Presa, noiembrie 1923 (Anul 1, nr. 213-237)

1923-11-01 / nr. 213

Anul 1 No. 215 MUZEUL PRESEI SEVER BOCI) JIMBOLIA uli__­L Directori • CONST. MILLE, E. D. FAGURE TELEFON 8 Direcția 58/73 și 58/75. — Redacția 58/74. — Administrația 10/60 REDACȚIA­­ 1 ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STR. SARIPIDAR 12 ==■ CINEMA eenem MILITĂM TM. Astăzi PREMIERA Grandioasa înscenată la care a figurat un popor de 29.000 oameni MONUMENTALA CAPO SE OPERA CONTELE de CNAROLIS Cele mai grozave epoci ale istoriei.—Opera complectă 7 mari acte 7 In rolul principal frumoasa EVA MAY și tot ansamblul din LUCREȚIA BORGIA, M-damme DUBARY — DmMTOM, etc. La sfârșit o comedie cu simpaticul ,LUI“- Harold Vo­d Monopol „Apo­lo-film” Bulevardul Domniței 44 Moartea lui Bonar Law Londra, 38 Octombrie. [(Rador).­­ Fostul prim ministru englez Fanar Law, a Încetat din viață.­­ Bonar Law care moare la vârs­ta de 64 ani, a intrat în Camera Co­­m­unelor abia în 1900; imediat el s'a făcut remarcat prin activitatea sa; intervențiile sale la tribună e­­rau extrem de frecvente și, orator remarcabil, el putea să vorbească ore întregi asupra subiectelor celor mai complexe, fără a avea nevoie de notițe. In primele zile ale conflictului mondial, în August 1914, când d. Asquith, pe atunci prim-ministru, care dorea să susție Franța, se te­mea totuși să nu fie pus în mino­ritate, partidul unionist se întruni, la 1 August, și d. Bonar Law a de­cis atunci să dea sprijinul său fă­ră rezervă d-lui Asquith. El și-a for­mulat atunci oferta de sprijin într-o scrisoare care a avut ca efect de a converti și pe aceia cari erau pen­tru abținerea Marii Britanii în ma­rele război. In cabinetul de coaliție formația 15 Mai 1915 de d. Asquith, Bonar Law a luat portofoliul de secretar de stat pentru colonii. In 1916, în cabinetul d-lui Llyod George, el a fost cancelar al eșechierului, pri­mind totdeodată și titlul de leader al guvernului la Camera Comunelor. Pe vremea aceia el suferea deja de boala de gât care avea să-l răpună acum. Bonar Law a pierdut doi fii în război și până la moarte nu s'a mângâiat de această pierdere. In Mai 1921, starea sa se agrava subit și medicii îi ordonară repau­­zul cel mai complect. Dar după o­­ scurtă ședere în Franța, el se resta­­­­bili și se întoarse în Anglia, în a­­parență complect vindecat. In 20 octombrie 1922, la faimoa­sa ședință de la Carlton­ Club, in­tervenția sa decise de hotărîrea con­servatorilor de a sparge coaliția ca­re avea ca urmare demisia d-lui Lloyd George Regele îl însărcină atunci, în 21 Octombrie, pe Bonar Law cu formarea noului minister. De la început el lăsa să se prevadă că sănătatea sa precară l-ar putea face să părăsească puterea. In Ianuarie 1922, la conferința din Paris, el s’a separat oficial de politica Franței în chestia reparații­lor, dar când franco-belgienii au decis să ocupe Ruhrul, Bonar Law deși desaprobând acțiunea, i-a urat totuși succes. Această atitudine de neutralitate binevoitoare, față de politica Franței în Ruhr, el a obser­vat-o până la plecarea sa de la pu­tere, survenită la 21 Mai, tocmai opt luni după ce a asumat guver­nul. Demisia sa a fost cauzată­­ de agravarea boalei de gât, care îl fă­cea imposibil să ia cuvântul la Ca­mera Comunelor. In Aprilie el între­prinsese o călătorie pe mare, după sfatul medicilor, în speranța că ea va avea un efect salutar asupra boalei sale. Dar această speranță nu s’a realizat și când s’a întors la Londra, după ce consultase mai multe somități medicale la Paris, el și-a dat demisia, de­oarece vertitul medicilor era din cele mai pesimis­te. Succesiunea sa a luat-o, cum se știe, d. Stanley Baldwin, „care fost ministru de finanțe în cabine­a­tul său. BONAR LAW Curisasile narcotizări și încărcări de răpire O a patra încercare neizbutită.