Presa, noiembrie 1923 (Anul 1, nr. 213-237)
1923-11-25 / nr. 233
o 2 PRESA Ital II Hoembrie a. e. se va deschide marele magazin 1 S81IEUR BEI mm Strada Lipscani No. 24 asortat cu ultimele creațiuni pariziene în mătăsuri, lenajuri, cadre etc. Mari vagoane de pânzării, Articole de mobile, Încălțăminte etc. Prețuri excepțional de reduse și absolut fixe Alternator (Semeator Trifasie) nou fabricat A. E. G. 60 Kw. 208 Volți vinde din depozit cu preț convenabil AL. CONESCU București, Strada Regală No. 11 bis MOBILELE ORIGINALE BURGIER FRIERS PARIS „AU BONGOUT*1 Unde «o «lesfau restul de mobile, tapițerii și o Mecte de artă „MERCIER-FRIEUES“ PARIS Se vinde sub prețul costului Orice chiriaș poate scăpa de grija locuinței de mâine cumpărând teren la BUURESTII-NOUI sau iei metrul p. Plata in rate se vând și parcele mici dela 156 m. p. in sus Adresați-vă la d. proprietar, profesor N. Basilescu, la Bucureștii Noui sau la hotel Capșa, București; jad. Horia Carp, str. Lipscani 98, etaj și la birourile de vânzare: Banca de Praga, Lipscani 2, Banca Sindicatului Ilfov, calea Victoriei 43 și la birourile agenției de vagoane Bruck. Carieră de Nisip pe Moșia Slobozia-Movilei (Jud. Covurlui) De Vânzare A se adresa d.nei Iconomu 88 Grigore Alexandrescu București cum simple emailate și nichelate. Ard cu lemne și cărbuni, se vând la magazinele lângă datați Hașisi fie na Jean Reaper Cal. Moșilor 43 ISM DE DN I se vinde cu Lei 38.000 la 1 Societatea „MOBILATUL“ Calea Victoriei, 168 AGITAȚIA DE LA S. T. B. Din cauza salariilor mici și a condițiunelor rele de lucru, vatmanii și încasatorii dela S. T. B. au început sa se agite. Dânșii au ținut aseară o întrunire în sala „Aurel Vlaicu“. Mai mulți salariați ai societății de tramvaie au arătat care este situația vatmanilor și încasatorilor : Lefuri mici (45—80 lei pe zi), nouă ore de muncă, amenzi, concedieri și persecuții. Din partea sindicatelor a vorbit de S Aladar. S’a decis ca tot personalul să se înscrie în sindicat, și să se înainteze un memoriu direcției. NOUI CONCEDIERI LA PIROTECHNIE Direcțiunea Pirotechniiei a concediat eri 3 lucrători și 6 lucrătoare pentru motivul că sunt membri ai sindicatului. O delegație de muncitori s’a prezentat d-lui colonel Filipescu directorul Pirotehniei D-sa a comunicat lucrătorilor că-i va concedia pe toți cei sindicalizați. Azi o delegație se va prezenta ministerului muncii. CONFERINȚE D. Margulius a ținut aseară o conferință membrilor sindicatului municipal, întruniți în sala sindicatelor. ADUNAREA LUCRATORILOR CHELNERI Eri la orele 3 d. a. lucrătorii chelneri au ținut o mare adunare în sala „Turn-Verein“. Au luat cuvântul domnii D. Gănescu, Niculescu - Mizil, Petre Dumitrescu și alții. După mai multe discuțiuni în legătură cu nevoile lucrătorilor și a memoriului s’a ales o comisie de redactare care să complecteze memoriul, și să cuprindă toate nevoile lucrătoriilor. Joi 29 Noembrie se va ceti acest memoriu cu toate complectările făcute la adunarea ce se va ține tot în sala „Turn-Verein“ la orele 3 d. a. când toți lucrătorii trebue să fie prezenți. BALURI Mâine seară. Duminică 25 e. se va da în saloanele „Tomis" (Teatrul Central) un frumos bal al funcționarilor comerciali. I * ¥ LEGAȚIILE D- Anton Bibescu, ministrul nostru la Washington, a fost primit ori în audiență de suveran. D. D. Mitilineu, ministrul țării la Viena, s’a reîntors la postul său. D. M. de Jurevitz ministrul Poloniei la București a fost chemat pentru o altă funcționa în diplomație. Succesorul său este desemnat în persoana d-lui Jielowietzki, până’n prezent fost consilier la ambasada Poloniei din Paris. Excelența sa Baronul Nyshi,ministru