Presa, iulie 1923 (Anul 1, nr. 104-134)
1923-07-22 / nr. 125
jsr ii Li Hsgazinds de manufactură Sl JOUTadl PRESA Centrala Liescini 41. Susursife în toată tara 01 W £ mn HABFDBUJE U msăSh co preț oeils BE moros . Co. S. A. MESCINIE SI MOBILE FINE ȘI^OCERNE J.BREZOI BUCUREȘTI. STR.BREBOIANU N?K IONEL BRAUNSTEIN AVOCAT Str. Emigratului, 3 rămâne în tot timpul verii în Capitală Consultațiuni 6—8 p. m. | Sf. 1-8p4COT?tf!!feBmn •I IN’ BWJ& ^SfOOm r ■ ■ *% I^ v * 7 * «ipm iái’«e iío|tí osooificat jj desiaíeoUi(spd$| C^eMatojjrAfi»^ Teatre," ■ Írni Bcblic®«, lí^foritáíí. Scoli SírfUlttrlH it^raÄfl |$K tf is.c^csp34i{ir<m bț Aparate fotografice, Binocluri, Faruri de automobile, Pelicule, Sticle de ochelari. Stepr. gen. și Depozitar 1.15. Gibson Str. Sevastopol, 13 Tel. 56/17 — București — ° Barbaiei Peștele S-a crezut că la venirea noului director al pescăriilor se vor organiza transporturi de pește pentru Capitală iar populația va avea din belșug acest prețios aliment. In realitate altfel stau lucrurile. Nu se dau vagoane frigorifere la Fetești pentru ca peștele destinat Capitalei să fie adus în bune condițiuni. Din această cauză peștele puțin cât vine în vagoane ordinare, se strică până la București și pescarii sunt nevoiți a-l arunca în Dâmbovița. Peștele sosește în Capitală , seara la orele 9. In Ioc să fie scos imediat și răcorit, era ținut în vagoane încinse de soare, iar dimineața este predat fiert gata pescarilor cari nu-i pot vinde stricat Direcțiunea pescăriilor ar trebui să se îngrijească, pentru ca această stare de lucruri să ia sfârșit Fructele Fructele continuă a se vinde cu prețuri exagerate pe piețele Capitalei. Corcodușele, adică fructele cele mai ordinare, cari în timpuri normale se vindeau cu 5 centime kgr. și nu aveau amatori, se vând azi cu 10 tei kgr. Prunele și merele cari sunt încă crude se vând cu prețuri cari variază între 25—10 tei kgr. Un pepene galben se vinde cu 25—30 tei. Ce să nu mai vorbim de caise al căror preț întrece orice închipuire. Primăria nu are de gând și ia nici o măsură contra speculatorilor de fructe ? /. P. ■"TU———....— OXO ———BMR Stării civili pe ziua, de : 0 ialie lfm 3 Căsătorii proectate: Intre: Constantin Dromer, str. Duzilor 20 bis și d-ra Filoftea Popescn str. Duzilor 20 bis. Fișei Masco vi ei str. Apolodor 34 și d-ra Nelly Rapaport str. Filaret 11. Apóitól Nicolau str. TTranuș 23 și d-ra Anghelina loan str. Elena Cnza 102. Petre Stelian I. Terovschi str. Plantelor 20 și d-ra Theodora Im di ano« str. Plantelor 20. Nicolae A, Murgesou B. Loo C. F. K. 5 și d-ra Dumitra Ion I. Moroș, com. Ocna da jos (Dâmbovița) Ahil A. Șaraga str. Vânători 1 bis și d-ra Niculina R. Petrea com Roman. Bejau Goldstein str. Vaselor 35 și d-ra Toni Simsi com. Roman. Petra M. Popescu str. Sabinelor 51 și d-ra Maria C. Ioniță com. Popești-Leordeni (Ilfov). Florea T. Iordăchescu str. Drumul la Tei 70 și d-ra Alexandrina Mareș com. Colentina.. Nicolaus Ionescu, str. Cuza Vodă, 56 și d-ra Aurelia-Antoneta Costamagna str. Tăbăcari 30. Ștefan Safto str. Bădiții 5 și d-ra Rosalia Bironte. Raditei 5. Morți: 32. Nașteri: 34. Divorțuri: 1. ml f. mi I» noaptea 4* 21 Sttfle Dr. V. Bente, cal. Grivitei 80; A. Alifanti, cal. Grivitei 217; Ana Niculescu b-dul Col. M. Ghica 27 C. Chihăescu cal. Victoriei 75; R. Vasilescu cal. Victoriei 24; Gh. Ionescu cal. Rahovei 208; Vasile Novian str. 11 iunie 30; CBelcot b-dul Ferdinand 63; Ovidiu Niculescu cal Călărașilor 118, Elisa Popescu str. Clemenței 27; I. E. Marcovici cal. Văcărești 49; M. Vartolomeu cal Dudești 93; I. Ochi cal. Moșilor 78; N. Bădilă șos. Mihai Bravu 34; S. Antonescu str. Lizeanu 26. apro ¥ M ®narea populației cu peste Nouiîe măsuri filate de d. director general al pescăriilor D. dr. P. S. P. Daia, directorul general al pescăriilor statului, față de cererile tot mai mari