-Este aceasta serios sau o glumă de prost gust.--Inactivi­tatea politiei ----------- S Chișinău. 29. — Cetitorii noștri au putut afla din cele publicate în coloanele ziarului nostru des­pre narcotizările și încercările de răpire de femei, care se săvârșesc mai în fiece zi la Chișinău, chiar în centrul orașului, și ce e mai Curios, pe una și aceiași stradă. ȚIPETE DE 'ALARMA jI 'Am amintit aceste fapte pentru­­ că pe ziua de azi ni ce comunică­m­n caz similar celorlalte trei re­latate de noi­ Eri după amiază pe la ora adică între zi și noapte, trecăto­rii de pe strada Petropavlovskaia, o fură atrași de niște țipete ce ve­­­neau din stradela Gheor­­ghievskaia, ce dă în această stradă. O FATA NARCOTIZATĂ Alergând la fața locului, ei gă­siră în mijlocul străzii zăcând la pământ pe o domnișoară bine îm­brăcată, cam de vre-o 18 ani, în­­ timp ce la celalt capăt­ al străzii se vedea dispărând în goană o trăsură. " DECLARAȚIILE VICTIMEI ! Venindu-și în fire fața povești, că trecând pe la colțul străzii, ea fu apucată deodată de un individ, pare în timp ce-i astupa gura, o trăgea spre o trăsură ce staționa în stradă și în care se aflau alți doi țipi. Scăpând o clipă din mânile criminalului ea o luă la fugă în­dărăt scoțând țipete îngrozitoare. FUGA CRIMINALILOR Luându-se după fată, tipul o lovi cu ceva în cap, lăsând-o fă­ră simțire la pământ. Auzind însă apropiindu-se în goană pașii trecătorilor ce auzi­seră țipetele, criminalul se urcă în trăsură și dispăru cu ceilalți doi tovarăși lăsându-și victima în mijlocul străzii. INACTIVITATEA POLIȚIEI Nici de data aceasta, cercetările poliției nu au avut nici un re­zultat. Locuitorii sunt cuprinși de groază, iar fetele și femeile se tem să mai iasă pe stradă de cum se înserează. Unii părinți sunt chiar hotă­râți a-și lua fetele de la școli, cu atât mai mult, că cele care ur­mează in clasele divizionare au cursurile după amiază până la 1—8 seara. S-ar cere autorităților să fa­că o oarecare sforțare spre a des­coperi find acestei afaceri care considerând ultimele încercări nereușite, te face să crezi că e o farsă de prost gust. T. 6 PAGEN? 2 LEI Turcia proclamată republică KEMAL PAȘA PREȘEDINTE Constantinopole, 30. (Radar). — Partidul ke­­malisf a proclamat repu- KEMAL PAȘA btica turcească și a ales ca președinte pe Mustafa Kemal. Furia mai proprietar­ ul sare cu securea asupra unui comisar Brașov so.