Japoniei la București a cerut guvernului de la Tokio să fie desărcinat din funcțiunile sale din motive familiare. D. Conte de Manneville, ministrul Franței la București și d-na contesă de Manneville au oferit asalt fieri un dineu în onoarea d-lor Juriewitz, ministrul Poloniei și baron Nischi, ministrul Japoniei, cari vor părăsi în curând Capitala. In afară de d. și d-na Juriewitz *■ baron Nyschi au mai asistat d-nu ministru al Turciei, M. Foklewski Koziell, fost ministru al Rusiei, prințul și principesa Calimaki, d. și d-na Georges Mavrodi, Marchizul și marchiza de Belloy, colonelul conte D’Humières, atașatul militar al Franței, d. Gerard Japy, consilier la legația franceză și d. D’Hubauville, secretarul legațiunei. * D. baron și d-na baronă Aloisi, ministrul Italiei la București, au oferit ori după amiază un foarte reușit Fivee oklok muzical. A fost de față tot ce are mai distins Capitala.* Baroana și baronul de Aloisi, ministrul Italiei a dat ori la orele 5 după amiază la legația italiană un ceai In sala cea mare din palatul legației a avut loc o audiție muzicală. D-na Teodorovici, acompaniata de d. Alfred Alessandreeen a cântat cu multă măestrie cavattina din „Lucia de Lamermoor „Zingara" de Donizetti și Capricio de Scarlatti. D-na Gina Mascardi Quintavale a executat la pian Preludio de Fresco Baldi și „Quando quevede voi“ de Mascardi. Baritonul Atanasiu, acompaniat la pian de d, Alfred Alessandresa, a cântat din Verdi și Denza. In tot timpul un bufet bogat a stat la dispoziția invitaților. In numeroasa asistență am remarcat: d-na și d '’Herbert Dearing, ministrul Angles Pr*mtele de Maneville, ministrul Franței cu d-na și d-șoarele, ducele de Amalfi ministrul Spaniei, monseniorul Dolci, nunțiul papal, Ciolac Antici, ministrul Jugoslavii cu d-na, Hendric Mueller von Varendic, ministrul Olandei baronul Rubido Zichy ministrul Ungarii, Veverka ministrul Cehoslovaciei cu d-na, baronul Knobloch ministrul Austriei, Freitag, ministrul Germaniei, Schneider ministrul Belgien Din legația italiană d-nai: contele de Savona consilier de legație, Giacomini secretar de legație, Bafigi atașat militar dr. Paliani atașat comercial, d-na Simona Lahovary d-nă de onoare a reginei, Mocioni ministru, Săulescu fost ministru de finanțe, Derussi, fost ministru de externe, Richard Franasovici subsecretar de Stat cu d-na, general Nicoleanu prefectul poliției cu d-na, Pretorian directorul general al C. F. R, comandatore Alievi, directorul general al Băncii Comerciale Italiene, d-na și d. Em. D. Fagure, d. N. Batzaria, d. A. de Herz, Eugen Filotti, Nedelea, Ross, Cavalli, Brunelli, Gambara, Ing. Fantelli, Costea Manoliu, etc. * D. d’Hybonville, secretarul legației franceze din Capitală, sositori în Capitală venind de la a Belgrad și Sofia unde a stat zece zile. SOCIETATEA „CHINDIA* Alaltăeri seara a avut loc, în sala Transilvaia o reuniune a societăței „Chindia". S’au remarcat în asistență d. și d-na Jean Berindei, d-ra Ana Berindei, d-na și d-ra Mehedinți, d-na și d-ra Adolf Romalo, d. și d-na George Fratoștițeanu, d. și d-na Minca Leca, d-na Neni Sor, d. și d-na Jalea, d. și d-na Mihail Deleanu, etc. Tribunalele" Fraudele afla Tör rial National Eliberarea pe cauțiune a d-lui I. Livescu Zilele trecute, d-l judecător de instrucție Papadopol, respinsese cererea de eliberare pe cauțiune, făcută de d. Ion Livescu acum câteva zile. Contra acestei ordonanțe d-l Livescu făcând apel, acesta l-a judecat ori la Camera de punere sub acuzare. Apărarea a depus la această instanță un lung memoriu prin care justifică cererea de eliberare pe motiv că instrucția este aproape terminată și nu există nici un