Presa, februarie 1924 (Anul 2, nr. 287-310)

1924-02-01 / nr. 287

PRESA INDUSTRIA pe MOBILL ARADUL: EXPOZIȚIA ȘI VÂNZAREA : BUCUREȘTI-SIP CAROL 70jttS&ÜASA PARFUMS POUDRES-LOTIONS LTPIVER AZ­UREA POMPÉJA FLORAMYE TREFLE INCARNAT Veritabile numai cele Franceze cu semnătura H. Canonne: Taris Farmaciile și publicul­ ­e ce se ia 51 r|) în plus la refetele de sărbătoare.­Noaptea nu se găsesc farmacii suficiente deschise St­r. 8 3 Blănăria Klar & Ce. Viața bucureșteană BUCUREȘTI-Str. BISERICA EHEI, 7 IMPORTATIONS­O­RICTA Vinde hanuri fine brute și confecționate cu prețuri foarte convenabile.­­ Ateliere proprii pentru confecțiuni de mantouri și ori­ce fel de repa­rațiuni in aceasta branșă Zilnic primim la redacția plângeri Împotriva, măsurii luate de farmă­­­ciile din Capitală de a Spori cu 700 la sută preturile la rețelele ef­ec­tua­te de farmaciile cari sunt de serviciu noaptea sau un ziliig de sărbători. " Daci la c­elllte omecte Thaioi­area preturilor, într’o măsură oare­care, constitue o îngreunare a existentei lume] nevoiașe, apoi la cete'farma­ceutice, orice sporire neîndreptățită de preturi este o faptă într’adevăr condamnabilă. Ni s’ar putea argumentă că servi­­­ciul de noapte sau de sărbătoare, ca in toate domeniile, implică oarec­ari chel lucii supl­imentare. Dac pentru acoperirea acestora credem, că ar fi fost suficient ÎO, la sută peste tariful normal, care, slavă Domnului e destul de urcat. De altfel și asupra acestui tarif am­ avea de făcut observația că el nu e uniform, ci diferă adeseori de la o farmacie la alta, cu sume destul de apreciabile. E de relevat că înainte de război — când nu existau „farmacii de ser­viciu“ și când fiecare farmacist pu­tea să fie deranjat la fiecare zece minute —Se lua 1 lett în plus pentru rețetele făcute noaptea.­­ Dar mai e de­ subliniat și felul în care se face serviciul obligatoriu de Sărbătoare și de noapte. Se știe că serviciul sanitar, de comun acord cu cercul farmaciștilor din Capitală a ascâltit un tablou cu numele și a­­dresa farmaciei, de servicii, noap­tea și sărbătoarea și care apare în ziare și se găsește afișat în fiecare local. Mai mulți cititori ai ziarului nos­tru ne arată, că adeseaori unele din farmaciile așa zise „de serviciu" sunt închise, Iar dacă din întâmplare, după câ­teva ore de alergătură, ai prilejul să descoperi o farmacie deschisă, fiți poți obține atențiunea asistentului de­cât alunei când îi prezinți p­re - lela al cărei cost trece de 60 de lei. Credem că direcțiunea sanitară ar putea studia din nou chestiunea, în întregime și să avizeze la o nouă rezolvare a problemei. T. F. in OS2 2in F3 ADUNAREA MUNCITORILOR DIN ZERNEȘTI La congresul dela Cluj, se știe, că o parte din delegați au fost arlistați, bătuți și isgoniți din­ prag. Pentru a­cest fapt Sindicatele din tara, ai că­ror delegați au fost dați afară de la congres, au decis să iasă din vechi­le uhturii cari sun­t afiliate­ la consi­liu­l general din Clu­j și S’au afiliat uniunilor unitare afiliate la consi­liul general unitar din București. • Printre sindicatele afiliate noilor uniuni unitare,i este și sindicatul lu­crătorilor fabricai de hârtie și celu­loză din Zftffiești, județul Făgărași. Uniunea veche din Cluj, a trimes, la adunarea de Duminecă pe d-nii Lideraș și Georgy, iar din partea Un­Uinei unitare din București au participat d-nii Ghempet și Abra­ham și din partea comisiei regiona­le din Brașov, d. Iuliu Szabó. S’au­­imit cuvântări din partea ambelor tabere, și s’a decis ce le ee­­urmeaza : Lucrătorii speialiști, iTrenestașii și o mare parte din cei de specialiști, vor intra în noua uniune dela Bu­curești, iar o parte din de specialiști vor rămâne Cu vechea Uniune. METALURGIȘTII DIN REȘIȚA Duminecă dimineața s’a ținut la Reșița, o întrunire a lucrătorilor