Presa, iulie 1923 (Anul 1, nr. 104-134)

1923-07-01 / nr. 104

Anul I No. 104 .JIM1 l‘J>: «« .£>-633-___ Directori; CONST. HEILE, E. O. FAGUPS 6 PAGINI — 1 LEU S. DONÁTI București Bul. Elisabeta 11 bis, Telefon 23/39 Cel mai mare și cel mai bine asortat depozit din țară cu Furtuni de Cauciuc Furtuni spirali Furtuni de cânepă și stropitoare de incendiu Tuburi flexibile metalice Pompe de vin, Filtre de vin TELEFON I Direcția 58/73 și 58/75. — Redacția 68/74. - Administrația 10/60î UBARU si UMINIKYRATIAL BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Pluguri de vie, Măsuri Asbest pentru filtrat Mașini de spălat sticle Pucioasă pir afumat butoaie Stropitoare» Prefuitoare și accesorii originale „VERMOREL“ de capacitate. Klingerit. Asbest Plăci și Șnur, Sulfat de cupru, Pucioasă. Raphia. " Preturi cari desfid orice concurența nHmmtiammeum ORELE 5 DIMINEAȚA Ce oferă la Paris de Vintila Bratianu Un expozeu al ministrului de finanțe Iluzii și concesiuni ,Le Temps“ publică următoarele declarațiuni autentice ale d-lui Vintilă Brătianu: „Scopul călătoriei mele este îndoit. Am venit să tratez, întâi, ehe știa reparatiunilor și apoi, punerea In valoare a bogățiilor economice ale țărei noastre. Pentru a pricepe cazul nostru, francezii, atât prin pagubele ce le au suferit, cât și prin puținul zel adus în a repara aceste pagube, sunt, vai! foarte bine plasați. Pentru noi, chestiunea este simplă : prin acordurile dela Spaa — la cari delegații României n’au voit niciodată să consimtă—ne-am găsi, după un război victorios și odată făcută compensația plaților ipotetice ale creanțelor noastre de către debitorii noștri, și plata, din partea noastră, a sarcinilor ce ni se atribue datorând mai mult decât ni se datorează ! Astfel că, presupunem — in mod foarte gratuit, de altfel — că inamicii noștri de eri ar plăti ceea ce au fost condamnați să plătească, am rămâne totuși, deși am fost în partea bună a baricadei, având a plăti străinătăței un sold de câteva miliarde. Și aceasta, fără a mai vorbi de pensiunile noastre, de reparațiuni, de pagubele cauzate pe teritoriul nostru particularilor, de absorbirea de către noi a monedei emise în România de învins, de depozitele de aur „încredințate“ rușilor, etc. Această situație va fi, desigur, apreciată, după justa ei valoare, în această Franță, care iubește claritatea. Azi avem, ca și dv., dreptul de a nu ne face prea mari iluzii asupra plăței imediate a creanțelor noastre; în aceste condițiuni, a ne face să plătim imediat și dinainte, toate sarcinile noastre din război, plus datoriile imperiului austro-ungar pe care nu-l obligasem totuși ca să ne ocupe teritoriile, etc., ar însemna pur și simplu a ne împiedica de a ne reface și ar fi, pe deasupra, profund nedrept. După încercările teribile pe cari le am îndurat după invazia, ruina și desbrăcarea a trei sferturi din tara noastră -« comparabilă puțin celei a ținuturilor dv. devastate, căci au fost aceiași oameni cari procedați cu aceleași metode — tara noastră a făcut un efort magnific: a pus ordine în finanțele sale, a echilibrat ,prin resurse ordinare, bugetul său ordinar, a consolidat datoria sa externă și a plătit cupoanele sale , «intens acum în măsură de a lucra și de a produce. Putem fi, între toate cauzele de neliniște din Europa Centrală, un subiect de liniște unul din acele ostroave sănătoase a căror activitate ar putea, mai târziu să asaneze popoarele bolnave pin e mai bine de a ne lăsa să devenim astfel un factor de refacere decât de a ne face să cădem și ISO), în sarcina ansamblului ? Sper spu fermitate că comisiunea reparațiilor și inteligentul ei președinte vor