Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-10 / nr. 83

Anul 1 No. 83 REM­PRESEI SEVEI BOCU| jIMB_py/ NR.6 PAGINI — T LEU Directori: CONST. MILLS, E. D. FAGURE TELEFON I Direcția E8­73 și B875. - Redacția 68/74. - Administrația 10/60. MNDACTIA sI ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI, STR. SARIMPAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA Noile propuneri germane După cum era ne­așteptat, n­oile propuneri germane sunt cu totul inacceptabile Franța și Belgia. Prima pentru notă a cancelarului Cuno fusese respinsă de aliați pentru trei motive : fiindcă nu vorbea ni­mic de încetarea „rezistenței pasive“ în Ruhr, ba dimpotri­vă menținea această rezisten­ță ca o crimă contra ocupa­ției belgo-franceze. — fiindcă suma de 30 miliarde mărci­­aur pe care o propunea drept plată a despăgubirilor era in­suficientă, — în fine pentru­ că nu oferea destule garanții de executare a obligațiilor im­puse prin tratat-Nota al cărei cuprins a fost publicat el­ nu aduce nici o sa­tisfacție asupra vreunuia din aceste trei puncte- Ea nici nu­­ vorbește măcar despre rezis­tența pasivă, a cărei încetare i­onferința de la Bruxelles ,pus-o drept o condiție preal­­a­bilă oricărei negocieri. Am a­­rătat or­ pentru că Franța nu poate renunța la această cere­re- Fapul că guvernul din Ber­lin neglijează punctul acesta,­­va fi interpretat la Paris ca un nou semn de ostilitate, și va îndârji și mai mult pe parti­zanii continuării războiului economic-In privința sumei de plată, Germania nu face nici­ o nouă ofertă­­de a se va repetă propunerea unmi o comisiune „internțională și imparțială” pentru evaluarea capacității sale de plată, tinzând astfel la suprimarea comisiunii repara­­țiunilor, a cărei existență cons­tituie principala rată a creditorilor garanție­ria­Germaniei- O asemenea soluție. Franța nu o va accepta niciodată. Ea ar însemna nu numai anularea tratatului dela Versailles, dar și anihilarea victoriei însăși a aliaților. Situația Reichului în fața învingătorilor sa stabilit de către armatele lui Foch, pe câmpiile însângerate ale Lorenei- Germania, care n’a admis judecata unui internațional în 1914, tribunal atunci când se credea sigură de vic­torie, nu o poate invoca astăzi, când trebuie să plătească so­coteala imperialismului ei ne­bunesc.Partea cea mai substanțială a propunerilor lui Cuno se re­feră la garanții. Dar și aci no­ta nu e sinceră, ci recurge la o abilitate lesne de demascat­ Ea oferă ca gaj pentru plata despăgubirilor căile ferate —­ a căror exploatare este azi foarte deficitară —$1 o serie de alte venituri a căror evaluare este greu de făcut. Prin aceasta se nu dă în realitate nimic nou, căci articolul 248 al tratatului acordă deja aliaților un privi­legiu asupra tuturor bunurilor și resurselor Reichului. Dim­potrivă, prin faptul că s’ar stabilit un gaj numai asupra­ unora dintre aceste bunuri, ce­lelalte ar fi scoase implicit de sub ipoteca aliaților- Nota tin­de așa­dar să micșoreze sigu­ranța plății, nu s’o mărească-Singura noutate este oferta unei privilegiu de 10 miliarde mărci-aur asupra Industriei agriculture­ și băncilor. Nu a­­vem destule amănunte pentru a judeca valoarea acestei pro­puneri- Dar suma garantată ni se pare dela început Insu­ficientă-Problema reparațiunilor n’a făcut deci nici un pas înainte. Cu cât trece vremea, cu atât se pare mai greu de rezolvat­care va fi mâine soarta Ger­maniei, care va fi soarta în­­tregei Europe, împinsă cu pași atât de repezi spre ruină­­și anarhie ? S ȘERBESCU Recursul d-lui Sh­ina Un­u'a ajuns la luarea unei deciziuni. Re­cursul se va judeca din nou iar prevenția se prelungește Calvarul celor pari se jertfesc pentru cauza funcționarismului este departe de sfârșit. Astfel ieri, după câteva zile de chibzuire, Curtea de Casație S. II trebuia să se rostească asupra re­cursurilor făcute de d-nii N. Schi- M. C. Dinulescu și