m­e­talu­rgiști. A luat parte și d. Despot Niculae din Timișoara, vice-preșe­­dintele uniunei unitare a muncitori­lor chimiști, metalurgiști și petro­liști din România, cu sediul la Bu­curești. Lucrătorii au protestat împotriva centralei din Cluj și au decis să for­meze un nou sindicat, pe care l-au afiliat la Uniunea unitară din Bucu­rești, asupra Arestării d-lui DO­BROGEANU D-nii Sîncavei și Cruceanu, ii ni­mele partidului comunist, împreună cu d-da Dobrogeanu-Gherea, s-au prezentat eri d-lui maior Cristea vrând să afle motivul arestării dom­nului Dobrogeanu. D. Dobrogeanu a protestat împotri­va acuzațiunilor ce i se aduc că ar fi corupt o santinelă la Văcărești spre a vorbi cu d Pauker. D. Dobrogeanu a declarat greva­­foamei. Nu știm dacă a da bacșiș udei santinelă, chiar dacă s-ar fi întâmplat faptul, este o crimă îm­potriva siguranței statului, și dă dreptul unui comisar regal să ares­teze un om­.­ Dacă a da­ și a lua bac­șiș este o crimă­ împotriva siguran­ței Statului, atunci, ar trebui să se transforme în Jilave, toate marile hub­il­i din România, pentru a in­tra în ele miniștri, șefii d­e cabine­te, damele voalate, etc. ADUNAREA TIPOGRAFILOR Lucrătorii tipografi au­­ inul­asea­ră o adunare gene­rală în sala sin­dicatelor. Au­ vorbit d-nii Pascal,­­Svveiger și alții. Sa discutat despre unificarea cu „Gutenberg“, ALTE ADUNARI Croitorii s’au întrunit aseară in Sala sindicatelor.­­— Astă seară se vor întruni lucră­torii metalurgiști pentru a alege un n­ou comitet pe anul 1924. *— După metalurgicii se vor în­truni funcționarii comerc­iali. . DIVERSE La 1 Februarie vor apare ziarele „Gazeta Funcționarilor“, și „Fer și Metal”, organul uniunei­ unitare a­ muncitorilor chimiști, matalurgiști și petroliști, din­ România cu sastul in București. BALURI Sâmbătă 3 Febriarie, se Va „„... saloanele „Turn Verei fi“ Balul si indi­catuii­i cizmarilor. CONFERINȚE -V x­­­. .*fțT Si jșgț Pentru-• Vineri 1 Februari* *-orfele S și jumătate seara în­ sala și»aie artai.­­­lor din str. Academiei..37.. .va avea* loc o șezătoare­­ literară, cu următo­rul program : .1) Conferinți tr­ifu­ Filipescu des­pre : Ori bun prieteni al găUirii; 2) Derlamc­ițiun­i* 3) ruccituri ;­­ 4) Muzică, etc. Intrarea liberă. .. ... «... Cota apelor Dunării Pe Dunăre curg sloiuri de la T.-Severin și pâ­nă la Giurgiu unde este înghețată, până la Brăi­la și de la Galați la Chilia. DINEU DIPLOMATIC D-na și d. Pâcleanu, ministrul României acreditat pe lângă gu­vernele din Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda, au oferit zilele terecute un num­e dineu di­plomate in. salvarigfe Ualace^dán­f""Cupeu bri­g.i. hotelului ^^Printrónssitaft. s’au rem­arcat: d-fia de Wedel Heinim­ mare damă de onoare la curtea reginei mame, șambelanul Krag*.. d. Al­tert ministrul Belgiei, contele și contesa Dzieduszicki ministrul Poloniei baronul Beck Frus mi­nistru în tabinetul suedez, d-na și d. Prince ministrul Statelor­ Unite, contele și contesă della Torre de La­vagna, ministrul Ita­­liei.­d-na Alintări della Torre­­ de Lavagna, d. Eu­gelle director in ministerul de externe. dd na. Van du Olict, d. și d-na țnsiscinatul de afaceri da Castro al Uru­­guaiului, d­. și d-na Boeck șeful protocolului din ministerul de ex­terne, d. și d-na de Reuterskiold, secretar de legație, primul secre­tar al legației cehoslovace și d-na Kub­a, secretarul legației Angliei și d-na Turner, d. Brun secreta­rii­ ministerului de externe sue­dez și d. George Lecca secretarul legației române. CEAI DANSANT j „Societatea Materna“ organi­zează pentru ziua de Sâmbătă 2 Februarie un cea dansantă la A­­thenée Palace de la 4- 8 p. m. Vor fi concursuri de dans cu premii. Circulația pe căile fe­rate române/maghiare­ ­ AU ÎNCEPUT tratative — TIMIȘOARA. 