răspunde la această între for«. »»Cât despre punerea in valoare economiei noastre naționale, ea fie pentru străinătate ca o fază juă care începe. Țara noastră, o știe toată lumea, o boaie incomparabilă — cea mai raae parte din bogățiile sale sunt in neexploatate, fiindcă n‘a mijloacele. Spre a o face, metoade se prezintă spiritul ori ni se va lăsa nouă aceas grijă și vom izbuti singuri, făptci o urmă de îndoială, dar va va tarte mult (douzeci sau treide ani poate), ori străinătatea ne va ajuta. In cazul acesta, străinătatea va putea trage incontestabil foloase mari de la noi, dar ISSUM j&ȘjHza că ne-am vedea țara mai curând în cinci ani poate într’o mare desvoltare de producție. Această punere în funcțiune constă în primul rând pentru noi în ameliorarea utilajului nostru economic. E decepționații, pentru noi și pentru Europa, de a ne gândi că pe solul și subsolul nostru se află mari cantități de produse de cari Europa are o nevoie imperioasă și că nu le putem utiliza din lipsa de unelte necesare. Căile ferate (material și traseuri noi), exploatarea regiunilor noastre petrolifere și paduroase, organizarea vânzării produselor lor, echiparea căderilor noastre de apă, utilizarea gazului metan, sunt între altele, „prospectele“ cari se oferă la noi activităței strainilor, înțeleg această colaborare sub forma unor concesiuuni de lucrări vaste, a căror furnizare și finanțare ne-ar fi asigurate o formă susceptibilă de numeroase modalități, cu condiție ca să fie compatibilă însăși a economiei noastre naționale. N’am nevoie să spun că ajutorul francez, în această ordine de idei, ar fi deosebit de bine văzut la noi, nu numai din motive de afinități și sentiment, dat fiindcă interesele celor două națiuni se suprapun. Am această convingere până la un așa grad, încât la proedele ce le-am format, gândind să apăr interesele române, am constatat că apăram interesele franceze însăși". Din interesantele declarațiuni făcute de ministrul de finanțe ținem să relevăm anumite puncte. In primul rând d-l Vintilă Brătianu declară că in ceea ce privește despăgubirile de război nu nuși mai face iluziuni, întrucât după acordurile financiare încheiate între aliați, România e datoare mai mult chiar decât ar avea de încasat. Or, cu trei zile înainte, în gara de Nord, in clipa când pleca din țară, unumbul de finanțe declară unui confrate că scopul binie al călătoriei d-sale în străinătate e această chestiune a reparațiile în a cărei bună rezolvare d-sa se arăta foarte încrezător. Nu știm ce s’a întâmplat că abea ajuns la Paris, d-l Vintilă Brătianu să se arate așa de pesimist. In al doilea rând trebue să relevăm faptul că d-l Vintilă Brătianu care, în țară, n’a spus un cuvânt despre punerea în valoare a bogățiilor țării, despre concesiuni și apelul la capitalurile străine, acum, în presa franceză, abordează chestiunea din plin, vorbim de vaste concesiuni. Socotim însă că, tocmai pentru a ajunge la un rezultat mai sigur, ministrul de finanțe trebuia să se rostească cu mai multă sinceritate. D sa a vorbit de „efortul magnific“ pe care l-a făcut țara noastră după războiu. Marii financiari străini cunosc perfect de bine — ca și populația noastră de altfel — ce efort „magnific“ a putut face România sub guvernările pe cari le-a avut dela războiu încoace, cât de puțin a produs, cât de puțin a muncit și s’a stabilizat. Nu cu formule răsunătoare vom imba ascunde adevărul și, de altfel, nici n’avem interesul s’o facem. In ceea ce privește apelul la capitalul străin — o față cu totul nouă a activității politice și finanțiare a d-lui ministru de finanțe— d-l Vintilă Brătianu arată că dacă vom