Gh. Constanți »««ca în contra deriziunii Camerei de punere sub acuzare prin care se confirmaseră pentru a doua oa­ră mandatele lor de arestare. De notat în primul rând că deși era vorba de o afacere penală de cea mai mare urgență. — chestiu­ne de ținere în arest preventtiv — magistrații înaltei Curți nu și-au dat osteneala să tranșeze pe loc recursurile, și, pe spinarea celor a­restați, au amânat pronunțarea pentru câteva zile. Dar nici eri nu s-a luat vre-o ho­tărâre, căci după trei ore de aș­teptare febrilă din partea numero­șilor funcționari din sala de ședin­ță, președintele Curții anunță că s-a ivit divergentă de opinii în sâ­nul secțiunii cu privire la două motive, astfel că va fi nevoie de o nouă judecată asupra lor. Așa­dar o nouă prelungire a preveniți ei, iar când, la urmă se vor respin­ge recursurile, parchetul să se pre­zin­te din nou tribunalului să cea­ră pentru a treia oară confirma­rea mandatelor pe motivul că... instrucția nu și-a putut urma cur­sul din pricină că dosarul a pri­begit tot timpul pe la instanțele judecătorești. Așa­dar un cerc vițios în interi­orul căruia stau prinși șefii miș­cării funcționarilor, a căror vină­ putea fi lichidată complect în cel fiu uit două săptămâni iar nu să­ întârzie numai la instrucție câte­va luni. Cele două motive de casare asu­pra cărora Curtea a făcut diver­ging­ sunt: 1) Violarea legei de organizare judecătorească prin tragerea la sorți arbitrară a d-lui consilier A. Lerescu care să înlocuiască unul din membrii Camerei de punere sub acuzare (Gr. Ferechide); 2) violarea aceleiași legi prin lipsa de dosar a procesului-verbal care să constate hotărârea Camerei, i­­mediat după pronunțarea eh A­­ceastăt constatare, care în limbajul juridic BG chiamă „minută** și ca­re trebue să poarte semnăturile magistraților cari s-au pronunțat este cerută de lege în mod impe­rios și existența ei este indepen­dentă de redactarea deciziunii în întregul ei, care se poate face mai târziu. Rămâne ca Secția II-a a Cu­rții de Casație, complectată cu încă 2—3 consilieri ai înaltei Curți, să judece din nou cele două motive de casare, judecată care va avea loc în cursul săptămânei viitoare, probabil pe Miercuri. Distrugerea unui di­­rijabil american Washington, 8 (Rador) .—> In ziua de 6 Iunie cel mai mare diri­jabil militar al Statelor­ Unite a fost cuprins de Ulrith­ și com­plect distrus in timpul unei fur­tuni Răsturnarea lui Magnificentius Guvernul a ordonat ca proec­­tul de lege care consacră pe mare­le Maestru Magnificentius ca Imperator al artelor­ să fie dis­trus iar deputații, cari au inițiativa acestei consacrări, sunt as­pru pedepsiți. Maestru a aflat, cu durere, ve­stea. El a hotărât să se răsbune, „ucigând“ pe acela pe care-l cre­dea autorul moral al groasnicei sale decăderi. Marea operă „Realizarea tri­umfului politic al României Tra­­iane“, pângărită de mâini neințe­legătoare și profane, trebuia să dispară pentru ca omenirea în­treagă să plângă pe ruinele artei neconsacrate și neînțelese. O noapte înreagă a lucrat ,,Ma­rele Maestru Magnificentius“. Și în zorii zilei, în dreapta Trium­fului României Traiane“ a apă­rut un înger înfricoșător ținând în mâini un pumnal plin de sân­gele încă roș al... operei. Vârful pumnalului ieșea din craniul bătrânului Traian ca să se înfigă în capul tânărului său descendent, în capul d-lui Ionel Brătianu... lucrat în peniță. Opera a fost expusă in sala na­șilor pierduți a Adunării deputa­ților, în văzul tuturor. Maestrul dorea ca lacrimile omenirii să in­ceapă să curgă Tîf~ae(%)â*yfi­­­ron Hei, din ochii deputaților „cunos­cători în materie de artă" cari au semnat proectul consacrării Imperator­ului. Marele Maestru s’a înșelat... In loc de lacrimi au curs potop, a­­genții secreți. In locul vastelor mulțimii­, o arestare, in locul in­mărmuririi generale, un interoga­tor banal. Maestrul a fost pus in curând in libertate. Opera