30. — Intre Ro­mânia și Ungaria s’au angajat ne­gocieri cu privire la circulația pe căile ferate. Negocierile sunt conduse de că­tre o­ comisie economică, din am­bele părți. Subcomisia care a ținut ședință azi înainte de masă în palatul dir. regionale a C. B. R. a hotărât ca, atât circu­lația mărfurilor cât și a­­cela a persoanelor, să ia o mai intensă desvoltare. AUTOMOBIL RENAULT 18-24 HP. în stare bună DE VANZARE­A se adresa la Administrația ziarelor „Presa“ și „Lupta*1 și la 4 Piața Cantacuzino Soc. „Materna“ mulțumește tu­turor celor cari au dat concursul lor pentru­ reușiții balului mascat dela 29 Decembrie 1923, bal care a produs un beneficiu net de 212.000 lei. Totodată face cunoscu­t că Sâm­­bătă 2 Februarie c.. organizează un ceas dansant între 4—7 d. a. la Hotelul Athenée-Palace, în scop de binefacere, cu premii p­entru dans." "''­­ D-nii miniștri Săveanu și Moșoiu au lucrat ori dimineață împreună la ministerul lucrărilor publice. Starea vedetă pariziană Nine-FOX dispusă a voia de la Olympia Paris, va debuta de Vineri 1 Februarie la TEATRUL ALHAMBRA In cursul unei întruniri socia­liste ținute la Dortmund, d-l Lo<r he, președintele Reichstagului s’a declarat partizan al despăgubiri­lor și a unei înțelegeri cu Franța și Belgia. 31 D. dr. Eracle Sterian, va ține Joi Ianuarie, în sala Fundaținei Carol, o consfătuire despre: „îndru­mări în medicina experimentală și noui mijloace în combaterea bolilor sexuale. D-rele și d-nii studenți ai facul­tății de litere și­­ filosofie din Bu­curești sunt convocați în adunare generala Sâmbătă 2 Februarie ora d.­a. în sala XVIII a universității, i­ai ordinea zilei demiterea fos­tului comitet al cărui termen a ex­pirat încă de doi ani și care totuși nu­ a dat vreodată sociotreală de fon­durile încasate și activitatea sa. D. Cre­tü Napoleon este invitat­a si depune mandatul și gestiunea pe cei trei ani. Se va proceda la noui alegeri. Convieful agrar a comunicat consilierilor agricoli că „în cazul când asupra contestației la împro­prietărire ale aceluiaș sătean, au intervenit hotărâri deosebite, se înțelege a se executa hotărârea favorabilă dată în interesul sătea­nului“. Duminecii 3 Februarie dr.­in orele 9 seara d-1 prof. dr. V. Babeș, va ține la Ateneu o conferință tratând despre „Pelagra" (cu procețiuni). Epidemie de scarlatină la Bratla DEAILA». 30. — Cu toate măsu­rile luate de serviciul sanitar e­­pidemia de scarlatină continuă să facă­­ ravagii în localitate. Ordonanța medicală, suspenda­tă acum câte­va zile și prin care se interzicea copiilor mai mici de ß ani a frecventa localurile pu­blică a fost repusă în vigoare. împrumutul Lituaniei in Anglia Londră^ 30. — Ziarele informează că tratativele începute intre guver­nul britanic . Lituania, asupra îm­prumutului lituan de 1 milion lire sterline, sunt pe cale de a fi termi­nate­ împrumutul ceru­t, va fi furnizat de Banca Anglia (Bank of England) și va fi garantat de guvernul bri­tanic. ... Sumele obținute vor servi la con­­struirea unei noui căi ferate până în Memel. M­­­urii și noaptea de 21 ian» lb­ 14 ft. Georgescu, călea Griviței 277; Grh Dan, călea Griul­ei 183; S. Schunda, Piața Buzești 46—17; E. Schuster, calea Victoriei 154; Gh. Bu­linota, str. Regală C. N. Wasser­­m­an, calea Moșilor 97; A. Cepleanu, calea Moșilor fűti,,, lb Niculau, ca­lea Hahovta 81; G. HaidâȘcău­, str. Garot 89; V. Gheorghiu, str. Gazăr­­mei 95; A. Solo­m­uti, calea Dudești 80;­ N. StefüSCUI, bulevardul Eisabe­­ta 4έ; M Faleacu, bulevardul Gol. M. Ghiica 5?; G. Faraschivescu, ca­lea Șerban Vodă 118; S. Leon­escu, str. Romană 125; Barozzi, calea Ga­lărașilor 189. INFORMATION! Dri dimineață d G. Miczescu, ministru­ justiției, a lucrat din nou cu com­isii mcd pentru redac­tarea proecfiunii d­e legi­ a­dulți­lor, urmând discutiunile