pericol de dispariție a inculpatului. Camera de punere sub acuzare a admis cererea de eliberare fixând cauțiunea la 50.000 lei. Instrucția continuă fără întrerupere, pentru a stabili precis atât cuantumul sumelor de fraudate, cât și vinovații. Șeful croitor Gh. Nicolau se află depus la Văcărești, iar mandatul de arestare emis în contra lui, va veni azi spre confirmare înaintea tribunalului Ilfov. Mandatul de arestare emis acum vreo trei săptămâni în contra lui Gh. Pădure fostul șef contabil al Teatrului Național, va veni spre reconfirmare la începutul săptămânei viitoare, înaintea tribunalului Ilfov, secția I comercială. Până atunci și acesta rămâne mai departe deținut la închisoarea Văcărești. Instrucția in chestia fraudelor cu împroprietăririle MENȚINEREA D-NEI CALIMESCU IN ARESTUL PREVENTIV Prima arestare în afacerea fraudelor cu împroprietărirea a fost făcută de d. judecător Pastion dela cab. si instrucția în contra d-nei Maria Călinescu, acuzată de a fi luat bani de la diverși țărani în scopul de a le ușura sau acceleră mersul lucrărilor de împroprietărire. Mandatul de arestare fiind confirmat de tribunal, d-na Maria Călinescu a făcut apel la Camera de parácra sub acuzare. Camera a respins apelul, dispunând menținerea d-nei Călinescu îa prevenție. Acțiunea publică deschisă in contra acesteia este bazată pe delictul de trafic de influență conform art. 148 din codul penal. Instrucția în afacerea acestor mari fraude, continuă cu asiduitate la cabinetul II, unde se așteaptă mai ales rezultatele diverselor comisii și rogatorii trimise în diferita puncte ale țărei. Până atunci se continuă cu ascultarea diverșilor informatori chemați la parchet Din sursă bine informată senunță că guvernul francez a inviatat de curând guvernul din Berlin ca să trimită un titular la ambasada Germaniei din Paris care rămas vacantă de pe timpul ocuapare! Ruhrului, în urma morței ambasadorului Meyer. Guvernul german a răspuns propunând pe d-rul uuggenheimer, mare industriaș și fost amic intim al lui Rathenau. Cum însă guvernul francez comunicat că persoana desemnată a nu-i este agreată, guvernul german a propus pe rând numele secretarului de stat Bergmann, al fostului ministru de externe von Kühlmann și al ambasadorului german la Washington, Wiedfeld. Președinții grupurilor și comisiunilor parlamentare franceze întruniți în conferință, au hotărât să ceară Camerei să țină ședințeși dimineața pentru a putea discuta toate proiectele de ordin financiar, înainte de închiderea Besiune. Camera deputaților a început desbaterea asupra proiectului de reformă electorală. „Viile de Paris“ BUCUREȘTI, LIPSCANI, 47 - FARA SUCURSALE -Au sosit ultimele creații pentru rochii Flou. Dantele de i jr pe Fondehantilly. Dantele lamébordou.— Lameuri în or, argent și acier. — Toliuri d’or, argent și acier pe fond crépline și Moiré.—Tuluri și dantele moderne. — Moirul grec pentru rochii și mantouri în 68 de culori. — Catifele, chiton negre și toate culorile moderne, etc. Linia ferată Oltenița-București a ajuns într’o stare de deteriorare încât constitue un adevărat pericol la viața călătorilor. Podurile de peste această linie între stațiile Curcani ,1 Șoldanu, cum și cel de la Bolintineanu stau să se prăbușească sub greutatea trenurilor. Aceste poduri mari au fost distruse de nemți pe timpul ocupației, nici până astăzi nu au fost reparate. Trenurile, din această pricină, parcurg o distanță de 80 km, în 3 ore și jumătate, în loc de două ore cum făceau înainte de războiu. Direcțiunea generală a a. f. r. ar trebui să ia urgente măsuri pentru schimbarea terasamentului și refacerea podurilor înainte de a se întâmpla