Presa, iulie 1923 (Anul 1, nr. 104-134)

1923-07-22 / nr. 125

jsr ii Li Hsgazinds de manufactură Sl JOUTadl PRESA Centrala Liescini 41. Susursife în toată tara 01 W £ mn HABFDBUJE U msăSh co preț oeils BE moros . Co. S. A. ME­SCIN­I­E SI MOBILE FINE ȘI^OCERNE J.BREZOI BUCUREȘTI. STR.BREBOIANU N?K IONEL BRAUNSTEIN AVOCAT Str. Emigratului, 3 rămâne în tot timpul verii în Capitală Consul­tațiuni 6—8 p. m. | Sf. 1-8p4COT?tf!!feBmn •­­I IN’ BWJ& ^SfOOm r ■ ■ *% I^ v * 7 * «ipm iái’«e iío|tí osooificat jj desiaíeoUi(spd$| C^eMatojjrAfi»^ Teatre," ■ Írni Bcblic®«, lí^foritáíí. Scoli SírfUlttrlH it^raÄfl |$K tf is.c^csp34i{ir<m bț Aparate fotografice, Binocluri, Faruri de automobile, Pelicule, Sticle de ochelari. Stepr. gen.­ și Depozitar 1.15. Gibson Str. Sevastopol, 13 Tel. 56/17 — Bucure­ști — ° Barb­aiei Peștele S-a crezut că la venirea noului di­rector al pescăriilor se vor organiza transporturi de pește pentru Capitală iar populația va avea din belșug acest prețios aliment. In realitate altfel stau lucrurile. Nu se dau vagoane frigorifere la Fe­tești pentru ca peștele destinat Capi­talei să fie adus în bune condițiuni. Din această cauză peștele puțin cât vine în vagoane ordinare, se strică pâ­nă la București și pescarii sunt nevoiți a-l arunca în Dâmbovița. Peștele sosește în Capitală , seara la orele 9. In Ioc să fie scos imediat și ră­corit, era ținut în vagoane încinse de soare, iar dimineața este predat fiert gata pescarilor cari nu-i pot vin­de stricat Direcțiunea pescăriilor ar trebui să se­ îngrijească, pentru ca această stare de lucruri să ia sfârșit Fructele Fructele continuă a se vinde cu pre­țuri exagerate pe piețele Capitalei. Corcodușele, adică fructele cele mai ordinare, cari în timpuri normale se vindeau cu 5 centime kgr. și nu aveau amatori, se vând azi cu 10 tei kgr. Prunele și merele cari sunt încă cru­de se vând cu prețuri cari variază în­tre 25—10 tei kgr. Un pepene galben se vinde cu 25—30 tei. Ce să nu mai vorbim de caise al că­­ror preț întrece orice închipuire. Primăria nu are de gând și ia nici o măsură contra speculatorilor de­ fruc­te ? /. P. ­■"TU———....— OXO ———­BMR Stării civili pe ziua, de : 0 ialie lfm 3 Căsătorii proectate: Intre: Constantin Dromer, str. Duzilor 20 bis și d-ra Filoftea Po­­pescn str. Duzilor 20 bis. Fișei Masco vi ei str. Apolodor 34 și d-ra Nelly Rapaport str. Fi­­laret 11. Apóitól Nicolau str. TTranuș 23 și d-ra Anghelina loan str. Elena Cnza 102. Petre Stelian I. Terovschi str. Plantelor 20 și d-ra Theodora Im di ano« str. Plantelor 20. Nicolae A, Murgesou B. Loo C. F. K. 5 și d-ra Dumitra Ion I. Mo­­roș, com. Ocna da jos (Dâmbovița) Ahil A. Șaraga str. Vânători 1 bis și d-ra Ni­culina R. Petrea com Roman. Bejau Goldstein str. Vaselor 35 și d-ra Toni Simsi com­. Roman. Petra M. Popescu str. Sabinelor 51 și d-ra Maria C. Ioniță com­. Po­­pești-Leordeni (Ilfov). Florea T. Iordăchescu str. Dru­mul la Tei 70 și d-ra Alexandrina Mareș com. Colentina.. Nicolaus Ionescu, str. Cuza Vo­dă, 56 și d-ra Aurel­ia-Antone­ta Costamagna str. Tăbăcari 30. Ștefan Safto str. Bădiții 5 și d-ra Rosalia Biro­nte. Raditei 5. Morți: 32. Nașteri: 34. Divorțuri: 1. ml f. mi I» noaptea 4* 21 Sttfle Dr. V. Bente, cal. Grivitei 80; A. A­­lifanti, cal. Grivitei 