Presa, octombrie 1923 (Anul 1, nr. 187-212)

1923-10-01 / nr. 187

n ^pil ^ jjipp^ . CALITĂȚI SUPERIOARE CALITĂȚI MAI UȘOARE oi KíifDBI extrem de ÉBIISE VInxtre­la ta și Sai © stall A SOSIT din IQMBm UN MARE TRANSPORT pentru SIZSKUL de TOâMSA și îâ BIâ Bii m tm și alte diferite stofe pentru haina s negru blau nsasin §3 lantaisia de cea mai lină calitate in desenări noui și cele mai moderne in special atragem atențiunea d lor amatori de o marfă mai aleasă asupra mărcei comercială patentată 99FINTEX cusută pe bordurile (marginile) stofei, care e de o eleganță, durabilitate și fineță neîntrecută până în prezent și a căreia unici și singuri proprietari sunt în toată lumea PENDLE & RIVETT Ltd. London Sucursale: Paris, Milano, Madrid, Cairo, Marosa, Capstadt, Mellaim, Peking, Rio de Janit­ro Singurul reprezentant pentru România HS Robert KENT SUPUSUL MAREI BRTANII Centrala: BUCUREȘTI Str. Academiei: 45 Sucursala: GALAȚI, Strada Domnească, 13 fi Grăbiti-vă,­caci nu mai sunt multe, - a cumpăra Weill la BUCUREST­I-NOUI Cel mai modern, sănătos și frumos viitor oraș din România LA PORȚILE CAPITALEI Pretai IM lei m. p. plătibil in late lungi Adrezați*v& la d-nul Proprietar Profesor N. BasUescu la București- Neni sau la Bucu­resti Hotel Cap.? sau la Birourile de Vânz&rt : Banca Presa, Lipscani, 7, Banca Mancatului Ilfov, Victoriei 43, și Agenție Brack, Calea Umilei 147, Str. Sf. Vineri 1, Sărindar 12 Pitagora 64 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară Publicațiile D. căpitan Aurelian Ionescu, domiciliat în București, a făcut ce­rere acestui minister de a fi auto­rizat sa adauge la numele său pa­tronimic de Ionescu pe acela de Bălciu, spre a se numi Aurelian Ionescu-Fălciu. . Ministerul publică aceasta conf. art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alin. II al zisului ar­ticol. tsh&m äs m Cărbuni, Coks $5 Lignit M. Mi­a K­rilsF Si« (Secția Combustibil) Strada Stavronoleos No. 5 Telefon 14/88 și 16/55 IF. I. SIBIUIC1 BOALE INTERNE Specialisat la B­ srsa« ?5 Siesta II Boala de stomac și infestin CONSULT S 8 Str. Sfinții Apostoli 41 prin Vânători * al 1 Peștele sărat din Seita pun siin­­ me ce nu se transporta.­Lipsa de cum­­paratere.—Datoria administrației Citim în ziarul „Vremea“ din Galați: Am scris zilele trecute despre enorma cantitate de pește sărat, care se găsește în chircanele din delta Dunărei și ne întrebăm cu mirare, cum se face că în scaun, putea și lipsa de astăzi. Adminis­trația Pescăriilor Statului aduce în Galați, numai o foarte mică cantitate, expunând pe proprieta­rii acestui pește, la pagube enor­me, de­oarece peștele depozitat în acele chird­anale, amenință să se strice. Pe de altă parte aducerea pește­lui sărat în mare cantitate și pu­nerea lui în vânzare pentru consu­mul populați­unei, ar produce o ef­­tinire a aces­­tui aliment, în avan­ta­jul populați­unei atât de chinuită de enormă scumpete a tuturor ar­ticolelor alimentare. In urma apariției acestui articol m-am întâlnit cu un funcționar superior de la Pescăriile Statului care îmi comunică următoarele: „Este adevărat că în toate chir­­batelele din bălțile statului, nu numai în cele de la Sf. Gh­eorghe, sunt cantități enorme de pește să­rat, care nu se transportă spre a fi pus în consumul populațiunei țării. Nu se transportă din