pentru aprovizionarea populației cu pește și față de reclamațiunile ivite în unele județe, a luat următoarele măsuri: în ceea ce privește aprovizionarea populației rurale și urbane cu pește, măsuri cari au i început să fie puse în aplicare prin ordonanțele ce s’au trimes tuturor prefecturilor și primăriilor din țară. iată în rezumat măsurile cari s’au luat: 1) Avându-se în vedere cererile de pește din trecut cât și producția de care se dispune, direcțiunea generală a pescăriilor a fișat o cantitate de pește proaspăt sau sărat lunară pentru fiecare județ, aceasta până la 1 ianuarie 1924. 2) Cantitatea fixată se va ridica treptat în cursul liunei în report cu disponibilitățile. Cantitatea în total sau în parte din cea repartizată, neridicată în cursul unei luni, nu mai poate fi ridicată după expirarea acestui termen. In caz de abundență de pește biurourile pescăriilor vor putea da și cantități mai mari decât cele fixate în cotă. 3) Pentru fiecare județ sau comună va fi un singur delegat însărcinat cu ridicarea și plata peștelui la birourile statului. Delegații vor fi de preferință dintre negustorii pescari, recunoscuți ca atare și pe cât posibil cu firme înscrise. In comunele urbane cota de pește ce se cuvine primăriei, se va distribui sub îngrijirea acesteia din urmă tuturor negustorilor pescari locali, cari au firme înscrise în regulă și compartimente închiriate de la primărie. Pentru județe se va avea în vedere aceiaș normă. Din cota județelor se vor satisface și cererile proprietarilor pentru muncile agricole, ale diferitelor sindicate și cooperative agricole și viticole, etc. Orice delegat autorizat care se va prezenta la biurourile statului, pentru a ridica cota de pește, va avea asupra sa un act liberal de comună sau prefectură, în care se va arăta cota la care județul sau comuna are dreptul. La sosirea delegaților cu marfa la județ sau comună, înainte de a se pune în vânzare vor fi verificați de prefecturi și primării, spre a se vedea dacă într’adevăr a adus întreaga cantitate de pește ridicată. Mai departe, în măsurile luate, se vorbește de cazuri excepționale, de delegați ai comunelor urbane, nereședința de județ a stațiunilor climaterice și balneare. CUM SE VA FACE APROVIZIONAREA Pentru aprovizionarea cu pește a populației, s’au stabilit următoarele centre de desfacere : 1) Pescăriile Galați, pentru Moldova, Bucovina și Transilvania. 2) Pescăriile din bălțile din Dolj și Romanați, pentru aprovizionarea Olteniei. 8) Pescăriile de la bălțile de pe litoralul stâng al Dunărei (Galați, Brăila și Călărași) pentru Muntenia. 4) Basarabia și Dobrogea se vor aproviziona din bălțile de pe teritoriul lor cu aprobare specială a ministerului. Direcția generală a pescăriilor a luat asemenea măsuri pentru facilitarea transportului peștelui atât din Deltă cât și din celelalte regiuni de pescuit.Așa s’au pus în circulațiune numeroase remorchere, camioane automobile, vagoane frigorifere, cami toate voruj •mletăod țn niodsuăji op cnrusețe.iBU| iBui mo o nț mquttioo —---------1 oxo -----— Epuizam mum- Binist rui din ¥raifa Paris, 20. *— Comunistul rus Zosowsky, care fusese arestat la Paris acum două luni sub acuzarea de spionaj in favoarea sovietelor a beneficiat de o ordonanță care nu avea suficiente probe juridice. El a fost, însă, expulzat de pe teritoriul francez. OXO Taxile școlari relajași Iași 20. — O parte dintre directorii școalelor secundare secundare din localitate, s‘au întrunit într’o consfătuire pentru a discuta chestiunea taxelor școlare pentru vitorul an. Unii dintre directori au susținut ideia să se fixeze un minimum de 4500 lei anual pentru fiecare elev. Pentru moment nu s'a ajuns la nici o înțelegere, deoarece s-a mai găsit din fericire și unii directori care să constate că această sumă este foarte mare și ea nu poate fi suportată de