217; Ana Nicules­­cu b-du­l Col. M. Ghica 27 C. Chihăes­­cu cal. Victoriei 75; R. Vasilescu cal. Victoriei 24; Gh. Ionescu cal. Rahovei 208; Vasile Novian str. 11 iunie 30; C­­Belcot b-dul Ferdinand 63; Ovidiu Ni­­culescu cal Călărașilor 118, Elisa Po­pescu str. Clemenței 27; I. E. Marco­­vici cal. Văcărești 49; M. Vartolomeu cal Dudești 93; I. Ochi cal. Moșilor 78; N. Bădilă șos. Mihai­ Bravu 34; S. Antonescu str. Lizeanu 26. apro ¥ M ®narea populației cu peste Nouiîe măsuri filate de d. director general al pescăriilor D. dr. P. S. P. Daia, directorul general al pescăriilor statului, fa­ță de cererile tot mai mari pen­tru aprovizionarea populației cu pește și față de reclamați­unile i­­vite în unele județe, a luat urmă­toarele măsuri: în ceea ce privește aprovizionarea populației rurale și urbane cu pește, măsuri cari au­­ i început să fie puse în apli­care prin ordonanțele ce s’au tri­mes tuturor prefecturilor și pri­măriilor din țară. iată în rezumat măsurile cari s’au luat: 1) Avându-se în vedere cererile de pește din trecut­­­ cât și produc­ția de care se dispune, direcțiunea generală a pescăriilor a fișat o cantitate de pește proaspăt sau sărat lunară pentru fiecare ju­deț, aceasta până la 1 ianuarie 1924. 2) Cantitatea fixată se va ridi­ca treptat în cursul liunei în re­port cu disponibilitățile. Cantitatea în total sau în parte din cea repartizată, neridicată în cursul unei luni, nu mai poate fi ridicată după expirarea acestui termen. In caz de abundență de pește biurourile pescăriilor vor putea da și cantități mai mari decât cele fixate în cotă. 3) Pentru fiecare județ sau co­mună va fi un singur delegat în­sărcinat cu ridicarea și plata peș­telui la bi­rourile statului. Delegații vor fi de preferință dintre negustorii pescari, recu­noscuți ca atare și pe cât posibil cu firme înscrise. In comunele urbane cota de peș­te ce se cuvine primăriei, se va distribui sub îngrijirea acesteia din urmă tuturor negustorilor pescari locali, cari au firme îns­crise în regulă și compartimente închiriate de la primărie. Pentru județe se va avea în vedere acei­aș normă. Din cota județelor se vor satis­face și cererile proprietarilor pen­tru muncile agricole, ale diferi­telor sindicate și cooperative a­­gricole și viticole, etc. Orice delegat autorizat care se va prezenta la biurourile statului, pentru a ridica cota de pește, va avea asupra sa un act liberal de comună sau prefectură, în care se va arăta cota la care județul sau comuna are dreptul. La sosirea delegaților cu marfa la județ sau comună, înainte de a se pune în vânzare vor fi verifi­cați de prefecturi și primării, spre a se vedea dacă într’adevăr a adus întreaga­­ cantitate de pește ridicată. Mai departe, în măsurile luate, se vorbește de c­azuri excepționa­le, de delegați ai comunelor ur­bane, nereședința de județ a sta­țiunilor climaterice și balneare. CUM SE VA FACE APROVI­ZIONAREA Pentru aprovizionarea cu pește a populației, s’au stabilit urmă­toarele centre de desfacere : 1) Pescăriile Galați, pentru Mol­dova, Bucovina și Transilvania. 2) Pescăriile din bălțile din Dolj și Romanați, pentru aprovi­zionarea Olteniei. 8) Pescăriile de la bălțile de pe litoralul stâng al Dunărei (Ga­lați, Brăila și Călărași) pentru Muntenia. 