cauză că la Galați spre exemplu, este depo­zitată până acum o considerabilă cantitate de pește sărat, astfel că noul transporturi nu se mai fac de­oarece nu mai este loc unde să se depoziteze. Pe de altă parte, faptul că, chiar depozitele de la Galați sunt­ pline de pește sărat, este motivat de lipsa de cumpărători pentru a­­cest articol alimentar. La admi­nistrația Pescăriilor Statului se poate găsi orice fel și calitate, dar nu se prezint amatori. Această lip­să de cerere face ca să se diminue­ze calitățile de pește sărat ce le transportă din bălțile Statului, la locurile de desfacere, pentru mo­tive lesne de înțeles. Desigur, faptul că nu se gă­sesc amatori pentru acest articol alimentar trebue să-și aibe o ex­plicație și cred că explicație nu se poate găsi decât în faptul ca a­­cest pește este prea scump și deci prezintă o prea mică rentabilita­te pentru negustorii cari ar juca rolul de intermediari între vână­torii de pește și publicul consu­mator.. Altă explicație nu pot da, mai cu seamă că administrația Pescăriilor Statului, a făcut publi­cații întinse atât în presă, cât și chiar prin monitorul oficial, c­ă are spre vânzare o mare cantita­te de pește sărat pe prețurile maximale stabilite de stat. Dacă prețurile de vânzare a a­cestui pește, împedică desfacerea lui, fiind prea urcate, singurul vi­novat este tot proprietarul de chir­ia­nea, de­oarece după­ stăruințele lor s-au fixat aceste prețuri. înregistrăm aceste comunicări cari ni s‘au făcut în această pri­vință și cred că administrația Pes­căriilor Statului, nu a făcut încă, tot ce putea săt facă pentru ca a­­cest aliment să poată fi desfăcut și dat în consumul populațiunei. In adevăr, peștele sărat se con­sumă mai mult de populațiunea săracă și de populațiunea satelor. Sunt regiuni din țară, unde o bu­cățică de pește este privită ca un aliment de lux și oamenii de multe ori fac sacrificii mari pen­tru a o putea obține. Adevăratul motiv deci, că nu se prezintă cumpărători pentru peș­tele sărat, este că diferența dintre prețul maximal de en gros și cel de en detail, este prea mică și ne­gusterilor nu le surâde perspecti­ve mari prin vânzarea acestui pește. De aci, lipsa de cumpărători și neputința ca acest aliment să ajungă la consumator. Așa fiind, ce trebue să facă statul ? Trebue să intervină prin admi­nistrațiile comunale, județene și chiar prin coperativele sătești și băncile populare, pentru a aduce acest pește sărat pe piețele de dis­facere, trebue să intervină chiar pe lângă pescuitorii de pește și de comun acord să scoboare prețul peștelui, în ori­ce caz peștele sărat care se găsește astăzi în chirbana­­lele în cantități enorme, nu poate fi lăsat la voia întâmplării pen­tru ca să se strice. Desigur, că expunându-ne a­­ceasta părere, nu fac nici o impu­tare funcționarilor de la adminis­trația pescăriilor statului, cari nu­ au nici o vină pentru această sta­re de lucruri, dânșii nefăcând alt­ceva decât să execute ordinele care le primesc de la administrația tea­trală. Chestiunea însă, pe care a folo vez aci, ar merita toată atențiu­nea celor în drept. Dela Baro­u D. TOMA DOBRESCU, FOST JUDECĂTOR DE INSTRUCȚIE, DEMISIONAT, SE ÎNSCRIE IN BAROUL DE ILFOV Curtea de Apel Secția I a primit eri jurământul a 8 avocați noi. In­tre aceștia era de remarcat