numeroșii părinți ai elevilor. Pentru d. primar al Capitalei. Aducem la cunoștința d-lui dr. Costinescu, președintele comisiei interimarei, că ordonanța d-sale ca vehiculele grele să nu circule pe stradele din centrul Capitalei, nu este respectată nici chiar de șoferii primăriei cari circulă cu camioane grele de fier sguduind străzile până la mari depărtări. sașa de exemplu : In strada Buzești din caza camioanelor cu grele încărcături ce trec dinspre șoseaua Bonaparte și B-dul I. C. Brătianu cari trec spre gară, au stricat strada care pe lângă că este fregventată fără întrerupere de tramvaie, apoi camioanele grele își găsesc trecerea numai pe această stradă în goana mare, fără a fi împiedecate de nimenea, nefiind sergent de pază pe această stradă. N’ar fi mai bine ca d. dr. Costinescu dacă dă o asemenea ordonanță pentru ocrotirea averei comunei, să aibe și satisfacția că se execută, luând măsură ca sergenții postați în piața Victoriei să îndrepte camioanele grele pe șoseaua Basarab, care merge tot spre gară, evitându-se cu o zi mai devreme surparea stradei și locuințele cetățenilor cari sunt crăpate din cauza trecerii acestor vehicule ? Așteptăm cu nerăbdare măsurile ce se vor lua. Mai mulți cetățeni Greva de la fabrica „Mandrea“ Greva lucrătorilor de la fabrica de încălțăminte „Mandrea“ continuă. D. Stănescu, sub directorul general al muncii, a făcut o anchetă la fața locului și a constatat complecta vinovăție a direcțiunei fabricei. D. Stănescu a declarat delegației lucrătorilor că ministerul muncii va da în judecată direcțiunea fabricei pentru călcarea legii și nerespectarea contractului încheiat cu lucrători acum trei luni. Lucrătorii au tinut ori o întrunire în sala „Măgurele“. Mai mulți lucrători au protestat împotriva direcțiunei fabrice și au îndemnat la solidaritate. Din partea Comisiei locale a sindicatelor a vorbit d. Petrescu-Ghempet, care a scos în evidență, vinovăția direcției și a declarat că și sindicatul va intenta proces de daune patronului pentru călcarea contractului care a fost încheiat prin sindicat. Lockautul dela „Léniáim-“ Lucrătorii de la „Lemaître“ au ținut era o nouă întrunire în sala „Măgurele“. Consiliul de administrație al fabricei a ținut o consfătuire și după ce a examinat situația, a împuternicit pe d. inginer Ferdinand să trateze cu lucrătorii. Delegații lucrătorilor au fost chemati aseară la tratative. Se crede că se șr ajunge la o înțelegere. Greva pasivă la C. F. Î. Lucrătorii ceferiști din atelierele „Grivița“ au avuterl d. a., o grevă pasivă de 5—6 ore, pentru motivul că nu i s'a plătit sporul de salariu hotărât încă de la 1 A prilie a. c. Altă grevă Un început de grevă a fost era și fabrica de tricotage „Cerchez“. A proape o sută de lucrătoare au părăsit lucrul cerând o mărire de salariu. Căpătând asigurări că vor fi satisfăcute, lucrătoarele au reluat lucrul Aseară au ținut o Întrunire tn sa!« „Măgurele“, luând deciziunea ca toate lucrătoarele să se Înscrie un sindicat Diverse întruniri Aseară s‘au întrunit in sala sindicatelor lucrătorii din ateliere comunale, cari au discutat chestiuni de breslă. — O altă întrunire au ținut lucrătorii pălăriei. S‘au discutat asupra scumpete șii salariilor. — D. Pauker, a țint aseară o conferință la sindicatul funcționarilor coomerciali. , Un comisar de poliie a încheiat proces verbal sindicatului, pentru călcarea legii, deoarece d. Pauker, care nu este funcționar, a vorbit la acest sindicat. ÎNFORMAȚIUNI Ministerul instrucțiunei aduce la cunoștința celor interesați că în „Monitorul Oficial“ No. 85 din 19 iulie, ei au publicat orele vacante din învățământul secundar, normal, comercial și profesional civil și mediu din întreaga țară. Doritorii de a ocupa aceste posturi prin transferare sau cei ce doresc a fi numiți titulari provizori pe baza examenului de