4) Basarabia și Dobrogea se vor aproviziona din bălțile de pe te­ritoriul lor cu aprobare specială a ministerului. Direcția generală a pescăriilor a luat asemenea măsuri pentru facilitarea transportului peștelui atât din Deltă cât și din celelalte regiuni de pescuit.­­Așa s’au pus în circulațiune numeroase remor­chere, camioane automobile, va­goane frigorifere, cami toate vor­­uj •mletăod țn niodsuăji op cnruseț­e.iBU| iBui m­o o nț mquttioo —---------1 oxo -----— Epuizam mu­­m- Binist rui din ¥raifa Paris, 20. *— Comunistul rus Zo­­sowsky, care fusese arestat la Pa­ris acum două luni sub acuzarea de spionaj in favoarea sovietelor a beneficiat de o ordonanță care nu avea suficiente probe juridice. El a fost, însă, expulzat de pe te­ritoriul francez. OXO Taxile școlari r­elajași Iași 20. — O parte dintre di­rectorii școalelor secundare se­cundare din localitate, s‘au întru­nit într’o consfătuire pentru a discuta chestiunea taxelor școla­re pentru vitorul an. Unii dintre directori au sus­ținut ideia să se fixeze un mini­mum de 4500 lei anual pentru fie­care elev. Pentru moment nu s'a ajuns la nici o înțelegere, deoarece s-a mai găsit din fericire și unii directori care să constate că această sumă este foarte mare și ea nu poate fi suportată de numeroșii părinți ai elevilor. Pentru d. primar­­ al Capitalei. Aducem la cunoștința d-lui dr. Costinescu, președintele comisiei interimarei, că ordonanța d-sale ca vehiculele grele să nu circule pe stradele din centrul Capitalei, nu este respectată nici chiar de șo­ferii primăriei cari circulă cu ca­­mioane­­ grele de fier sguduind stră­zile până la mari depărtări. sașa de exemplu : In strada Buzești din caza ca­mioanelor cu grele încărcături ce trec dinspre șoseaua Bonaparte și B-dul I. C. Brătianu cari trec spre gară, au stricat strada care pe lân­gă că este fregventată fără între­rupere de tramvaie, apoi camioa­nele grele își găsesc trecerea nu­mai pe această stradă în goana mare, fără a fi împiedecate de ni­menea, nefiind sergent de pază pe această stradă. N’ar fi mai bine ca d. dr. Costi­­nescu dacă dă o asemenea ordo­nanță pentru ocrotirea averei­ co­munei, să aibe și satisfacția că se execută, luând măsură ca sergen­ții postați în piața Victoriei să în­drepte camioanele grele pe șo­seaua Basarab, care merge tot spre gară, evitându-se cu o zi mai de­vreme surparea stradei și lo­cuințele cetățenilor cari sunt cră­pate din cauza trecerii acestor ve­hicule ? Așteptăm cu nerăbdare măsurile ce se vor lua. Mai mulți cetățeni Greva­­ de la fabrica „Mandrea“ Greva lucrătorilor de la fabrica de încălțăminte „Mandrea“ continuă. D. Stănescu, sub directorul general al muncii, a făcut o anchetă la fața lo­cului și a constatat complecta vinovă­ție a direcțiunei fabricei. D. Stănescu a declarat delegației lu­crătorilor că ministerul muncii va da în judecată direcțiunea fabricei pen­tru călcarea legii și nerespectarea con­trac­tului încheiat cu­­ lucrători acum trei luni. Lucrătorii au tinut ori o întrunire în sala „Măgurele“. Mai mulți lucrători au protestat îm­potriva direcțiunei fabrice­ și au în­demnat la solidaritate. Din partea Comisiei locale a sindi­catelor a vorbit d. Petrescu-Ghempet, care a scos în