prezen­ța d-lui Toma Dobrescu, fost ju­decător de instrucție la tribunalul Ilfov, care a demisionat din ma­­gistraturei, au ținut să arate regre în unul din numerile trecute ale ziarului nostru. Atât Curtea de apel prin glasul d-lui consilier Phereckyde cât și parchetul general prin d. procuror general Drăghici, în numele ma­­gstraturei, au ținut să arate regre­tul ce îl simt pentru despărțirea de un coleg atât de prețuit ca ma­gistrat și ca om. In puține cuvinte d-lor au arătat frumoasa carieră avută de d. Toma Dobrescu, urân­­du-i același succes și dincolo de baza justiției. Din partea baroului, d. prodecan C. Xeni, a salutat cu cuvinte foar­te frumoase în corpul avocaților de Ilfov a d-lui Dobrescu, silit să plece din magistratură din cauza greutăților și vicisitudinilor tim­pului. Este timpul să se avizeze la mă­surile cele mai necesare, pentru a se opri cât mai este vreme, pleca­rea din corpul magistraților a e­­lementelor celor mai prețioase. Desagregarea justiției ar fi cea mai grozavă lovitură care ne-ar mai putea ajunge azi. Arbitrariul și bunul plac ar căpăta frâul com­plect liber, iar oamenii cinstiți ar rămâne fără nici un sprijin și fă­ră nici o speranță în dreptate. De aceia am ținut să relevăm momentul înscrierei atât de dis­tins fost magistrat în barou. •4* PRESA Incidentul dintre d-nii profesor Iorga și I. Petrovîci Iași, 29 — In urma incidentu­lui dintre d-nii Nicolae Iorga ,I. Petrovici pentru ca d-sa să re­­nistru, acesta din urmă și-a dat demisia din demnitatea de preșe­dinte al „Ligei Culturale“ secția Iași. Comitetul ligei reunit a res­pins demisia alegând o comisia­­pe care să inervină pe lângă d. Pe­trovici pentru d-sa să re­vină asupra demisiei. In același timp ă. Tăcu a fost delegat să ia contact cu d. lorga pentru a-i explica sentimentele de cari este animată secția locală a ligei. Gând se deschid cursurile de Iași Iași, 29.­­ La universitatea lo­cală cursurile vor începe în ziua de 10 Octombrie. Senatul universitar a decis ca redeschiderea cursurilor să fie fă­cută cu o deosebită solemnitate în aula universității. La solemnitatea deschiderei vor participa: membrii marelui cole­giu, reprezentanții autorităților și ai instituțiunilor culturale și un delegat al ministerului instruc­­țiunei publice. Se va oficia și un serviciu divin. • D. dr. Angelescu, ministrul in­­strucțiunei, a făcut intervențiuni personale pe lângă d. prof. Simio­­nescu pentru a renunța la demisia din demnitatea de rector. D. prof. Simionescu n'a decis ni­mic încă în această chestiune. Lmu (nuriGitoam Agh­affa chelnerilor Comitetul sindicatului „Solida­ritatea“ din Capitală a ținut mai multe consfătuiri cu lucrătorii chelneri pe local­uri. Aceste cons­fătuiri sunt în legătură cu pre­gătirea unei campanii in contra relelor condițiuni de prin loca­luri, a înglobării, la Casa Centra­lă a Meseriilor și a impozitului global care-i taxează cu 12 la sută în loc de 4 la toți muncitorii. Ei sunt considerați ca profesiuni li­bere și trebue să plătească la fel cu doctorii, inginerii, advocații, in­telectualii, etc. S-au ținut consfătuiri până a­­cum cu lucrătorii din localurile „Terasa“, „Café Boulevard“ „Car­păți“ cartierul Matache Măcela­ru­, și urmează localurile Ath­énée Palace, Boulevard,­­ restaurant Capșa, Jubileu, etc. După aceste