vre-o nenorocire. Pe ziua de 1 Ianuarie 1924 va lua ființă o Cameră de comerț și industrie pentru județele Hunedoara și Alba de jos a cărei reședință va fi la Deva. Noua instituție va avea două secțiuni: una comercială și alta industrială cu un număr de 82 membrii interni. La 21 Noembrie a avut loc hramul Sf. Mihail în catedrala de la Alba Iulia, unde a avut loc încoronarea. Serviciul divin a fost oficiat, de episcopul militar Teculescu, preoții Bidoianu și Georgescu Silivestru, precum și numeroși preoți. Cu această ocazie a fost hirotonisit protoereul militar, preotul Dăneilft din Sibiu. D. G. Cristodorescu, directorul con merțului, ne roagă să arătăm că interviewul cu d-sa apărut ori într’un ziar de dimineață este o convorbire ce a avut-o anul trecut cu un reprezentant al acestui ziar. Această convorbire nu este nici măcar de actualitate, deoarece actualul proect ce se discută acum e așezat pe alte baze și are introduse multe noutăți. S’a aprobat deschiderea a 4 târguri anuale de vite și mărfuri pn comuna Lăpușul (Satu Mare) in afară de cele două existente. Acesta nouă târguri se vor ține în zilele de 12 Februarie, 13 Iunie, 15 August și 22 Octombrie. D. dr. P. P. Daia, directorul general al pescăriilor, a plecat să inspecteze regiunea pescărească Călărași Au fost exportate în interval de la 15 Octombrie—15 Noembrie, In Austria, Cehoslovacia și Turcia 14*21 vite, dintre care 140 berbeci. Răspunzând acestui chestionar nu va angajați cu nimic! INFORMAȚIUN Un atac banditesc contra unui artist Iași. 23. — Din Chișinău se anunță că în strada Pavlovskaia pe ora 9 seara doi necunoscuți au aplla cat două puternice lovituri d-lui Vămășescu administratorul companiei de operetă Leonard. D. Vămășescu a avut prezența de spirit să scoată un revolver cu care a tras două focuri asupra atacatorilor. Bandiții au luat-o la fugă. D. Vămășescu a fost transportat la teatru unde i s-au dat îngrijirile necesare. Fiul si ni In noaptea de 24 Noém. li)2. Constandriaș sos. Basarab 26; D. Adanovici, cal. Griviței 81; Al. Seist, str. dr. Felix 67; A. Albini, cal. Victoriei 98; Gh. Hotăranu, str. Vasile Lascăr 82; D. M. Ionescu str. Sfinților 6; dr. Lucreția Petrescu, str. Cotroceni 15 bis; 1. Ioanide, calea Călărași 110; dr. C. Gucci, calea Dorobanți 12; dr. Grigorescu-Elvir, str. Enăchiță Văcărescu (piața Bibescu Vodă) 3; dr. Gr. Caracaș, șos. Colentina 41; Flena dr. Soreni, b-dul Pake 99; Ob. Ursescu, str. colonel Orero 11; L Strinescu str. Traian 64—66; Rena Fröhlich, strada Vânători 1 bis. I. Valeriu, strada 11 Iunie 65, dr. A. Armășescu, calea 13 Septembrie 121. Ilii ! »El pufim I H Calea Victoria! 46 fj Domni ofițeri activi și de rezervă, foști comandanți ai regimentului 2 Vânători precum și toți ofițerii cari au servit în acest regiment sunt rugați a lua parte la solemnitatea oficială de primire a regimentului în ziua de Duminică 25 Noembrie cor. 10 dimineața în uniformă, ținută de serviciu, cu eșarfă și decorații. Locul de adunare pe Bul. Dinicu Golescu din dosul gărei de Nord în dreptul statuii. Sâmbătă 1 Decemrie cor. ora seara, va avea loc prima serată de cunoștiință a Cercului Dentiștilor în Palatul Sindicatului Ziariștilor Bulev. Carol colț cu str. Cantacuzino Intrarea liberă pentru membrii cercului și familiile lor. Congresul de lăptărie ce trebuia să se țină luna aceasta la Milano, a fost amânat in Aprilie 1924 in urma intervenției Americei care voește să participe în mod intens la această expoziție. Cauza cererei de amânare e motivată de faptul că actualmente America mai participă la o expoziție de lăptărie în orașul Siracuza (America). La congresul de la Milano va participă