­­ Comandamentul corpului 3 de armată a fost trans­ferat de la Constanta la Brașov in ziua de 1 Noembrie. Pentru ofițerii acestui corp de armată autoritățile din Brașov fac acum rechizitii de locuințe. Cu această ocazie se rechizițio­nează și locuințe pentru funcțio­narii publici. Prefectura poliției Brașov a în­sărcinat pe comisarul Ioniță să instaleze mai mulți funcționari fără adăpost, în locuințele care au fost rechiziționate pentru ofițeri. Comisarul Ioniță cu această în­sărcinare s-a prezentat la căți­va proprietari și între alții și în str Porței , și a cerut d-nei Ana Barbu, văduva căpitanului Barbu să dea adăpost în locuința sa u­­nui funcționar public. P­e când comisarul vorbia cu văduva, a a­­părut d. Adolf Resch, giuvaergiu, proprietarul casei ținând în mâna dreaptă o secure și în stânga și pilă groasă. Foarte furios din cauza rechizi­țiilor Resch sări asupra comisa­rului Ioniță, care după o lungă luptă reuși să scoată securea din mâna giuvaergiului și astfel să scape de furia acestuia. Poliția a început cercetări con­tra lui Resch. Ce este cu numirea d-mi Eugen fierevanu UN PROTEST AL PROFESORI­LOR CONTRA UNELTIRILOR D-LUI A. C. CUZA Iași. 30. — D-nii profesori Ma­tei Cantacuzino și Petre Dragomi­­reșan au trimis o telegramă d-lui ministru de instrucție prin care pro­testează contra d-lui A. C. Cuza ca­re deține lucrările pentru numirea d-lui Eugen Herovanu la catedra de drept civil, spre a mijloci reco­mandarea d-lui Florin Sion la a­­ceastă catedră, și încheind cerând d-lui dr. Angelescu să continue nu­mirea d-lui Herovanu. Dtmisia gorgrin­an­ teresse Constantinopol. 30. — Adunarea națională din Angora a primit de­misia cabinetului Fethy Bey, Grofaznic accident de automobil Djdu­l morți și trei grav răniți Alba Iulia. 30. — Am anunțat printr’o scurtă­ telegramă, că nu departe de Alba Iulia, pe lângă sa­tul Alkenyer­­ s’a întâmplat un groaznic accident de automobil. Alexandru Kereteș, prefectul po­liției din Turda, a plecat acum câ­teva zile la Ha|es. El avea intenția să se întoarcă la Turda tot cu automobilul îm­preună cu văduva avocatului Nes­­zaros și cele două fice ale sale. Automobilul era condus de șo­ferul Piper și nu departe de Alken­ger, automobilul a ajuns pe linia ferată pentru că bariera nu era lă­sată în jos. In acest moment a so­sit și trenul accelerat de București care a surplus automobilul pe linie, sfărâmându­l complectament. Mecanicul trenului observând ne­norocirea, a oprit trenul. Toți cei c­u automobil au fost ridicați in nesimțiri de pe linie. D-na Meszaroș și unia din fiicele sale au fost omorâte pe loc. Prefec­tul Keresteș și cea de a doua fiică a d-nei Metzaroș au fost răniți mortal. De asemeni și șoferul a fost ră­nit mortal, având amândouă pi­cioarele rupte și pieptul strivit. Cercetările începută au stabilit că vinovatul este cantonierul, pen­tru că nu a lăsat bariera la timp. El s’a apărat spunând că i-a fost teamă de bandiții din Împre­jurimi, din care motiv nu a avut curajul să iasă afară din casă. reschiderea cursurilor Universită­­ței di­n Iași Iașii 80. ■ . rectoral Universita­te­­a iasei vechii" s labilă" Mitropoli­­tul Moldovei ca să oficieze un ser­viciu religios în ziua de 1 Noem­brie, cu prilejul deschiderea cursu­rilor universitare. D. prorector dl. Bogdan și d. pro­fesor Popovici vor rosti cuvântări. După deschiderea cursurilor dele­gațiunii de studenți vor expune ho­­tărîrile in ce privește atitudinea in universitate și in afară de univer­sitate. După părerea unora se crede că se vor ține cursuri regulate, cu stu­denți, urmând ca aceștia să între­prindă o acțiune extrauniversitară pentru realizarea revendicărilor lor. «#••••» •*»••* e«»e« întrunirea partidului național dlin Iași Iași. 30. — La clubul partidului național român s-a ținut o întruni­re la care