localuri va urma consfătuirea cu masa de rezervă (lucrători fără lucru), în număr de peste 40. In urma acestor consfătuiri, va urma o serie de întruniri, și se va lua hotărârea unui demers colec­tiv pentru­­ soluționarea acestor condițiuni. Mercuri d. a. se va ține o întru­nire în sala Transilvania. Tariful hotelurilor Serviciul hotelurilor de la pri­măria Capitalei ne trimite urmă­toarea comunicare: Serviciul de tarifare al hotelu­rilor, nu mai depinde de ministe­rul de interne ci de primăria Ca­pitalei, în care scop s-a format o com­i­siune compusă din: d. vice­președinte al comisiunei interima­re, ca președinte, medicul șef al Capitalei, șeful serviciului de con­trol al hotelurilor și de președin­tele „Sindicatului hotelierilor“ membrii asistați de secretarul ser­viciului. Toate hotelurile în genere au fost tarifate de această comisiu­­ne, conform ordonanței primăriei No. 76455/10.4.89 E. 923, cu cota pre­văzută adică de 10 ori tariful de la 1916, care cotă totalizată pe zi s-a dat hotelierilor pe camere, după importanța și situația camerei, cum și față de mobilier, cu obli­gația a nu depăși cota fixată prin ordonanță. Câteva hoteluri centrale pre­cum: Athenee Palace, Splendid, Imperial, Excelsior și Grand, că­rora proprietarii și antreprenorii l- au adus îmbunătățiri însemna­te prin reparațiuni, au adus din nou mobilier, au reparat și pus piese din nou la i­nstalați­uni­le de apă, calorifer și electricitate, li s-a ținut seamă de capitalul învestit pentru aceste renovări și această după cercetări la fața locului. La hotelurile din Capitală se g­ă­sesc camere începând de la 30 lei pe zi în sus, plus taxele fiscale, co­munale, încălzit și lumină și mari hoteluri sunt: Regal, Hig-Life, Ki­riazi, Braun, Bristol, împăratul Traian, Carpați,, Princiar, Luvru, Union, Regina, Englisch, Regele Ferdinand, Roma, Dacia, Frunze­tto și Imperial. D-nii parlamentari precum și toți d-nii funcționari din provin­­cie chemați în interes de serviciu vor avea o reducere de 30 la sută. Construcțiunile noui ce se bu­cură de scutirile legei pentru în­curajarea construcțiunilor, li s-a aprobat tariful prezentat și din care parte din hoteluri fac ntvnt destul de însemnat pasagerilor, provocând prin aceasta concuren­ță la hoteluri. âssMel ® directorului­ general al siguranței din Iași Iași. 29. — D. Romulus Voines­­cu, directorul general al Siguran­ței statului a fost în orașul nos­tru, anchetând în persoană ulti­mele evenimente, de la universi­tate. D-sa a cercetat cu această oca­zie de aproape și stadiul diferite­lor manifestațiuni cu caracter a­­narhic din localitate. I INFORMATION! Proectul de buget, general al statului, ca și bugetele diferitelor departamente și ins­tuțiuni vor trebui să fie depuse pe biroul Ca­merei cel mai târziu la 1 Decem­brie a. c. pentru ca să poată fi discutate și aprobate mai înainte de vacanta de Crăciun a Parla­mentului. Se știe că noul an financiar începe la 1 ianuarie, — și el coin­cide cu anul calendaristic. ,,Monitorul Oficial“ publică ac­tul de societate în nume colectiv „Baza Petroliferă“, proprietatea cunoscuților petroliști I. Iosepo­­vici și S. Asterban. biroul societății e în Pasagiul Român No 74. 