și România. In care gări ați dori să voi faceți reclamă ? Cât de mare doriți să fie reclama d-voastră (mp ) Când doriți să înceapă contrastul ! Câți ani doriți să țineți reclama ? Vă confecționați singur afișat, sau vi-1 confecționăm noi . Doriți să afișați și în vagoanele C. F. R. ? In care trenuri? (accperi mixte) ? Pe care distanță ? Cât de mare este placards pentru vagoane . Câte bucăți doriți să plac ardați ? Denumirea firmei d-voastră. ? Adresa. Răspunsurile binevoiți a le trimite Soc. „Reclama", strada Sărindar No. 7 București, care va face ofertă detailată. D. I. B. Grueff, doctor în drept de la Paris, a fost numit șef de cabinet al ministrului de interne, D. Eugen Herovanu, decanul baroului avocaților din Iași a fost numit membru in comisia de reformă a codului de procedură penală și civilă. In regiunea Dunărei semănăturile I de toamnă s’au făcut pe suprafețe foarte restrânse din cauza secetei. Morile și munca mecanică (moto cultura) la câmp merg foarte grei din cauza lipsei celei mari de benzină grea. Pentru stabilirea unor narații generale și unitare în ce privește calificarea corpului didactic secundar din teritoriile alipite, mainisterul instrucțiunii înființate anul trecut două comisiuni de examinare: una la Cluj și alta la Cernăuți. Comisiunile terminându-ți ,lucrările au fost desființate. Pe viitor recrutarea profesorilor secundari se va face pe aceleași norme și baze de studiile și în regat Asociația presei streine «din Berlin a hotărât într’o ședință extraordinară de a înainta guvernului o plângere, in contra cenzurei care împiedecă cu totul serviciul de presă pentru străinătate. Ziariștii străini potestează în contra procedeurilor cenzorilor și cere ridicarea cenzurei Sâmbătă, 24 crt., ora 5 d. m. are loc în sălile Lojei „Fraternitatea", strada Paris. 9, o conferință a d-lui dr. I. Witensky, consulul onorific al republicei Chiliai împuternicitul directoratului Keren-Siayessod din Londra, organizată de Asociața Culturală a femeilor evree. CHIC (34) Cüü iarna mnîineî V %!"»■ [UNK] [UNK] ' l' Roman realist de Guido Kreuz — Am fost clar citind într’un «iar că el a murit și cum n’am putut uita, am luat vaporul și am plecat. . .. — Așa dar încă mă în« — Te iubesc da, Ștefanio, te iubesc! Copilul care abia atunci se apropiase privi cu teamă pe cel care săruta din nou mâna mamei. — Cine e domnul ? șopti el trăgând-o de haină. Ca vreo mamă! Andrei Vassov îi puse ușor mâna pe creștet și întorcându-l spre soare îi privi fața palidă și bolnă vicioasă. — Nu prea seamănă cu d-ta, Ștefanio, dar mi-e drag fiindcă e al tău. Vrei să fim «rieten» micuțule î — Dacă iubești pe mama și eu te iubesc. — Ai fost surprinsă de venirea mea, spune sincer d-nă Worth ! — Bănuiam.» — Eu nici nu am dat prin Londra. De la Douvres am luat tronul direct la Lisle Wood. Mi s’a spus că ai plecat cu trăsura și te-am găsit. — Mărturisesc că după scrisoarea ce mi-ai scris când ai părăsit Parisul nu mai credeam să ne întâlnim cândva. — Am fost prea nenorocit atunci. De nu fugeam ași fi înebunit. — Micuțule Jean, du-te la trăsură și așează-te acolo, vin și eu îndată. — irosite aștept mamă. — Andrei, acum putem vorbi liberi. Și eu m’am măritat în aceleași condițiuni. .Când sir John Worth, a scris tatei cerându-mă în căsătorie, am primit imediat numai să pot scăpa din Paris unde nu mai puteam trăi. Și pe urmă, când din ziare am aflat că ai cedat toate afacerile și te-ai stabilit în Indii, mi-am zis că nu vei rămâne toată viața acolo. Aflând că te măriți am vrut să fiu îngropat de viu. — Și totuși văzându-mă, păreai mai mult speriată decât bucuroasă. — E drept, m’am speriat, fiindcă ai apărut fără să-mi scrii. — Ar fi durat prea mult și apoi mărturisesc nu prea eram sigur de răspuns. Puteai fi supărată pe mine. — Nu Andrei n am fost după ce am aflat cât de greu te-a încercat soarta. — Ah ! Să uităm trecutul! șopti Wassov făcând un gest ușor ca și când ar fi vrut să alunge cava de lângă ochii săi. Știi oare Ștefanie că în toți acești am trăit în India, am înfren. »chiar adeseaori noaptea* rugam pe D-zeu să ne dăruiască îmi.al.i.