evidență, vinovăția di­recției și a declarat că și sindicatul va intenta proces de daune patronului pentru călcarea contractului care a fost încheiat prin sindicat. Lockautul dela „Léniáim-“ Lucrătorii de la „Lemaître“ au ținut era o nouă întrunire în sala „Măgu­rele“. Consiliul de administrație al fabricei a ținut o consfătuire și după ce a exa­minat situația, a împuternicit pe d. in­giner Ferdinand să trateze cu lucră­torii. Delegații lucrătorilor au fost che­mati aseară la tratative. Se crede că se șr ajunge la o înțe­legere. Greva pasivă la C. F. Î. Lucrătorii ceferiști din atelierele „Grivița“ au avu­t­erl d. a., o grevă pasivă de 5—6 ore, pentru motivul că nu i s'a plătit sporul de salariu hotărât încă de la 1 A­ prilie a. c. Altă grevă Un început de grevă a fost era și fabrica de tricotage „Cerchez“. A­ proape o sută de lucrătoare au părăsit lucrul cerând o mărire de salariu. Căpătând asigurări că vor fi satisfă­cute, lucrătoarele au reluat lucrul Aseară au ținut o Întrunire tn sa!« „Măgurele“, luând deciziunea ca toate lucrătoarele să se Înscrie un sindicat Diverse întruniri Aseară s‘au întrunit in sala sindica­telor lucrătorii din atelier­e comunale, cari au discutat chestiuni de breslă. — O altă întrunire au ținut lucrăto­rii pălăriei. S‘au discutat asupra scumpete­ și­i salariilor. — D. Pauker, a țint aseară o con­­­ferință la sindicatul funcționarilor c­oo­merciali. ,­­ Un comisar de poliie a încheiat pro­ces verbal sindicatului, pentru călca­rea legii, deoarece d. Pauker, care nu este funcționar, a vorbit la acest sindi­cat. ÎNFORMAȚIUNI Ministerul instrucțiunei aduce la cunoștința celor interesați că în „Monitorul Oficial“ No. 85 din 19 iulie, ei au publicat orele va­cante din învățământul secundar, normal, comercial și profesional civil și mediu din întreaga țară. Doritorii de a ocupa aceste pos­turi prin transferare sau cei ce doresc a fi numiți titulari­ provi­­zori pe baza examenului de capa­citate, vor petiționa la minister, în termen de 30 de zile, adică pâ­nă la 19 August inclusiv. Comunicația telegrafică cu Ger­mania este întreruptă de cinci zile. Suntem informați că tip­lica­­tul ziariștilor bucureșteni’ și Aso­ciația presei române au luat ho­tărârea sâ ofere distinsului zia­rist francez, d. Robert de Jou­­venel, directorul lui „Le Matin“, un banchet. Data și locul se vor anunța la vreme. Societatea „Apărătorii Patriei“ demobilizaților din 1913, 1916—18 și »’ * veteranilor din 1877—78 a convocat o­ întrunire publică pentru Duminică 21 Iulie 1923 orele 10 dimineața fix în sae­ra sediului central al societăți din stil 13 Septembrie No. 76, D. Polihroniade, administrat«*, rul pescăriilor statului dela Tul­­cea, a sosit ori în Capitală spre al supune d-lui ministru al domenii­lor un nou program pentru exploa­tarea Deltei Dunărei. D. prof. St. Minovici a ținut a­­cum câteva zile la Londra, la sec. de chimie o conferință despre: „Sinteza chimică "și Lipotri", Azi și în fiecare se«ri­e asista da mare succes CUPȘA-HALR și întregni­m­opiam nou de varietăți la ALHAMBRA. D-nii: Constantin Rătescu, membru la în­allta Curte de casație și justiție și J. Solomon, membru la Curtea de apel din București au fost numiți pe termen de 2 ani, membru­ în comisia de jude­cată