1 Mi ii IS I ; de Rosenthal și Karlsbad SERViCSI DE CAFEA și CEȘTI I Cristaluri fine I Will Iii ; Je'R Baras \ Str. Paris 3. Tel. 14 86 D. d­r. Angelescu, ministrul instrucțiunei, a luat dispozițiu­­nea cu căminul studenților Iași situat în str. Păcurari, dir să funcționeze în parte. Se va înființa pe lângă acest cămin și o cantină care va oferi în mod gratuit studenților lipsiți de mijloace și celorlalți pe o su­mă cu totul redusă. M­A fi Fi E Luni­i © efembria n­um­ai! pentru prima oară Kal Revistă de m re spectacol în 2 acte și 1n tablouri de Niska Heops Zece «Sarottsra 80S costuma .Odhi­ die: irmoase Palatul pietrelor prețioase F­ xtrot falasa ár is nt da i­uogia amorului kaît’u »»ateturi btratie îkm. Constant u­ne nu de halet Elisafeeta ... ari' .wa prim pelerina i.. lem­ne in toi i­ul s. ! zilei la cassa T<­* în liji Etni­­ i Cluj, 2­). — Mâine va începe congresul avocaților români ar­­deleni. Decanul baroului din Cluj, d. Am­os Frâncu, va­ face o expu­nere a situației și va propune examinarea pentru limba română a avocaților minoritari, iar avo­cații cari nu știu românește să nu mai aibă dreptul să pledeze. teatrul Mi ® C­O­M­P­A­N­I­A Elvira ii Astăzi BHaîHlta 30 $&pt. HATIKEA la orele 3 precis Se va juca: GAI02, dramă in 5 tableurZ, de Lecuțta Andreiev ju dr. Ioan Manólc*, u și decutui d­rei Dorina Heller Seara la orele 9 me­rs GÂNDUL altelek la csssî leahului Gomisiunea Constituției din a­­dunarea națională turcă lucrea­ză cu activitate la proectul nouei Constituții a Turciei. Unele ziare comunică, că s’a luat în conside­rație înființarea republicei. Maison Suzanne PASAGIUL IMOBILIARA Anunță Onor. sale clientele că expune colecția de MODELE DE TOAMNA cu începere de MIERCURI 3 OCT­ ORA ă P. M. și in zilele următoare Intrarea pentru primele die este rezervată exclusiv clientelei casei, cărora li s’a și adresat in­vitații, iar clientela care eventual va primii asemenea invitație o va putea cere casei noastre. Franța va fi reprezentată prin trei distrugătoare, la sosirea în Lisabona în ziua de 2 Octombrie a noului președinte al republici­i portugheze. MJiLlZu­l UL §M ledin­ă falad­a Calea Victoriei Articole de galanterie pentru băr­bați caută vânzător de s­ul rang Orașul Copenhaga și guvernul danez au primit cu multă simpa­tie pe ministrul de comerț fran­cez, Dior, care va lua parte la expoziția alimentară franco-dane­­ză. Ziarul „Politiken“ publică ar­ticole simpatice. Aducem la cunoștința numeroa­sei noastre clientele că d. Adolphe va sosi în curând din Paris, cu o splendidă colecție de modele in COSTUME FANTESIE și MAN­­TEAUX..URÎ. Cunoscând gustul elegantelor noastre suntem siguri de Încrede­rea și succesul nostru. Firma Pariziană LEON & ADOLPHE Str. Lipscani 33, București D. lai­i­ta Ignat a fost numit de ministerul de război interpret cl. I, cercul de recrutare Oa­rtea Albă. .1 HaSaliMII _ 1' " ROGER A­uss­­­i Lipscani, 29. Telier. 40/99 ^ anunță onoratei sale clientele A sosirea din Paris a unui bo­­ț gat Și variat stoc de noutăți­­ pentru sezonul de TOAMMA și IARNA. Totalul subscrierilor colectate până acum pentru sinistrații ja­ponezi, de către sindicatul fran­cez al presei, a ajuns la 2.048.090 franci. DOCENT OSTRADOVICI Șef de clinică la Facultate. Boale nervoase, Sifilis nervos. S’A MUTAT în B-dul Carol, 23 Consult. 