a fost, insă confiscată ca proectul se vota subversivă. Bacă Magnificentius ar fi trecut la nemurire­ ,£ ir transit gloria mundi“. R. M. Prinderea unui cri­minal la Constanța CONSTANȚA', 8­—A fost prins în localitate individul GoStin Gb­­unul din crmînali, ce ri au atacat la Iași pe bogătașul Horovitz din str. Păcurari 139. El a declarat că a comis crima în unire cu altul al cărui nume nu a voit săi dea, premeditâd o la Constanta și că din cauza am­ar*­mei dată de servitori nu a reușit să fure nimic. Criminalul a fost înaintat cabi­netului de instrucție din Iașî- Panică financiară în Grecia Londra.­­ Ziarele anunță că prăbușirea t­rec­iști va­­stei cline a provocat o panică printre depozitarii băncilor; asaltul asupra multora din zi­le a fost extraordinar. Banca Națională a fost nevoită să a­­avansare băncilor strâmt­orate suma de 400 milioane drahm­e. Un director de bancă a fost a­­restat sub învinuielk de a fi făcut speculații ue valute ne­­permise cari se ridică la o su­mă de 6 milioane drahme. — ------------0X0-------------—* Declarațiile ministrului de externe german Borin­g (Rador). — D­ von Rosenberg ministrul de exter­ne al Germaniei a convocat pe reprezentanții presei străine dând lămuriri asupra memo­randului german. El a accen­tuat că cererea Germaniei de a se convoca o conferință in­ternațională care să decidă ci­­fra despăgubirilor, înseamnă ă Germania preferă să riște ecât să comită o incorecti­tudine, apreciind posibilități­le sale de efectuare peste ace­lea stabilite în nota dela 2 Mai. Prin precizarea exacta a nara­țiilor oferite, prin ipo­tecarea căilor ferate oficiale și prin aducerea Întronă eco­nomii naționale germane in ve­derea asigurării reparațiilor, s’a făcut un mare pas Înainte Este insă exclus ca Germania și Europa să poată fi salvată din greaua situație în care au fost aruncate pe problema reparațiilor, fără tratative o­­rale VON ROSENBERG La Jurat» PREȘEDINTELE. — Cum te-ai Indurat pentru 20 de lei să ridici o viață de om ? ACIDZCTUL. — Păi viața e eftină la noi» d»ie preșe­dinte. a sons*o. și d. ministru Sassu I 991 HAINE ȘI LINGERIE CHIC pentru Doamne și Domni la BERTH­EIL Victoriei 56 Excese la Triest CONFLICTE SÂNGEROASE IN­TRE FASCIȘTI ȘI COMUNIȘTI Triest.­­ Un grădinar fascist de la Vila Mondiana a fost omorât de doi comuniști cari se refugia­­seră acolo de persecuțiile fasciști­lor și fuseseră denunțați de grădi­nar. Imediat au început represalii sângeroase din partea miliției fas­ciste. Fasciștii au scos dintr-un restaurant zece comuniști și i-au târât la locul de tir, unde au pre­gătit execuția ; comuniștii su iz­butit însă să fugă în ultimul mo­ment; fasciștii au tras după ei, rănind pe dos, din cam­ unul mor­tal. Pe drumul «»se duce la Cătină, a fost găsit cadavrul președinte­lui clubului tineretului comunist, anume Mario Berce; consilierul comunal Ribarie a dispărut și se crede căt a fost ucis de fasciști, de­oarece în ajunul dispariției, un grup de fasciști venise la locuința lui Ribarie somându-i să-l urmeze. Ribarie a trebuit să se­­ opună și de atenei nu se știe ce a devenit. Un alt grup de fasciști au arun­cat o bombă in redacția statului comunist „II Lavoratore“, rănind două persoane. REVIZUIREA regimului economic noi| regim­ul grâului. — Prețul păinei. —Cum se va face exportul de grâu. — Expo­­rii vitelor. — Prohibirea ex­portului de porcl. — Exportul de ouă și cașcaval. — Aprovizionarea cu lemne. — Comisia vamală fixează taxele de export Conferința din nu se mai isprăvește Lausanne 8. — (Rador) atmosfera conferinței, nu In «6 arată nici un simptom de e­­meliorare­ — Este probabil că aliații vor provoca Sâmbătă sau Duminică o întrunire conferinței, pentru a prezenta a delegațiunei kemialiste textul definitiv al tratatului- Nu se știe încă dacă aliații vor fixa turcilor un termen pen­tru a răspunde, totuși vor in­sista ca acest răspuns să fie grabnic­ Se mai­ poate ca ideia unei amânări să ia ființă în a­numite cercuri ale conferin­ței ; în această privință însă, există serioase divergente, de­oarece turcii doresc să amâne numai chestiunile pendinte- Se anunță că negocierile car­e au loc la Angora între gu­vernul keim­list și reprezen­tanții societăților străine s­-au ameliorat­ Lausanne Dezarmarea Ungariei BUDAPESTA, 8­ — Ziul ,Festi Napló“ anunță că su­­ferința ambasadorilor va tri­mite in curând o notă Unga­riei prin care ii va cere grab­nica dizolvare a formațiuni­lor militare maghiare ilegi­time Comploturi germana la Polonia Paris, 8. — Ziarul „Le Temps**, anunță din Varșovia, că s’a făcut o anchetă relativ la bombele ar­un­cate de curând la Varșovia și la Cracovia. S’a probat că aceasta a fost opera organi­zărei clandestine, având sediul la Varșvia și între­ținută de guvernul din Berlin. Doi indivizi, cari duceau docu­mente, au fost arestați acolo unde s’a făcut perchiziția și unde s’au descoperit bombele. Zona iugoslavă din portul Salonic Atena, 8 (Rador). — A sosit la Salonic com­­isiunea greco-sârbă, care va delimita zona liberă iu­goslavă din port. Guvernul iugo­slav a notificat guvernului gre­­­cesc că zona va fi la dispoziția comercianților greci, pentru a u­­­șura relațiunile comerciale. E Duminică 10 Iunie 1923 Ședința consiliului superior economi După îndelungate pregătiri și cercetări în domeniul economic, d. Vasile P. Sassu, ministrul indus­triei și comerțului a sesizat consi­liul superior economic spre a­-și da avizul asupra tuturor chestiu­nilor la ordinea zilei. Ședința a‘a ținut o zi dimineață la d. Al. Cons­tantinescu, ministrul domeniilor și agriculturei. NOUL REGIM AL GRÂULUI, FAI­EI SI PAINE! Membrii consiliului economic au fost puși in fața cerințelor generale etict din partea agricultorilor si mo­­rariilor, căt și din partea partidelor de opoziție, cari ca arătat că astăzi este o necesitate publică de a se ur­ma o politică de încurajare a culturii grâului. Aceasta cu atât mai mult cu cit cultura lui a scăzut simțitor, față de celelalte cereale, din cauza măsu­rilor de restricție la care a fost su­pus. ■Guvernat apreciind toate doleanțe­le și răspunzând unei necesități a ho­tărât să­ dea grâului o valoare mai mare decât a avut-o acum. Consiliul economic a fost de opinie ca prețul vagonului de grâu să fie sporit dela 25.000 lei plus 5000 lei prima, la 45000 tei vagonul. Sindicatul agricultorilor prin d. Ga­­rofuid propusese guvernului, ca pre­țul vagonului de grâu să fie majorat la 60.000 lei. Sa mai hotărât de consiliu ca co­merțul grâului să fie absolut liber în interiorul țării, circulația deasemeni să­ fie liberă, suprimăndu-se toate taxele județene și comunale. PREȚUL PRINEI Față de noul preț al grâului, consiliul economic a fost de păre­re ca prețul pâinei, pentru grosul populației să nu treacă de 4.50 lei kgr., de pâine calitatea II-a. Mo­rarii vor fi obligați să scoată din grâu Să la sută din această faină. Pentru restul extracțiunei de făină se va lăsa libertate absolută atât în ce privește felul extrac­­țiunei cât și prețul fainei din ace­ste extracțiuni. PEDEPSIREA ABUZURILOR Dacă de această libertate se va abuza, potrivit nouei legi a specu­lei, se va interveni pentru regle­mentarea extracțiunei sorturilor de făină, cât­­ pentru fixarea prețului la fiecare șorț de făină. Potrivit acestor avize date de consiliul economic, ministerul de industrie și comerț, va face un referat consiliului de miniștri spre a se da aprobarea definitivă. Jurnalul consiliului de miniștri va ține loc de regulament și in­fracțiunile la acest regulament sunt posibile de sancțiunile prevă­zute de noua lege a speculei. EXPORTUL GRÂULUI Exportul de grâu, avându-se in ve­dere situația actuală nu se poate ad­mite. Pentru oprirea exportului in acest an, an opiniei atât sindicatul agricul­torilor, sindicatul morarilor cât și ce­lelalte categorii