Presa, ianuarie 1924 (Anul 2, nr. 265-286)

1924-01-02 / nr. 265

Anul Ii No. 26*i J­IMBOLIA _ AZI —= EXCEPȚIONALA PAEMiERA — imens sasoes! I F-SIOW MmRțCRESTINI f.: >­r.r • M i.: 4» npte •• a­rs romanul cardinalului WISEMAN. sau&crfca reproducere is4c:­:cft datorită marelui regisor italian fa» mmsi ssr Afara din program 1 CALATORIA prin IMDN­ - PARTEA I­I-a (Urma­re) —____________________ BEDAntiri­i 1 ADMINIST­RAȚIA I BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Bil­ectori s CONST. MIltiE, E. P. PAGUES& | TELEFON 1 Direcția 58/73 și 58/73. — Redacția 68/74. — Administrați­­. Î0 60 Effiamaa«amm8a«Ha««aiBSBiBBsaMâ»aaa8aagâ^â^^ La Cinematografe le SELECT și APOLLO a A. S. R. DUCELE de CONNAUGHT ORELi Venizelos a plecat spre fJreeia Paris. 31. (Rador). — Din Marseille se anunță că d. Venizelos s’a îmbar­cat ori pentru a pleca în Grecia. VENIZELOS VA FI MINISTRU DE EXTERNE? Londra. 31.—Ziarul „Timet* tem­e tn articolul tău de fond, cu privire la întoarcerea in Grecia a lui Veni­­zelos, cu însărcinarea ta este pe eât de clară, pe atăt de dificilă, mai p Ies­­n ce privește restaurarea con­dițiilor politice normale. Se află că prima grijă a lui Veni­­celos va fi de a te asigura asupra dorințelor poporului in ce privește forma constituțională pe care o do­rește pe viitor. Trebui să gătească mijloacele de siguranță ca referen­­iun asupra chestiunei monarhiei sau republicei să se desfășoare in mod cinstit. Venizelos a anunțat dintr’o scrisoare din Paris că nu­­mai întrunirea constituantă poate hotărî de fapt, asupra acestei ches­tiuni ți numai până la acest inter­val autoritatea sa nu­ai suficientă spre a împiedica un „pronuncia•­mento". Venizelos a mai anunțat că nu intenționează a lua parte directă in politică; se zvonește totuși că ar fi dispus a prelua afacerile străine în ministerul care s’ar forma eventual. Insă, de va deveni ministru sau nu, opera sa de căpetenie, spune Times, va fi acela a unui om de stat recon­strucția. Venizelos a arătat că nu este de­­amgog, ci unul din acei rari oameni din Europa de astăzi, care înțelege să împace îndemânarea de om de stat cu spiritul democrației. Britania­­ i aduce cele mai bune urări în îndeplinirea însărcinării sale. Ar fi regretabil într'adevăr, dacă proprii săi concetățeni nu vor sprijini. Nimeni in Europa nu este mai calificat pentru această înde­plinire decât acest bărbat care s’a născut cu aptitudini speciale poli­tice. Dânsul vede cu mai multă a­­bilitate și siguranță decât alții, un­de este nevoia și înțelege că trebue să dominese sau prin voința majo­rității, sau de loc. împrumuturile acordate de Franța Intervenția Angliei Paris, 31. (Rador). — Comen- statele succesoare, care trebuie să vând informațiile relative la demer­sul englez pe lângă România, Po­lonia și Iugoslavia, privitor la cre­ditele pe care Franța le-a acordat acestor țări, ziarul „Temps” re­marcă : Acest demers al Angliei consti­tuie un fel de răspuns la opunerea Franței față de împrumutul alimen­tar german. In această privință se poate ușor răspunde că Franța nu s’a opus acestui credit, dar că a cerut numai să se lămurească în prealabil dacă Germania nu poate găsi într’adevăr la ea cerealele și grăsimile de care are nevoie, sau dacă nu dispune de devizele nece­sare pentru a plăti aceste cumpă­ră­turi. Italia are de primit 10 la sută din sumele pe care statele succesoare trebuie să le plătească. Dacă, cum scrie „Giornale d'Ita­lia", plățile germane sunt proble­matice, cum se poate pretinde ca fie menajate ca aliați să îndepli­nească riguros îndatoririle lor. Dacă Italia va reclama