5—7. Telefon 57/48. Comuna Iași a intervenit cu un proect pentru transformarea uzi­nei electrice într-o societate pe acțiuni cu un capital social de 20 milioane lei, din care 10 milioane vor reprezenta uzinele ca apoi din partea primăriei, iar restul de 10 milioane va fi acoperit cu ac­țiuni de­­ a­ie particular mmmmîM m­il Mi ROC2H & Co. Lipscani, 29. — Telefon 40/99 Primește zilnic ultimele nou­tăți exclusiv parisiere în IS», 11­..., MW. Recomandația lui Jaques Mar­chand asupra restaurantului ultra modern nu era tocmai bună și do­vedea gusturile lui ordinare. Pa­latul era subteran, iar cristalul forma doar o cupolă peste o gra­dină improvizată. Cabinetele erau separate între ele de pereți sub­țiri de lemn și închise cu perdele de pluș. Din toate părțile se auzeau râ­set și zgomot de farfurii. Un mi­ros greu de bucate umplea săli­e subterane, unde două muzici aș­teptau momentul să reînceapă zgomotul lor asurzitor. Andrei se gamu tu dor la res­taurantele din Londra și regretă că nu-și amintise la timp de Pail­­lard de pe bulevardul des Italiens, unde știa că erau pe vremuri ca­binete cochete și ermetic închise, după cum iî spuse un prieten re­întors de la Paris. Cam indispus ajută Lizei să-și desbrace pardesiul și dădu chelne­rului comanda. • Bucatele insa erau bune și vinul ales era bun. De n’ar fi fost atâta sgoi­iot și promiscuitate, T ar fi iertat pe Jaques pentru zece man­dat, nu indirectă ce-i aruncase. • Liza dădu talerul la o parte. — Acuzâ-mă, dar nu mai pot mânca. — Eu te lăsa impresionată de locul unde ne aflăm. Ochii ei frumoși se întunecară. — Nu, nici nu văd, nici nu aud nimic din jurul meu. Dar mi-e greu, abia pot să respir. Simt că mi-e rău, atât, ce să mai spunl — Poate că te sforțezi prea mult ca să stai cu mine aci, d-ră Lerman și ai dori să scapi de mine cât mai repede. — Nu, căci de ieri mereu la d-ta m’am gândit, răspunse ea zâm­bind. Știi, domnule, nu mai pot uita cum erai d-ta plin de praf în mij­locul mulțimei, care nu se nami că ți-ar fi putut veni în ajutor. Toți căseau gura, nici unul n’a pus mâna ca să oprească la timp caii. M’ai privit așa de rugător, așa de blând, deși erai sdrobit de sfor­țarea făcută. Am fost ca paralizată, o vorbă nu ți-am putut spune și mi-a pă­rut rău. — Atunci fii drăguță acum și voi fi îndeajuns de răsplătit — Dar nu vei fi brutal ! — Am eu aparența unui om bru­tal! — Câte­odată ai o privire așa de aspră încât mă înspăimânt. Adin­enorea când ai intrat și te­ai supărat erai cu totul altul de­cât acum. Trebue să fii foarte aspru și e­­nergie El zâmbi privind fața ei ginga­șă, buzele roșii, dinți mărunți și sclipitori. — Așa­dar ți-i frică de mine? — Acum nu, dar când ești serios. Se vede că ai luptat greu cu viața. De ieri de când te-am văzut am ghicit că nu ești francez și am a­­vut o presimțire de suferință. Nu-ți pot explica dar așa este. — Și te temi strașnic de mine micuță Lizette? Ea ședea ghemuită pe scaun. Haina de mătasă subțire trăda for­mele tinere și viguroase. După o pauză ea reluă fără să ridice ochii. — Tare ași vrea să știu de ce ieri mi-am pierdut toată veselia. Pe scenă sunt ca întotdeauna dar acolo nici nu se poate altfel și nici nu mi-e sufletul așa cum ar trebui să fie. Numai când rămân singură îmi dau seama că m-am schimbat. Veselă ca mine nu era nici una di­n prietenele mele, de ce nu mai sunt și acum! Andrei Wassov își mușca