a participat și d. Ciceo Pop. Președintele clubului d. Cănă­­nău a salutat pe fruntașul bean. D. Ciceo Pop a declarat arde­că a fost cel dintâi care a propus fu­ziunea cu partidul democrat. D-sa desminte că partidul național ar fi regionalist. O întâmplare cu bucluc — Din cauza panicei, hainele mai multor oameni iau foc d­e la torțe — Sighetul Marm­a­­iei, 30. — Rabinul Agher Mendel din Oradea Mare cu­noscut ca făcător de minimi s'a hotă­rât să facă o călătorie prin orașele din Ardeal. El a plecat ori noapte cu trenul la Câmpu Lung aproape de frontiera Ceho-Slovacă. In această stațiune este oprit călă­torilor să se dea jos din vagoane pen­­tru că trenul circulă și pe teritoriul Cehoslovac. In stațiunea Cămpu Lung rabinul a fost așteptat de foarte multă lume cu torțe și a încercat să vorbească cu rabinul. Jandarmii cari au avut ordin să nu lase să se tulbure liniștea, nu au fost în stare să respingă mulțimea și pen­tru a o putea împrăștia au tras o sal­vă de foc. S'a produs atunci o mare panică, oameni au căutat să scape și din cau­za torțelor au luat foc hainele de pe ei. Sunt mulți răniți mortal. Răni­ți au fost duși la spitalul din Sighetul Marmației. reîntoarcerea d-lui Gusto din isterica Berlin, 30. (Rador). — Fostul cancelar Cuno s’a reîntors din Statele­ Unite la Hamburg. Interese supreme CONTRIBUABILUL. — Bine, d-le ministru, câștig 25 de mii de Bei pe an și-mi ia per­cepția 15 mii din ei? MINISTRUL DE FINANȚE. — Es­stersssel ©­preme ai © Santaissi cer să mai infirm­am 24 de subsecretariate, ce fáfem ©, și de aceea ne tre­­buesc parale! Joi 11 KesemSsrn © 1923 Destituirea cabinetului saxon Armata a invadat parlamentul Berlin, 30. (Rador).­ Cancelarul a numit pe d-l L-Seinze, din partidul popular, fost ministru de justiție, guvernator civil al Saxoniei. Heinze a destituit imediat pe miniștri saxoni. Guvernul saxon s-a retras de la putere protes­tând și cerând intervenția Reich­sratului și a con­ferinței primilor miniștri germani pentru aplana­rea conflictului. Landtagul saxon va putea de acum să se întrunească. Comisarul Reichului tre­­inze a lansat un apel către populație declarând că are misiunea de-a forma un nou guvern din elemente­rlamentare, constituționale, pe baza drepturilor pa­reocamdată au fost numiți 6 func­ționari pentru girarea afacerilor ministeriale. Sindicatele muncitorești, partidul social - demo­crat și partidul comunist au lansat și ei un apel de protestare, îndemnând la greva generală pe timp de trei zile. Poliția a oprit împrăștierea a­­cestui apel. A­r­in legătură cu intervenția energică a cancela­rului în Saxonia au izbucnit grave neînțelegeri în sânul coaliției guvernamentale. Circulă svonul că social-dem­ocrații se vor retrage din guvern. Mâi­ne se va întruni fracțiunea social - democraților­ pentru a lua o hotărâre în această privință. âmfei a Mat páriáméitól ** Paris 30. — Cancelarul german pe primul ministru saxon. SOcha- Stresemann a dat dovadă de ener­­tistul Zeigner, de a se retrage, gre­față de Saxonia și ar fi fost de Trupele Reichstwehruhti invadând docil să-l vedem desfășurând a­ Landtagul din Dresda, cm arestat ce iaș atitudine față de Bavaria, mai mulți deputați comuniști. Heime, fostul ministru, al lui Cercurile politice din Berlin, de titiei în cabinet și membru în par­­culă caracterul constituțional