fi lăsați singuri, ne va trebui 20—30 de ani ca să ne refacem. Probabil că d. Brătianu nu și-a spus tot gândul, căci atunci ar fi trebuit să recunoască că, lăsați la propriile noastre puteri, fără nici un ajutor financiar de nicăeri, nici 50 de ani nu ne vor ajunge, ca să putem, pune ara mărită pe picioare sămtoase. Ne lipsește totul, iar brațele goale și formulele lapidare nu ajung ca să refacă un stat un războiu ca acela zdruncinat de pe care Va dus România. D-l Vintilă Brătianu oferă activității și capitalului străin tot : căile ferate, exploatarea regiunilor petrolifere și păduroase, căderile de apă,gazul metan, etc. E un pas uriaș pe care la făcut d-l Vintilă Brătianu și pentru că ne abținem de la considerațiuni politice, nevoind să arătăm flagranta contrazicere între ceea ce a spus eli și ceea ce spune azi ministrul de finanțe — poate că acest pas să fie spre binele țării, dacă în dosul acestor demersuri nu se ascund anumite combinațiuni, asupra cărora ne abținem, deocamdată, a inzista. HM le M lalonfer Guvernul tir ® anulează concesiunea ISîestor CIOH Staniijsepole. 29 — (Rador). Guvernul din Aanona a anulat concesiunea Chester pentru că consorțiul american nu a livrat la timp cantitatea stabilită de mașini agricole. Uragan In Statele Mie — numeroase victime — Londra 29, — (Rador) Din New York se anunță că Statele Unite sunt bântuite de o proasnică vijelie. Sunt case prăbușite și foarte multe catastrofe de drum de fer, până acum s'au anunțat 50 de cazuri mortale. Siguranța a vizat doar femei suspecte... Dri dimineață Siguranța a informat pe ziariști că din trenul ce preceda convoiul regal, între Lemberg și Stanislau, au sărit două femei: Una blondă și alta brună... D. Eugen Cristescu, subdirectorul Siguranței a oprit trenul și a urcat pe cele două fugare, dintre care una era rănită la picior. Ele au fost aduse la Stanislau, unde se fac cercetări. Poliția mai afirmă ca acele femei ar fi două cunoscute comuniste, și că ele refuză a da lămuriri. . . •Autoritățile presupun că plănuiau un atentat contra suveranilor noștri. D. Cristescu ar fi recunoscut în comunista blondă pe tovarășa de comploturi a teroristului Lichtblau, care participase la organizarea atentatului de la Senat. _"; Ungaria și vecinii ei Budapesta 29 (ilador). Primul ministru Bethlen a reprobat discursul deputatului socialist Speidl care a declarat că atitudinea guvernului este un obstacol pentru pace și pentru înțelegere cu statele vecina. Primul ministru ungar a arătat de pildă că Cehoslovacia a refuzat toate propunerile ungare relative la o înțelegere în chestia minorităților. Numai un om de rea credință poate afirma că guvernul ungar a neglijat o reconciliere cu statele vecine. Guvernul ungar este gata să cedeze locul său, dacă prin acest mijloc Ungaria ar putea recăpăta câteva din orașele ce i-au aparținut. Lichidarea comitetelor de ajutorare a refugiaților din steîa Chișinău 29. — In urma întrunirei reprezentanților tuturor comitetelor de ajutorare a reprezentanților de peste Nistru, avându-se în vedere că aceste comitete nu mai dispun de sume cu care să vină in ajutorul refugiaților, s-a hotărât a se lichida imediat toate secțiunile de ajutorare a refugiaților. Singură secția juridică, care are ca obiect regularea situației juridice a celor Veniți de peste Nistru va fi menținută. Hoțul de păgubaș In ciocnirea de trenuri din gara Felix au fost uciși și raniți cei cari se"ceau la băi. ZIARELE ? . . . DIRECTORUL CAILOR FERATE.