buzele privind-o posomorât. Nu era de loc mulțumit de cucerirea ce făcu­se în persoana acestei copile. Aceiași putere fascinatoare îl ți­nea »««in când rațiunea rece ii spunea să­ pună capăt convorbirei care nu putea nici să-l distreze nici să-l mângâi de sentimentul melancolie că era prea bătrân pen­tru a mai juca comedia dragostei cu o păpușică naivă și sentimen­tală. Trebue să se scape de nebunia care amenința să pună stăpânire pe mintea lui rece și practică de om de afaceri. De ce s-a încurcat el să rămână la Paris? Numai de dragul acestei fete ca­re îi zâmbea cu ochii dulci și și­reți. Tocmai acum la patruzeci de ani să facă cea mai mare prostie pe care n-a făcut-o la douăz­eci. Petrecuse fără frică, gustase toa­te plăcerile nebune ale vieței, tre­cuse prin toate încercările și evi­tase toate cursele viclene pentru a se poticni acum la Paris de ochii unei mici cântărețe de cabaret? Unde-i era energia, voința, iro­nia, scepticismul îndrăcit cu care a învins toate piedicile din drumul său spre îmbogățire și­ mărire? De ce nu chema chelnerul, de ce nu se ridica să plece ci sta în acest separeu ordinar ascultând moftu­rile unei fetițe care căuta să-l în­curce vorbindu-i ca unui licean? Ce ochi superbi și vicioși avea Lizetta Lennon. Ce față drăgălașă de fecioară perversă sub claia de păr buclat ce scânteia sub praful de aur ce-și turnase din belșug pen­tru a lua ochii clienților noctam­buli ai cabaretului. Privind-o cu ochii plini de mus­trare zise încet ca pentru el, — Ai face mai bine să fii și aici ca pe scenă. Am petrece mult mai bine. — Nu pot, răspunse ea ridicând brațele albe cu un gest nespus de grațios. Văzându-i că rămâne posomorât și rezervat zombi și dând capul u­­șor pe un umăr, îl privi pieziș și zise cu glasul alintat: — Mi se pare domnule, că ți-e cam frică de mine. — Nu de d-ta... ci de mine în­sumi, răspunse el cu asprime. Ai face bine d-ră Lizetta să-ți iei pardesiul și pălăria și să pleci. Ași pleca eu dar n'am tăria. — Ai vrea să fiu veselă, să râd, ba poate chiar să și cânt ca pe soe­nă, dar dacă îmi vine să plâng, sunt oare vinovată? Vrei­ să mă Preotul Alexandru Th. Popes­­cu de la biserica Oborul Nou a fost numit al treilea confesor or­todox al garnizoanei București. I­. dr. lancu Ionescu a fost îna­intat cu locotenent stagiar și re­partizat la batalionul 5 vânători de munte. Se priviră drept în ochi serioși, aproape cu dușmănie. Se priviră ca și când și-ar fi mă­surat puterile într-o luptă pe viață și pe moarte. Andrei era galben și bolnav, o durere de cap subită îl făcea să tremure. Liza avea pe obraz două pete ro­șii iar în ochi sclipiri de oțel, sân­gele îi bătea în tâmple încurcân­­du-i gândurile. Cu glasul blând și de smerduitor, cu un glas ostenit ca și când ar fi vorbit în somn zise: — Ne-am căutat prin lumea lar­gă. Ieri ne-am găsit — ne iubeam de mult și ne-am înțeles. Patima îl copleși și fără o vorbă cu furie pare că ar fi vrut­ s-o uci­dă. Ea stătea ca moartă la pieptul lui fără o vorbă, fără un gest, ca o floare la pieptul puternic în hai­na neagră. Cu ochii închiși îi sorbea răsu­flarea și sărutările nebune. Povestește-mi viața te, zise el încet și rugător tremurând încă de extazul ferici­rei sale. Ifa|tt|ntn9ntvt (Va urma) (12» Calvarul inlmel Human realist ile Inii ICnifz

Next