sociale. Consiliul economic a fost de părere să proclame pentru anul viitor un nou regim cu libertatea exportului grăn­­tar: dacă însămânțările din toamna aceasta vor fi suficiente și vor trece de 2 milioane hectare (cât e suficient pentru alimentație si insămănțări). Cu alte cuvinte, cheia libertății ex­portului a fost lăsată de guvern in mâna producătorilor. EXPORTUL VITELOR In ce privește exportul vitelor, co­­misiunea economică a opinat să fie lăsat liber, fără contingentare și fără autorizațiuni (permise), numai cu taxe vamale atât de mari încât să facă imposibilă urcarea prețului cdm­­­ei in consumul intern. Acest export este necesar pentru dezvoltarea economiei noastre de vite și pentru valorificarea uneia din cele mai mari bogății a țării noastre. Sta opinat ca taxa vamală pentru exportul mai cap de vită să fie de 6000 fei. Orn produsul acestor taxe guvernul va avea o resursă financiară pentu îmbunătățirea situației materiale a funcționarilor și pensionarilor statului cari ating un procent de 5 la sută din populația țării. PROHIBIREA EXPORT­ULUI DE PORCI Consiliul, a hotărât ca si pe vii­tor să se mențină prohibirea la exportul porcilor și a grăsimei, spre a ocroti astfel consumul in­­tern, de lipsă și speculă. EXPORTUL DE OUA In ce privește exportul de ouă s’a admis aceleași principii ca și la exportul de vite, însă pe un timp determinat de la 1 Mai—1 Noembrie. Exportul se va face fără auto­rizație sau contingentare, ci nu­mai cu plata unei taxe vamale mai ridicate ca să facă imposibilă urcarea prețului In interior. S’a opinat ca taxa să fie de 2 lei de rata. EXPORTUL CAȘCAVALULUI Membrii consiliului economics s’au declarat contrar ori­cărui ex­port de cașcaval pentru a împie­dica astfel scumpirea laptelui în general și a brânzeturilor în spe­cial. Insă pentru valorificarea stocu­lui de cașcaval grecesc din ve­chea recoltă, a producătorilor cari sunt amenințați la mari pagube, s-a admis ca în intervalul de o lu­nă și jumătate toți acești producă­tori să facă exportul stocurilor e­­xistente, plătind o taxă vamală care se va ridica la 45 lei kgf. sau 450.000 lei la vagon. Exportul acesta se face pentru o singură dată, în mod excepțio­nal, ca să nu influențeze cu ni­mic prețul produselor laptelui. APROVIZIONAREA CU LEMNE Pentru aprovizionarea Capita­lei și a altor centre, cu lemne de foc, s-a hotărât ca Marti să se ți­nă la ministerul de industrie o șe­dință, la care va participa și d. Petre Groza, fost ministru, preșe­dintele uniunilor forestiere din Ardeal și Banat­in această ședință urmează să se aducă o notă de stocurile exis­tente de lemne în Ardeal, precum și prețul care nu va trece de 3500 lei vagonul loc o gară. Va trebui după aceia ca d. Tan­­cred Cons­tantinescu, directorul ge­neral al C. F. R. să i­a toate mă­surile pentru ca transporturile de lemne din Ardeal să se facă repe­de și la timp. CÂND INTRA IN VIGOARE REGIMUL GRÂULUI In chestia intrării in vigoare a re­gimului nou al grâului, ministerul de industrie și comerț a fost însărcinat să studieze problema la lumina nece­sităților actuale, atât in ce privește #• provizionarea at grâu cât și in ce pri­vește îndestularea populației cu pâi­ne. DECIZIA COMISIUNEI SUPERI­­OARE VAMALE Ca urmare la ședința de dimi­neață a consiliului superior ee**­­nomic­ ori după amiază s-a ținut la ministerul de finanțe ședința comisiunei superioare vamale. La această ședință a luat parte și d. ministru V. P. Sassu.­­ In urma discuțiunilor, membri comisiunei au fixat următoarele taxe vamale de export pentru: cașcaval grecesc 45 lei de kgr.; 6000 lei pentru exportul unei vite; 2 lei la bucata de ou. ^ Comisiunea a mai majorat ur­mătoarele taxe : șunca de la 8 lei kgr. la 15 lei; ghindenul, de la 20 lei la 25 lei kgr.; salamul, de la 20 lei la 30 lei kgr. In aceste taxe se înțelege și co­misionul. N. V. tăiați și păs­trat­ cuponul din pag. ii-a

Next