aceste plăți, ea se va expune a fi tratată in mod identic de unul din credi­torii săi, nu de catre Franța care nu admite acest fel de­ a proceda, dar probabil de către Anglia. Eco­nomiștii englezi au făcut întot­deauna o deosebire între plățile interne. Dacă Franța poate avansa capitaluri ce săsesc întrebuințare pe teritoriul ei, de aicea nu re­zultă că ea poate să achite sumele enorme ale datoriei externe față de Statele­ Unite și de Anglia. Na­țiunile aliate au obținut credite în Franța pentru că ele au nevoie să se înarmeze și mai bine in scop de ași apăra frontierele lor. Această înarmare este cu atâta mai nece­sară cu cât politica engleză n’a știut sa consolideze în mod sufi­cient pacea din Europa. Serbia și expozeul premierului bulgar Belgrad SI. — Cercurile oficiale și presa comentează îndelung de­­clarațiunile făcute de președinte. In expoetul său, la Sobrania bulga­ră- Pasagiu­ din acest expozeu pri­vitor la minoritățile bulgare din Macedonia precum și pretențiunea de a ține o armată permanentă, sunt privite la Belgrad ca o ade­vărată provocare. La sfârșitul ședinței consiliului de miniștri, guvernul a invitat te­­legrafie pe Ha­k­itch, ministrul a Arb­eroat-sloven la Sofia, să vina la Belgrad spre a conferi asupra consecințelor și a fixa nouile di­rective ale politicei față de Bulga­ria. Comentând această situație zia­rul „Vreme“ declară: Este de datoria guvernului nos­tru, să ia măsurile cele mai serioa­­se spre a asigura viitorul și sigu­ranța poporului nostru care meri­tă să trăiască și să muncească în pace. Celelalte ziare, de toate nuan­țele, țin un limbagiu analog. tinderea bijuteriilor Țarii u* Londra, 31. (Rador). — Karul ,Morning Post” anunța Irin Was­hington că guvernul sovietic a tri­mes în Sta­te­ Unite colecția de Smaragde care a aparținut fostului far. nentre a Fî vînru­it» Arestări de socialiști și comu­niști în Italia Paris, 31.. (Rador). — Din Polonia se anunță că poliția a arestat 15 per­soane aparținând partidu­lui socialist și comunist, care s-au întrunit elendes­tin. Printre cei arestați se află mai mulți depu­tați și directorul ziarului „Avanti**. Demisia guvernului japonez Tokio, 31. — împăratul Japo­­niei a acceptat demisia cabinetului: « $ *•« t. « M •**o»3 •»»««9*» •»« * Protejarea minorit­ăților națio­n­ale Roma, 31. (Rador). — Consiliul de miniștrii a a­­doptat proiectul pentru executarea tratatului în­cheiat la Paris la 9 De­­­cemb­rie 1919 intre prin­cipalele puteri aliate și asociate și regatul Roma­­iniei pentru protejarea i minorităților» 6 PAGINI —• 2 LB Programi co Aferent ai dele Beárad Polonia nu intră în Mica lnierese­ e Belgrad, 31. (Rador). — Confe­rința Micei înțelegeri va avea loc la belgrad între « și 12 ianuarie. S’a stabilit următorul program: La 9 ianuarie, conferința plenară și un bal la palatur regal la care va fi invitat tot corpul diplomatic și personalitățile politice; la 19 ianuarie, se va ține conferința înainte și după masă și va avea loc la amiază o masă oferită de d. Pasici, iar seara o masă oferită de către ministerul de externe, ur­mată de o recepție a corpului di­plomatic ; la 11 ianuarie, recepție a palat și masă tot la palat, seara reprezenta^ de gală la teatrul Na­țional. La 12 ianuarie, la amiază, masă oferită de președintele par­lamentului Ivanovici, și apoi închi­derea lucrărilor. UJ Varșovia, 39. (Rador).