capacitate, vor petiționa la minister, în termen de 30 de zile, adică până la 19 August inclusiv. Comunicația telegrafică cu Germania este întreruptă de cinci zile. Suntem informați că tiplicatul ziariștilor bucureșteni’ și Asociația presei române au luat hotărârea sâ ofere distinsului ziarist francez, d. Robert de Jouvenel, directorul lui „Le Matin“, un banchet. Data și locul se vor anunța la vreme. Societatea „Apărătorii Patriei“ demobilizaților din 1913, 1916—18 și »’ * veteranilor din 1877—78 a convocat o întrunire publică pentru Duminică 21 Iulie 1923 orele 10 dimineața fix în saera sediului central al societăți din stil 13 Septembrie No. 76, D. Polihroniade, administrat«*, rul pescăriilor statului dela Tulcea, a sosit ori în Capitală spre al supune d-lui ministru al domeniilor un nou program pentru exploatarea Deltei Dunărei. D. prof. St. Minovici a ținut acum câteva zile la Londra, la sec. de chimie o conferință despre: „Sinteza chimică "și Lipotri", Azi și în fiecare se«rie asista da mare succes CUPȘA-HALR și întregnimopiam nou de varietăți la ALHAMBRA. D-nii: Constantin Rătescu, membru la înallta Curte de casație și justiție și J. Solomon, membru la Curtea de apel din București au fost numiți pe termen de 2 ani, membru în comisia de judecată disciplinară pentru funcționarii direcțiunii generale a închisorilor, dependințe de ministerul de justiție. Partidul poporului va ține un congres general la Chișinău în cursul lunei Septembrie. An, 21 iulie mm ALERGĂRI DE in Floreasca începutul ia ora S precis lîergarile următoare vor avea loc la 22 iuile In ziua de 19 Iulie col., s’a deschis expoziția de animale din jud. Rădăuți (Bucovina). Vizitatorii au admirat frumoasele animale expuse. Tăiatul pădurilor se continuă la toate islazurile, iar în celelalte locuri se va reîncepe la începutul lunei Septembrie cor. D. O. R. Constantinescu a fost numit profesor agregat pe baza concursului, la catedra de „Zootehnie, higiena și exteriorul animalelor domestice“ de la facultatea de medicină veterioară din București. Din cauza unui accident apipografic „Contimporanul“ No. 13, va apare Sâmbătă 28 Iulie. La <39) In ghiarele gsloziei Ill’.. I I..UL"«IU ~'ll ~ Im gi Se Mii din viata erofilor dramatici de wjasmv ■ O iubise sincer și pătimaș, desta era sigură cu toată durerea de acum. Nu se căsătorise din dorul de avere căci când venise s’o ceară ,ra celebru și dispunea de un venit destul de mare. Nu-i spuse adeseori Wernicke, Jmivul prieten al casei, cum îi vor jă i se da ea luni întregi cu drafoqfrte nebună și teamă că nu va avea fericirea să-i obție consimțământul . Cercetându-se cu asprime când să afle din ce pricină pierdue această dragoste frumoasă. Nimic nu făcuse ea, nici o ceartă, nici o cochetărie, nimic. Până în ultimele săptămâni căsnicia lor a fost senină, plină de cea mai mare duioșie. Da, sunt exact patru săptămâni de când dintr’odată s’a schimbat Părea că-i lipsește graiul, ba avu uneori o privire atât de aspră și ciudată, încât l-am crezut bolnav. Ah, D-zeule, de ce nu l-am întrebat. De ce nu i-am făcut atunci o scenă când încă mai era cu puternță o împăcare. Trebuia să-i cer explicații îndată ce am văzut că devine indiferent, că mă evită. Nu, eu am tăcut ca o proastă, m’am arătat rezervată până ce am ajuns cadoui străini. Dacă ași fi avut mamă ar fi avut cine mă sfătui. Iată unde am ajunș! Dar ce s’a întâmplat întâi ! SS fi fost supărat de altceva și văzând că eu nu mă interesez s’a simțit jignit crezând că nu-l iubesc? Ciudat om și mai mudat îmi par relațiile lui cu englezoaica fusta pe care o știe că e metresa tatei. Tăcu trecându-și degetele reci pe fruntea fierbinte, mii de gânduri o năpădesc. Mai posomorât și mai schimbat a ajuns din seara groaznică de la teatru, când a fost asasinat Salander. Dar de atunci, aproape că nici nu mi-a mai