*-el de astăzi! Era r rugăciune egoistă căci ceream .soarta unui om care nu-mi făcuse nici un rău, și totuși mi-a fost ascultată, poate cine știe, spre nenorocirea mea. A fost rugăciunea uni om disperat, orbit, de patimă, zdrobit de singurătate ; rugăciunea unui păgân. Ani întregi am nutrit această dorință și iată că s’a împlinit — Sir John Worth a fost foarte bun cu mine, răspunse Ștefania cu glas domo. Și eu am fost o soție devotată. — Ah, da, te cred, ești o femei cinstită, dar dacă mai iubit cu patimă m-ai fi așteptat și eu după un an m’ași fi reîntors la Paris. — Nu, a fost peste puterile mele, să mai trăesc în casa tatei după ce ai plecat. ■ — Ai crezut că? — Uită trecutul Andrei.« — Da, să-l uităm, exclamă el strângându-i mâna ca în clești de fier. Am suferit mult amândoi. — Azi nu mă mai iubești ! — Numai pe tine te-am iubit și te iubesc cu adevărat Am văzut multe femei frumoase dar nu te-am putut uita. N-am putut uita ce mi-ai spus în restaurantul Elysée și am bănuit că măritișul tău a fost o răzbunare de femee geloasă. Acum ești liberă Stefania și am venit să te întreb dacă primești să-mi fii soție. Ea tăcu ștergându-și lacrămile. Apoi încet, abia mișcând buzele, răspunse. — Da Andrei, vreau să te știu fericit El cuprinzând-o în brațe o sărută pe ochi și pe frunte. — Mamă! Mamă ! strigă copilul venind în fugă. Mi-e foame, haide acasă. Andrei îl luă în brațe și plecă încet spre trăsură. După un sfert de oră ajunseră la castelul mare și frumos, înconjurat de un splendid parc. Până târziu seara stătură la masă. Micul Jean era încântat de oaspete care știa să-i spună minunate povești din India. — L ai cam răsfățat zise Andrei după ce copilul fu dus la culcare. — Ce puteam face — El era toată mângâerea mea pe lume. — E drăguț dar prea debil. — Din cauza lui trăesc la țară. Medicii susțin că nu trebue contrariat e și foarte nervos. — E inteligent . — Nu știu ce să spun, nu prea învață ușor, nici tocmai silitor nu este. — Om, nu face nimic, e bogat, nu va avea nevoi să facă ceva pentru a trăi bine. Andrei Wassov rosti aceste cuvinte cu amărăciune. Pierduse mult din averea de odinoară și regăsind pe Ștefania nespus de bogată, un sentiment penibil îl posomorâse de când intrase în castel. D-na Worth, care îl privea cu grijă, îndrăzni să-l întrebe pe l’a indispus. —' Mă găsești schimbați Oh, da, sunt foarte schimbat Dar ce te miră după opt ani de sbucium în India .Străin și plictisit de viață, am cheltuit fără să pun la loc și nu mai dispun de averea de altădată. — Andrei, eu am destulă avere —1 Știu și dacă ași fi știut asta, poate că aici nu veneam. — Andrei! Îmi sdrobești inima» -- Se poate să regreți dacă vo j deveni soția mea. — Nu, nici odată Andrei. Te-am iubit, te iubesc, te-am dorit — Orice s’ar întâmpla, nu regreta ! Nu, nici odată, nar! CAP. XII. O TAINA DUREROASA !ase luni trecură deja reîntoarcerea lui Andrei Wassov. Vântul de primăvară scutura ramurile stejarilor din parcul Lislewood Domeniul era mare și bogat, John Worth fusese unul din cei mai bogați exportatori din Londra și copilul său moștenise o avere fie două miliarde. D-na Worth, devenită d-na Wassov, plecase cu «oțul ei, după că»sátorie în Italia. (Va urma)