— ln legătură cu conferin­ța fiicei Antante se anun­ța că, din partea Poloniei va pleca­ la Belgrad d. A­­gerce de Vest însoțit de o personalitate politică au­torizată să declare că Po­lonia dorește să continue colaborarea începută la Genova și Geneva, dar că nu poate fi vorba de o »•­deziune formală a Polo­niei la RSS ca înțelegere. Această chestiune nu es­te nici reală nici actuală. In această privință nu a fost luata vreo inițiativă nici din partea Poloniei și nici din partea Aticei in­țelegeri. In cercurile politice po­loneze se afirmă că proec­tul de alianță politică in­tre Franța și Cehoslova­cia nu amenință de foc a­­lianța dintre Franța și Polonia, care este bazată­­ pe temelie solidă. Ințele­erea dintre Franța și Ce­hslovacia este conside­rată de guvernul polonez ca o consecință logică a politicei pacifice france­ze in Europa centrală. 5 DIMINEAȚA Arestarea a doi generali spa­nioli Madrid.­­ Generalii Berenguer și Navarro vor fi probabil depuși la închisoarea militară din Madrid unde vor rămâne până când tribu­­nalul suprem de război și marină ii vor judeca. Această decisiune este rezultatul cererei pedepsei de moarte pentru cei doi acuzați din partea procurorului general, ca și a cererei prezentate directo­rului de juntele militare ca cei doi ge­nerali să aibă aceia­ soartă ca și ofițerii trimiși in fata consiliului de război pentru a răspunde de greșelile comee în cursul dezas­trului de la Annual, și care se mai sită deținuți în închisorile mili­tare din Melilla. Procesul Berenguer-Navarre nu va fi judecat decât peste trei sau patru luni. Generalii, prieteni ai lui Berenguer, cari au contribuit în succesul­l culturei de stat din 13 Septembrie, au făcut presiuni e­­nergice asupra generalului de Ri­vera ca generalul Berenguer să poată sta la domiciliul său până la judecată, dar dictatorul nu a pu­tut să le dea satisfacție din cau­za atitudinei amenințătoare a jus­telor militare. O trecersthUnia pentru minitori italieni Rom», 81. — Consiliul de mini­ștri a hotărât înființarea unei de­corații numită „Steaua pentru meritul muncei“. Această decora­ție va fi acordată exclusiv lucră­torilor manuali de ambele sexe care vor fi dovedit îndemânare, cinste, conduită morală și cari au lucrat în industrii 25 ani doa­­r iadul la« în agricultură 35 »ni, Distrugerea dirijabilului ..Dixmude“ Borna, 36. (i$»*§© r). — Din Solace» se anunța că comandantul dirijabor» lului .Dixmud­e;«l » fost găsit la fi& ora 96 și * fest Deceias brue îdessiivî­­est a treia»a zi. Creasm mandantului s'a oprit co­ta ora 2 și 36 corespunde asimpsie care momentului cân­d și foi gare« sa remar­cat & lumina vie3 car­ a­u ferst eáferss secunde, în largul marei. Alți fsme» ționari ai Astrei declară că au observat cum balo­nul a dispărut, în vaS&tr. , Paris. 30. — Președintele Repu­blicei a însărcinat pe prefectul ma­ritim din Toulon, să prezinte con­doleanțe familiei comandantului Hessis de Grenadan. La Paris nu­­ a primit nici o indicație nouă a­­supra dirijabilului „Okmud” care a căzut probabil pe mare. Regele Angliei, secretarul și ma­reșalul aeronautici din Bri­tania, au adresat mieșagi­ de condoleanțe. 1­­ ■ Paris. 31. — Cercetările făcute în largul mărei Sîcîliei, pentru a regelui Angliei r­egăsi urmele dirijabilului „Dixmu­de“, au fost împiedicate de fur­tună. D­a ce in ce se întărește mai mult credința că dirijabilul a pierit in urma unei explozii Londra. 31. — Pierderea dirija­bilului francez „Dixmude“ a fost deplânsă în toată Anglia. Regele a trimes d-lui Millerand, următoarea telegramă : „De­oarce din ultimele informațiuni primite reese, cu diri­jabilul „Dixmude1“ a pierit victima une nenorociri, vă rog domnule președinte a primi in numele na­­țiunei franceze, profunda simpatie pe care vă o transmit din partea întregului imperiu, pentru pierde­rea atâtor oameni viteji, a căror moarte prematură este regretată aci tot atât cât și în patria lor". D-l Samuel Hoare, ministrul a­­viației și Hugh Frenchard, șeful statului major al aviației, au tri­mes de asemenea telegrame de con­tiarele amintesc cu această oca­zîe, -pterus: sa ■ ibîlabîrcîi.