vorbit. Altădată stătea el cu ceasurile în birou și lucra dar de atunci nici nu-i mai văd și nici pe alții nu vrea să mai primească. Hm. dar pe ea? Maria se ridică de pe pat aprinsă la față, cu ochii turburi de mânie. Toată scena din noaptea când o văzuse pe Elza intrând în camera lui, îi reveni clar în minte și din nou șarpele geloziei o mușcă de inimă. Pe nimeni nu vrea să mai vadă ! Dar ziua când sunt și alții pe aproape. Dar noaptea când știe că nu e observat deschidă ușa pentru alta — pentru amanta lui păcătoasă. Cu ea se consolează, ea nu-1 plictisește ca mine fiindcă e perversă. Din pricina acestor relațiuni vinovate, Maria credea că soțul ei ajunsese atât de schimbat. Roland atunci fusese chinuit de remușcări, se luptase cu conștiința lui și iată că a fost învins și ea a rămas nenorocită. Așa se explică de ce devenise atât de fioros și rezervat față de ea, de ce avusese o atitudine atât de ciudată față de tatăl ei. Sărise de pe scaun auzind pe bătrân vorbind pe planul lui matrimonial, desigur fiindcă a fost gelos. Nu voia s-o știe pe roșcata lui amantă, soția socrului său. Dar peste noapte, ea a reușit să-l convingă că mult mai ușor va fi să continue relațiunile lor culpabile dacă nu va mai avea în casă situația umilă de manageră ci va fi stăpână și atot puternică. Cu un gest de durere își duse Maria mâna la gât, se înăbușea. Ușa se deschise, Elza Bridget apăru și pășind ușor se apropie zâmbitoare de victima ei .Mire o privea cu groază, îmbrăcată într’o rochie strâmtă de mătase cenușie ce-i strângea bine talia. Elza cu mișcările ei repezi și ușoare dădea într-adevăr imprecia unui șarpe. Maria ca hipnotizată o privea fără să aibe puterea de a face un gest. Ea nu putu rosti o vorbă când Elza se așeză lângâ dânsa pe canapea. Abia când începu sa-i vorbească când auzi glasul ei tărăgănat și dulceag, soția lui Banner păru că se desmeticește. Cu un gest pripit se dădu la o parte și zise: — Ce cauți aci ? Nu te-am chemat. — Tocmai din pricina asta am venit. Ești supărată pe mine Mario ? — Dacă tu știi că am motiv să fiu supărată și că nu-mi place să te văd ar fi trebuit să nu visu ■ — Dacă poruncești, plec. Tu ești stăpână în casa asta, eu nu sunt decât o biată menajeră. Cred că și față de una ca mine se cere echitate și dreptul de a mă justifica nu trebue să mi-l iei. De ce vrei să mă condamni fără să mă asculți ? Elza Bridget știa cât de bună și cinstită era Maria, cât simț de dreptate o stăpânea în orice împrejurare. Tresărise când Elza îi adusese aminte că era stăpână și vorbea ca atare. Maria nu uita cu cât devotament o îngrijise adeseori, cu câtă bunătate i-a dat o instrucțiune aleasă și cât de amice au fost odinioară. Niciodată nu o considerase decât ca egală în toate și adeseori i-a jurat că-i va rămâne prietenă toată viața. Elza plânsese de multe ori zicând că se simte nefericită fără patrie, fără familie, iar Maria o mângâiase numind-o sora ei dragă de care nu se va despărți niciiodată. Cuvinte grele rostite de o ființă lipsită de experiență. _ f Abia cunoștea Maria cât de periculos era să-și dea cineva toată încrederea unei străine. Dar oricât de supărată era, firea ei gingașă și delicată nu putea isbucni în expresii brutale și nici nu putea s’o alunge. Ar fi vrut s’o întrebe ce căutase în camera lui Roland, dar nu ara curaj. Să vorbească ea singură, să se disculpe, să spue adevărul! Dar dela primele cuvinte Elza își dădu intențiile pe față zicând: — Vreau să fiu soția tatălui tău, Mario! — Vrei? Dar cu ce drept? — Nu prinzi norocul fiindcă ai vr’un drept ci fiindcă te simți în stare să-l prinzi. Așa e firea omenească, de ce n’ași fi eu ca toată lumea ! — Negreșit dar sunt și piedici morale cari pe noi — pe cei cu sentimentul datoriei ne opresc față de anumite împrejurări. Sunt margini peste cari nu trebue să trecem. (Va urma)'. iA