disciplinară pentru funcționarii direcțiunii generale a închisorilor, de­pendințe de ministerul de justiție. Partidul poporului va ține un congres general la Chișinău în cursul lunei Septembrie. An­, 21 iulie mm ALERGĂRI DE in Floreasca începutul ia ora S precis lîergarile următoare vor avea loc la 22 iuile In ziua de 19 Iulie col., s’a des­chis expoziția de animale din jud. Rădăuți (Bucovina). Vizitatorii au admirat frumoa­sele animale expuse. Tăiatul pădurilor se continuă la toate islazurile, iar în celelalte lo­curi se va reîncepe la începutul lunei Septembrie cor. D. O. R. Constantinescu a fost nu­mit profesor agregat pe baza concur­sului, la catedra de „Zooteh­nie, hi­giena și exteriorul animalelor dom­esti­ce“ de la facultatea de medicină veteri­oară din București. Din cauza unui accident ap­ipo­grafic „Contimporanul“ No. 13, va apare Sâmbătă 28 Iulie. La <39) In ghiarele gsloziei Ill’.. I I..U­L"­«IU ~'ll ~ Im gi Se Mii din viata erofilor dramatici de wjasmv ■ O iubise sincer și pătimaș, de­­sta era sigură cu toată durerea de acum. Nu se căsătorise din dorul de a­­vere căci când venise s’o ceară ,ra celebru și dispunea de un ve­nit destul de mare.­­ Nu-i spuse adeseori Wernicke, Jmivul prieten al casei, cum îi vor jă i se da ea luni întregi cu dra­­foqfrte nebună și teamă că nu va avea fericirea să-i obție consim­țământul . Cercetându-se cu asprime cân­­d să afle din ce pricină pierdu­­e această dragoste frumoasă. Nimic nu făcuse ea, nici o cear­tă, nici o cochetărie, nimic. Până în ultimele săptămâni căs­nicia lor a fost senină, plină de cea mai mare duioșie. Da, sunt exact patru săptămâni de când dintr’odată s’a schimbat Părea că-i lipsește­­ graiul, ba avu uneori o privire atât de as­pră și ciudată, încât l-am crezut bolnav. Ah, D-zeule, de ce nu l-am între­bat. De ce nu i-am făcut atunci o scenă când încă mai era cu pu­­ternță o împăcare. Trebuia să-i cer explicații în­dată ce am văzut că devine indife­rent, că mă evită. Nu, eu am tăcut ca o proastă, m’am arătat rezervată până ce am ajuns ca­doui străini. Dacă ași fi avut mamă ar fi avut cine mă sfătui. Iată unde am ajunș! Dar ce s’a întâmplat întâi ! SS fi fost supărat de altceva și vă­­zând că eu nu mă interesez s’a simțit jignit crezând că nu-l iu­besc? Ciudat om și m­ai mudat îmi par relațiile lui cu englezoaica fusta pe care o știe că e metresa tatei. Tăcu trecându-și degetele reci pe fruntea fierbinte, mii de gân­duri o năpădesc.­­ Mai posomorât și mai schim­bat a ajuns din seara groaznică de la teatru, când a fost asasinat Salander. Dar de atunci, aproape că nici nu mi-a mai vorbit. Altădată stătea el cu ceasurile în birou și lucra dar de atunci nici nu-i mai văd și nici pe alții nu vrea să mai primească. Hm. dar pe ea? Maria se ridică de pe pat aprin­să la față, cu ochii turburi de mâ­nie. Toată scena din noaptea când o văzuse pe Elza intrând în camera lui, îi reveni clar în minte și din nou șarpele geloziei o mușcă de inimă. Pe nimeni nu vrea să mai va­dă ! Dar ziua când sunt și alții pe aproape. Dar noaptea când știe că nu e observat deschidă ușa pentru al­ta — pentru amanta lui păcă­toasă. Cu ea se consolează, ea nu-1 plictisește­ ca mine fiind­că e per­versă. Din pricina acestor relațiuni vi­novate, Maria