al titlul popular a fost trimis la Dres intervenției făcută in Saxonia, da­ca împuternicit, spre a invita Aventura unei provinciale la București fitul s’a sfârșit la parallel O doamnă din provincie, — al cărei nume nu-l dăm din motive cari vor fi ușor înțelese după ce se va citi povestirea care urmea­ză, — a venit, acum vre­o două săptămâni în Capitală, pentru in­terese familiare. Doamna e văduvă — și printre chestiunile care o aduseseră din provincie, — era și înscrierea u­­nui frățior la liceul militar de la Târgoviște. După câteva zile de la sosirea în București, — provinciala a făcut cunoștința unui oarecare Const. Darie, student în anul al 5-lea la facultatea de medicină, — pretin­dea el. Individul, — plăcut la în­fățișare și insinuant, — a cucerit repede simpatia văduvei, pe care a asigurat-o că o va lua în căsă­torie. In vederea acestuia, eveniment, doamna i-a ^avansat“ ceva bani, — vre-o zece mii de lei. Intr’o bună zi, ne mai având nici un pretext pentru a cere bani „viitoarei“, Darie s’a gândit la un truc. A făcut așa fel ca vădu­va să primească, din partea lui, de la Iași, o telegramă prin care o anunța că... provocase un avort, că se afla la penitenciar și că a­­vea nevoie de bani Doamna a întârziat vre-o două zile până să trimită banii căci in­dividul avusese grijă să nu dea nici o adresă pe care să i se expe­dieze suma la Iași. A treia zi, văduva se pomeni cu „viitorul“, care pretindea că se „învârtise“ la Iași, că mutase cer­cetarea cazului la București, unde, pentru a scăpa definitiv, trebuia să platiască, unui comisar, 6 mii lei. Văduva s’a încrezut și de data asta și i-a dat banii. Dar escrocul nu sa mulțumit numai cu atât, plecând, și-a „anexat“ și câteva bijuterii de preț. Provinciala n’a observat furtul, așa că peste două zile, când Darie s'a înapoiat, nu numai nu i-a fă­cut nici un reproș, dar a fost în­cântată de atenția escrocului, ca­re s-a oferit să intervină la minis­terul de război pentru înscrierea frățiorului. Demersurile lui Da­rie au avut tot succesul: înscrie­rea fusese admisă imediat și se primia chiar, — pentru siguranța familiei­ — taxa școlară pe doi ani, Văduva a încredințat imediat amabilului și energicului ei „vii­tor“ 3200 lei, — plata taxei pe doi ani. După săvârșirea și a acestei is­prăvi, Darie s’a făcut nevăzut. Văduva, crezând că Darie fuse­se din nou arestat pentru... provo­carea avortului, s’a dus la prefec­tura poliției Capitalei, spre a se interesa de soarta viitorului ei soț. Acolo, a dat peste comisarul de siguranță Aurică Ionescu, ca­re, înțelegând că provinciala fu­sese victima unui escroc, l-a pins pe acesta în urmărire. In cele din urmă, l-a prins și a descoperit că Darie nu-i student în medicină și, — spre mâhnirea văduvei, — e însurat și are copii. Falsul student a fost înaintat parchetului, în sarcina lui fiind culpele de escrocherie, abuz de încredere și furt. Revoluție si Ucraina? Din cercuri diplomatice aflăm că situația peste Nistru se înrău­tățește. Populația ucrainiană pro­voacă zilnic acțiuni neorganizate împotriva autorităților. Răsculații au format puternice cuiburi în păduri, de unde, în ban­de numeroase, ies în calea convoiu­rilor militare și de aprovizionare, atacându-le. In fiecare zi cad mor­ți și răniți i Sunt fruscab­ini că aceste miș­cări de insurgență iau proporții.

Next