucurie privind cum juca el pe Faust Pe mine în timpul repetițiilor, Satander m’a tratat cu mult dis­preț și avea dreptate, eu eram un biet cabotin, iar el un semi-zeu. Dar când a treia zi mi-am venit în fire pe patul spitalului, Salan­der era lângă patul meu și mă ți­nea de mână. — Te vei însănătoși d-le Scherr și despre viitor să nu-ți faci nici o gri­jă. Te vei lua la mine și vei fi mult mai bine plătit decât la teatru. Ce te-ar fi așteptat în cariera dramatică? Mizerie și amărăciu­ne, pe când la mine vei avea cel puțin o viață liniștită. Să-mi scrii îndată ce te vei res­tabili și voi purta cu grijă de toate. Cu aceste cuvinte a plecat și eu bietul am crezut că am avut doar o halucinație. Medicii și îngrijitoarele mi-au spus apoi că a lăsat o sumă de bani pentru mine ca să plec la o stațiune climaterică după ce mă voi face bine. Iată d-lor acesta a fost omul de care eu m’am atașat j>e viață. Din nou bietul cocoșat începu a plânge cu suspine. Dar procurorul nu-i dete timp să se jelească ci zise cu severi­tate : — Așa­dar ai fost în serviciul lui cu plată? Erai și secretarul său între altele? — Citeam toate scrisorile, căci aveam voe să le deschid, ba cele prea plicticoase le aruncara fără a-i le mai da. Avea foarte multe admiratoare sărmanul meu stă­pân ! — Ii cunoșteai toate secretele? — Absolut toate. — Chiar cele mai delicate de cari el nu ți-a vorbit ni­ci­odată? — Ah, femeile? In privința asta, Satander era cel mai discret om din lume. Față de mine însă nu ascundea nimic. Pot spune că i-am dat ade­seori sfaturi bune și în privința lor. — Așa­dar avea multe legătură de dragoste și d-ta știai­­m** (Va urma) Foștii voluntari din legiunile din Rusia, Siberia, Italia, Franța, etc. sunt invitați să ia parte la aduna­­rea „Uniune!“ de sp. București, ce se va ține azi, 10 iunie, ora 8 d. a, în localul clubului partidului Na­țional din Pasagiul Majestic. CĂUTĂM CORESPONDEN­ȚI DESTOINICI LA ALBA IULIA, BRAȘOV. BAL­CI­C ORHEIU, O­RADIA - MARE PAȘCANI, SIBIU, SI TG MU­REȘ. OFERTELE ÎNSOȚITE DE CORESPONDENȚE DE PROBA SE VOR TRIMITE SECRETARIATULUI. Duminică 10 iunie 1923, grupa­rea sportivă ,Prietenii Naturii“, secția București, du o serbare de vară în grădina „VARARU“. Printre celelalte distracții vor a­­vea loc și exibiții de Box și lupte Greco-Rom­ane. Serbarea va începe la orele 2 p. m., și se va termina la orele 1 noap­tea. — Oh, d-le procuror, un artist ca dânsul este divinizat; el te fermeca dintr’o privire și vă în­chipuiți că nu putea fi călugăr în atari condițiuni. Femeile îi ațineau calea. — Avea legături și cu femei măritate? •— Asta nu știu. — Ei, cum se poate? Spuneai Că cunoșteai toate secretele lui! Iată-te în contrazicere cu o afir­mațiune din cele mai importante. — Mă ertați, știu toate câte știu și el dar nu voi spune decât atât cât ar fi spus și el de ar fi fost întrebat de justiție. De­sigur că în chestia asta el ar fi refuzat orice lămurire și deci ni­ci eu nu pot spune mai mult. — Bine, bine, zise procurorul a­­runcând o privire bănuitoare spre judecător. Acum să stai liniștit aci până ce voiu merge împreună la locuin­ța decedatului. D-le proiect dă ordin ca să fie locuința artistului păzită de mai mulți agenți­

Next