credea că soțul ei ajunsese atât de schimbat. Roland atunci fusese chinuit de remușcări, se luptase cu conștiin­ța lui și iată că a fost învins și ea a rămas nenorocită. Așa se explică de ce devenise atât de fioros și rezervat față de ea, de ce avusese o atitudine a­­tât de ciudată față de tatăl ei. Sărise de pe scaun auzind pe bă­trân vorbind pe planul lui matri­monial, de­sigur fiindcă a fost gelos. Nu voia s-o știe pe roșcata lui amantă, soția socrului său. Dar peste noapte, ea a reușit să-l convingă că mult mai ușor va fi să continue relațiunile lor culpabile dacă nu va mai avea în casă situația umilă de mana­geră ci va fi stăpână­ și­ a­tot pu­ternică. Cu un gest de durere își duse Maria mâna la gât, se înăbușea. Ușa se deschise, Elza Bridget a­­păru și pășind ușor se apropie zâmbitoare de victima ei .Mire o privea cu groază, îmbrăcată într’o rochie strâm­tă de mătase cenușie ce-i strân­gea bine talia. Elza cu mișcările ei repezi și ușoare dădea într-ade­văr imprecia unui șarpe. Maria ca hipnotizată o privea fără să aibe puterea de a face un gest. Ea nu putu rosti o vorbă când Elza se așeză lângâ dânsa pe ca­napea. Abia când începu sa-i vorbească când auzi glasul ei tărăgănat și dulceag, soția lui Banner păru că se desmeticește. Cu un gest pripit se dădu la o parte și zise: — Ce cauți aci ? Nu te-am che­mat. — Tocmai din pricina asta am venit. Ești supărată pe mine Ma­rio ? — Dacă tu știi că am motiv să fiu supărată și că nu-mi place să te văd ar fi trebuit să nu visu ■ — Dacă poruncești, plec. Tu ești stăpână în casa asta, eu nu sunt de­cât o biată menajeră. Cred că și față de una ca mine se cere echitate și dreptul de a mă justifica nu trebue să mi-l iei. De ce vrei să mă condamni fă­ră să mă asculți ? Elza Bridget știa cât de bună și cinstită era Maria, cât simț de dreptate o stăpânea în ori­ce îm­prejurare. Tresărise când Elza îi adusese aminte că era stăpână și­­ vorbea ca atare. Maria nu uita cu cât devota­ment o îngrijise adeseori, cu câtă bunătate i-a dat o instrucțiune a­­leasă și cât de amice au fost odi­nioară. Nici­odată nu o considerase de­cât ca egală în toate și adeseori i-a jurat că-i va rămâne prietenă toată viața. Elza plânsese de multe ori zi­când că se simte nefericită fără patrie, fără familie, iar Maria o mângâiase numind-o sora ei dra­gă de care nu se va despărți nicii­odată. Cuvinte grele rostite de o ființă­ lipsită de experiență. _ f Abia cunoștea Maria cât de peri­culos era să-și dea cineva toată încrederea unei străine. Dar ori­cât de supărată era, fi­rea ei gingașă și delicată nu pu­tea isbucni în expresii brutale și nici nu putea s’o alunge. Ar fi vrut s’o întrebe ce căutase în camera lui Roland, dar nu ara curaj. Să vorbească ea singură, să se disculpe, să spue adevărul! Dar dela primele cuvinte Elza își dădu intențiile pe față zicând: — Vreau să fiu soția tatălui tău, Mario! — Vrei? Dar cu ce drept?­­ — Nu prinzi norocul fiindcă ai vr’un drept ci fiindcă te simți în­ stare să-l prinzi. Așa e firea ome­nească, de ce n’ași fi eu ca toată lumea ! — Negreșit dar sunt și piedici morale cari pe noi — pe cei cu sen­timentul datoriei ne opresc față de anumite împrejurări. Sunt margini peste cari nu trebue să trecem. (Va urma)'. iA

Next