-! scri**-!c R. S8 întâmplată acum 18 luni, a­­proape la aceleași comflțhini. Rezultatul alegerilor im Bă41 La alegerile pentru un lole de senator la Bălți a reușit candida­tul guvernului d. Eftimie Popo­­vici fost prefect. Victimele imprudentei IAȘI. 31.­­­ Artista de operetă Tamara Dumitrescu, aflându-se aflându-se într’o cameră a hotelu­­lui Binder, și ungându-și părul cu benzină, s’a apropiat prea mult de j lumânare, din care cauză i-a luat d­e părul La strigătele disperate ale im­prudentei artiste au sosit locatarii camerilor învecinate dări au reușit să stingă fapt­. Totuși Tam­ara Dumitrescu a a­­ut de suferit serioase arsuri cari au necesitat internarea ei în spi­tal. în Noui perch­ziții ca dela Curea Iași. 31. — D. Gr. Botez, subșe­­ful brigăzei de siguranță din ora­șul nostru, s’a prezentat judecăto­rului de instrucție dela cab. I­ că­ruia Sa adus la cunoștință că in ultimele zile s’au operat mai mul­te percheziții la câțiva locuitori de pe șoseaua Ciurea-Iași, în legă­tură cu misteriosul asasinat co­mis asupra flăcăului Vuza. Pe ßunare au început sa curgă sloiuri GIURGIU. 31. — Azi dimineață căpitănia portului a fost anunțată că pe Dunătre au început să curgă sloiuri mari de ghiață. Din această cauză toate șlepurile cu mărfuri și vapoarele ce se aflau ?n portul Ramadan, au fost condu­se în bazinu­­l iernatic. Vaporul între Giurgiu și Rusciuk va circula totuși Socoteală exactă •­ Sragi ț&tliuta, amm vo! vof afi câte 150 de legi pe zi și avei! numai 300 de E@S di­urnă. asf@ înseamnă ca­ți plătește câte 2 l­! de lege I I Miercuri 2 ianuarie 1924 OJirma BBteai mn min^t­e?> ° Tratatul de alianță franco-cehoslovac C­auzel e privitoare la Hohenzolern Praga, 30. — „Tribuna“ relevă dispozițiile tratatului de alianță cu Franța, prin care se împiedică re­­întoa­re­cerea familiei h­ohenzoler­­nilor la tronul Germaniei, opunân­­du-se la reîntoarcerea acestei fa­­milii, Cehoslovacia urmărește un scop eminamente pacific. Dat fiind că reîntoarcerea Kron­­prințului in Germania este neplă­cută atât republicanilor de acolo cât și oamenilor de stat responsa­bili, momentul ar fi prielnic să se scoată guvernul german din acea­stă încurcătură, făcându-se cunos­cut Kronprințului prin intermediul Marilor Puteri, că î s’a fixat In­sula Corfu ca reședință. E foarte posibil ca o invitație amicală în a­­cest sens să fie bine primită. * Vorbind despre convențiunea franco-cehoslovacă, ziarul „Cech“ spune că acest pact nu va altera întru nimic raporturile de priete­­nie ale Cehoslovaciei, cu celelate state ale antantei. Acelaș ziar mai pune că acest tratat ar putea să aibă o influență favorabilă asupra raporturilor cu sovietele. „Prager Tageblatt“ se bucură d­e faptul că acest tratat a fost în­cheiat cu statul francez, iar nu cu guvernul Poincaré, căci numai spri­jinindu-se pe o Franță care trăește in pace cu celelalte mari puteri, Cehoslovacia va putea să se a­­ștepte la foloase. Este imposibil că politica externă a Cehoslovaciei ar avea de scop să câștige priete­nia franceză, cu prețul unei dis­cordii cu grupul anglo-italian. „Bohemia“ precum și „Rude Pravo“ se abțin de a exprima pă­rerea lor pe când „Sozialdemo­krat“ organul socialiștilor ger­mani anunță o opoziție din cele mai violente. Beraerea Bânsa Crelati NOUĂSPREZECE VAGOANE SFA­RAMATE. DOI ORAV RĂNI­ți ȘI UN MORT Galați. 