—Om eu noroc ! De-acum ai scăpat de reumatism la picioare! Ar trebui să plătești despăgubiri Statului î Rezolvarea crizei ministeriale din Belgia 1>. Theunis a sfărâmat noul cabinet Seafield, 29. — Criza ministerială în Belgia a luat sfârșit și e. Theunis a întreprins din nou formarea cabinetului, care va rămâne aproape tot cel precedent. * Regularea discuUățUor guvernului belgian este binevenită deoarece înlătură cauza care împiedică progresul tratativelor pentru soluționarea diviziunei Ruhr. In Londra se speră că în curând va sosi și răspunsul din Paris la chestionarul britanic. Starea de nesiguranță ce exista până acum împiedica tranzacția afacerilor și cercurile comerciale britanice doresc foarte mult ca să se ajungă la o rezolvare definitivă. Guvernul britanic, acum 14 zile a adresat un chestionar guvernului francez și din condescendență și ca titlu informativ a comunicat o copie de pe acest document și guvernului din Belgia. Scopul acestui chestionar este să se găsească modalitatea și să se afle punctul de vedere al guvernelor francez și belgian asupra problemei despăgubirilor, făcând posibil un răspuns colectiv al aliaților la nota Germaniei. •.«•»«..O»** • ••»••*•*•* D. THEUNIS Statele Unite nu sporește flota aeriană Londra.. 29 (Radar) Din Washington se anunță că ministerul de războiu american a declarat că Statele Unite nu va spori flota aeriană de război -0X0- Dusminki 1 Iulié 1923 Sosirea Suveranilor la Sinaia Cimentarea relațiunilor româno-polone Sinaia 29. " "Astă seară la orele 9,40 trenul regal a readus la castelul Veleș pe Suveranii României cari au făcut o vizită președintelui republicei poloneze. In gara Sinaia au eșit in întâmpinarea Suveranilor, generalul Văitoianu, ad-interim la preșidenția consiliului, d-nii Mârzescu, general Mărdărescu, Inculeț, Sassu și Cosma. Imediat ce trenul a intrat în gară, cea dintâi a coborât Regina Maria urmată de Regele Ferdinand. Suveranii au intrat în sala de recepție, unde au ținut cerc. Regele s’a întreprnnt 10 minute cu generalul Văitoianu, apoi cu ceilalți miniștri. 3.Regina Maria s’a retras cea dintăi, plecând cu automobilul la Castelul Peleș. Regele a mai stat încă 25 minute, conversând cu d-nii miniștri, apoi a avut o scurtă conferință cu d. general Mărdărescu, la care a asistat și principele moștenitor. (//m ) .Odată cu Suveranii au sosit la Sinaia d. Mim, maistrul palatului, d. Angliei escu, mareșalul palatului, Romulus Voinescu, directorul general al siguranței, Tacit Cămdrășescu, inspector general la siguranță. "•Au mai asistat la sosirea saverănilor, Regina Maria a Serbiei, principesa moștenitoare Elena si întregul personal al curții. "■ Din trenul regal au fost coborâte numeroase jerbe cu flori si crini, floarea atât de favorită a reginei Maria. v ' / ’ * ?■’. j ■ Părerea generală asupra vizitei Suveranilor la Varșovia este că această vizită a produs cea mai excelentă impresie tot cercurile conducătoare nete. 1 După lelni călduros cum au fost primiți Suveranii s'a putut constata vădit că relațiile polono-romăne sunt cu aât mal sincer amicale, cu câtt «imunitatea de interese dintre ambele țări sunt favorizate de faptul că nici un sol de litiu!* sau diferend nu există Intră ambele națiuni ceea ce face că legăturile între ambele state să aibă posibil, caracterul cel mai fr*nt L * , * ■ » Miniștrii și personalul care ia însoții* pe Suverani, se întoarce cu trestul regal în Capitală, azi dimineață la orele 7 ffi jumătate. Fiica generalului Brussilow împușcată de bolșevici Ziarele engleze relatează că d-ra. Brussilow, fiica fostului comandant suprem al armatelor țariste, a fost executată de bolșevici la Moscova, pentru a fi păstrat și ascuns obiecte sfinte din biserică, spre a le feri ca să cadă în mâinile bolșevicilor. Cum generalul Brussilow este actualmente consilier tehnic pe lângă guvernul sovietic și a adus mari servicii armatei roșii, s’a comunicat d-rei Brussilow că, dacă ar prezintă o petiție de grațiere, s’ar putea ca să fie luată în considerație. Dar fiica generalului care se simțea jignită în tot ce avea mal sfânt prin noul regim, a refuzat oferta, răspunzând cu mândrie judecătorilor : „Nu primesc grațierea din mâinile sângeroase ale călăilor poporului rus“. In urma acestui răspuns, s’a dat imediat ordin de execuție și d-ra Brussilow a fost împușcată. ATERTZAT împotriva președintelui camerei din Neapole Roma. Neapolele 29 (Rador) — Din anunță că președintele Cameri italiene Pietravăile a fost rănit cu o lovitură de pumnal de către un necunoscut. ALIANȚA româno-cehoslovac. Cu ocazia schimbului de ratificări ale tratatului de alianță româno-cehoslovacă, prelungit de curând pe încă trei ani, schimb care a avut loc la 19 iunie, d. Buca, ministru de externe al României, a adresat d-lui Beneș, ministru de externe al Cehoslovaciei, telegrama următoare : să Țin, în momentul in care alianța noastră a fost reînoită, să vă asigur încă odată de sentimentele de sinceră prietenie cari ne unesc de Cehoslovacia. România vede în această alianță cel mai bun mijloc de a urma politica ei de consolidare și de pace și apreciază pitiit calitățile poporului d-v și rolul lui civilizator. Cât pentru d v permiteți-mi să reînoesc expresitunea prieteniei mele și a întregei noastre considerații“. D. Beneș a răspuns în următorii termeni: " 1 • * , „Găsesc cu plăcere ocazia de a reînoi Excelenței voastre sentimentele de amiciție și încredere ce Republica Cehoslovacă păstrează pentru Patria d-v. Această alianță nu-i decât expresia naturală a tendințelor pacifice de cari sunt animate țările noastre, urmând astfel politica lor îndreptată spre consolidarea ordinei stabilită de tratate. Rog pe Excelența voastră să primească asigurarea mente prea devotatelor mele sentiși a sincerilor mele amintiri“. Inaugurarea monumentului Papei Final £i la Roma. 29 (Rador). — La Roma a fost inaugurat monumentul Papei Pius al X-lea. Actualul Papă a asistat la ceremonie«•ar***.*#-»«***®*".*, v va> $$• ti»-*«** -1** -»* Confiscarea bunurilor contelui Saraly Budapesta 29 (Rador). — In procesul privitor la confiscarea bunurilor contelui Caroly, bunuri cari reprezintă o valoare de 30 miliarde, curtea a stabilit onorariul celor doi avocați ai contelui la opt milioane. Sentința confirmând confiscarea bunurilor declară că articolul 73 din tratatul din Trianon nu este aplicabil în cazul de față, el privește numai pe cetățenii cari locuesc în teritoriile detașate. Motivarea sentinței stabilește toate elementele cari constitue înalta trădare, subliniând că contele Caroly după ce a împins țara la dezastru s’a refugiat într’o țară dușmană continuând agitația în contra patriei sale.0X0- imtirea unei sani bande de teroriști in Basaraba LA O PERCHEZIȚIE S’AU GĂSIT 400 KGB. EXPLOZIBILE SI 309 DS REVOLVERE 1 Chișinău 30. — Eri noapte siguranța generală din Basarabia, a descoperit o nouă bandă de teroriști. In urma unor informații primite, a fost arestat unul dintre capii bandei. La percheziția ce i s’a făcut s’au găsit 400 kgf. explozibile, vre-o 300 revolvere și numeroase alte arme, provenind toate de dincolo de Nistru. In cursul nopței siguranța a mai făcut și alte arestări. Deocamdată, în interesul instrucției suntem opriți a da alte amănunte. T. Patriarhul părăsește donstantinopolui Atena. 29 (Rador). — Ziarele grecești anunță că Patriarhul Ecumenic a decis să părăsească Constantinopolul, stabilindu-se în mod provizor pe muntpla A+JlO«”