31. — Duminecă seara, la oră 10 luni„ s’a produs in gara Serdaru, o groaznică deraiere. Trenul de marfă cu No. 3356, compus din­­ 7 vagoane și condus de mecanicul Ghițun la intrarea in gara Serdaru, a deraiat din cauze necunoscute. Nouăsprezece vagoane au sărit de pe linie și au fost sfărâmate. Au fost grav răniți: caporalul marinar Viscu Mihail și soldatul marinar Petre Ciobanu de la Baza navală. Caporalul Jandarm Gavrilă Mer­lan, de la postul Șendrești, a fost ucis. Răniți­ au fost transportați la spital. Au sosit echipe de lucrători pen­tru curățirea liniei și azi dim., la ora 4, circulația trenului s-a reluat n mod normal. &ac«*s»Oo«*»<>9*«• • Se acordă grațieri da se bate?! Suntem informați că la minis­terul justiției se întocmesc ta­blouri de diferite grațieri de pe­depse, cu prilejul apropiatelor săr­bători. Tablourle vor fi gata, probabil, in cursul săptămânii. Ele urmează a fi, apoi, prezen­tate spre semnare Suveranului. •tHtlingaȘ«! Ancheta de la Regimentul 2 Roșiori din Bârlad BÂRLAD, 30. — D-l Hogaș, comisar regal, a terminat ori an­cheta făcută la reg­i roșiori din localitate, în jurul unor nereguli săvârșite ia acest regiment Un puternic incendiu lângă Iași Iași, Si. — Un puternic incen­diu a isbucnit ori în comuna Ciu­­rea din județul Iași. Din cauza lipsei de ajutoare flă­cările au consumat trei clădiri și o mare cantitate de cereale. Moartea deputatului Noblemaire Paris 5L (Rador). — Deputatul Noblemaire, care a reprezentat cât­va timp Franța în Societatea Na­­tinnilas. • tanatat din vS»tJL Ciocnii sângeroase in Afganistan -Londra 30.— Cu­­lurile a truia din Londra au primit informațiu­­ni din Kabul cum că trupele afga­nistane care operează în regiunea Shiriwari spre a face investigații asupra asasinilor ofițerilor brita­nici au avut ciocniri cu triburile din regiunea Makhiarmana. A­­ceastă ciocnire a avut ca rezultat pierderi de ambele părți. Locali­­tatea Makhiirmana nu este de­parte de trecătoarea Khyber insă raportul nu precizează dacă tri­burile Întâlnite cuprindeau pe a­­sasini. Acest raport este privit de cercurile oficiale ca o sforțare se­rioasa a guvernului din Afganis­tan de a pune mâna pe asasini Mesajul tronului englez Londra. — „Daily Mail“ crede a ști că s’au și stabilit liniile mari ale mesajului tronului care va fi citit în parlament la 15 ianuarie. Guvernul conservator va desfă­șura în mesaj un mare program căruia poate conta pe aprobare Camerei comunelor. El va anunța lărgirea asigurărilor publice și programului construirei de locuin­țe. Guvernul va cere apoi mijloa­cele pentru realizarea proiectelor propuse de conferința imperială în vederea desvoLărei imperiului Ia­ sfârșit, guvernul își va reînoi pro­misiunea de a face tot­­ posibilul pentru a obține regularea chestiei reparațiilor și a datoriilor intra­­date. Dacă AsquLh va vota împotriva acestui mesaj al tronului scrie zia­rul, el se va încărca cu păcatul de a fi răsturnat, împreună cu parti­dul laburist, un guvern cu adevă­rat progresist. Tocmai aceasta este și intenția pe care o urmăresc conservatorii cu programul lor. O crimă oribilă In jud. Iași Iași. 81. — O crimă oribilă n’a petrecut zilele trecute în comuna Costucheni. Locuitorul Vasile Andreescu băi­nuia­i că soția sa n­­bișeală a u­­cis-o, prin sugrumare. Crim­’n­a nl a fost arestit Germania plătește cheii­ieile d­e ocupa­­ție in fiul in Berlin. $1 Decebrie. — Pentru a nu compromite soarta tratati­velor politice, guvernul Reich­ului a hotărât să continue plata chelt­tuelilor de ocupație in Ruhr, «»

Next