pristei­piale, asupra punctelor notate în proect. I-1 Traian Karnabat șef de bi­rou principal în administrația cen­trară, a m­inisterului comunicații­lor, a fost transferat pe ziua de 1 Februarie în aceiași calitate la direcți­­unea generală a c. f. r. * Bri s’au întrunit din nou, în ca­binetul d-lui ministru Tancred­ Con­­stantinescu, reprezentanții fabrice­­lor de hârtie șí d­e a discuta chestiu­nea furniture­"de hârtie pentru stat. Cum nu s’a ajuns la nici un re­zultat, asupra prețului, a rămas să se­rie o nouă" Consfătuire. Comisiunea pentru procedura pe­nală s’a întrunit ori dimineață la ministerul justiției, sub președinția d-lui Ionescu-Dolj, secretar general. Vaporul „România“ pleacă la 1 Fe­bruarie cu călători și marfă la Cons­­tan­tinopol, Jaffa și Alexandria. Teatrul Eforia Compania TANASE. astăzi MARELE SUCCES 1 Subțire (tutea Revistă de A. de Herz Duminecă 3 Februarie MATINEU, ORA 3 Montare și fast extraordinar Marți, 29 crt., tânărul advo­cat Stănciulescu Constantin, licen­țiat în drept al Academiei de Înal­te Studii Comerciale și Industriale, și-a susținut cu succes teza de doctor în drept. Comisiunea, odată­rea titlului de doctor, cu decerna­r a felicitat călduros. Consiliul centralei obștiilor a ce­rut ori ședință, aprobând mai multe cereri de împrumut făcute de că­tre cooperative și obștii. A exa­minat de asemenea situația preca­ră a „Uniunei cooperativelor agri­cole din Buzău“. Eli s’a instituit la Casa centrală a improprietăririi, comisiunea pen­tru­ numiri și înaintări ; Comisia de examinare a candidaților la exa­menul de capacitate ; subcomisiu­nile pentru serviciile exterioare ; comisia de disciplină La Cluj s’au stabilit norme stric­te in vederea candidaților de avo­cați, adică a celor cari s­unt in a­­nii de practică. De asemenea s’a mai hotărât ca avocații din oficiu să fie ceruți de barou. Cu începere de Duminică 3 Fe­ . bruarie a. c. Comitetul de doamne instituit la Prii­­ăria Capitalei pen­tru adunarea jir fetftfuri necesare construirei la Techirghiol a unul pavilion Copiilor aâistați ele Ho­­fiiărie, va da în au­teanhri­ vlCI^fie o «orie de 8—10 ceaiuri dansantei cari vor avea loc îti­ fie sare Disci­minică de la orele 4—8. . .­sâu Organizația controlului .cețâței­nesc pentru leftem­irea traiului' cheamă gospodnele și cetățenii coiniminatbri din Capitală." la' tranitva publică care se va ține astăzi Joi, orele • 8 S jum. scana › la școala Cuibul cu­ bu­zS­ nti­ a#*­­Știrbei Vodă 99. Sâmbătă 2 Februarie cor., la ora 4 d. a. va avea loc în localul Școalei primare de bileți Golescu, din strada Azilul de noapte; d­is­ch­iderea școalei pentru pregăui­­rea lucrătorilor chelneri. Dela 15 Decembrie până la­ 15 Ianuarie s’au exportat în Ceho­slovacia și Austria un număr de­­ 860 vite. Se aduce la cunoștința tuturor­ celor interesați că termenul de una lună prevăzut pentru decla­rarea datoriilor prin regulam­en­­tul publicat în­­.Monitorul Ofi­cial” din 27 Ianuarie crt. privește numai pe acei debitori cari nu și-au făcut încă declarațiile potri­vit legii dinn 3 Iunie 1923. Revizorul școlar al Capitalei, aduce la cunoștința institutorilor și institutoarelor, efi adunarea ce trebuia să se țină azi Joi 31 Ian. 1924 a. c. la soc. institut, din str. Parlamentului, sub prezidenția d-lui P. Ghițescu, directorul ge­nera­l al învățământului primar, se amână pentru Joi 7 Februarie orele 6 seara. Asociația generală a medicilor ve­terinari, va ține ședință Duminecă 3 Februarie o.r. ora 10 a. m. În loca­lul din straja­­ fai­serica Udricani 3?, București, la ordinea zilei fiind : 1. Programul adunărei generale ce se va ține la Cluj, anul acesta ; 2. Acordarea în­ principiu de către Pri­măria Capitalei, a unui loc, pentru căminul veterinar ; 3. Căminul cor­pului veterinar ; 4. Ajutorul de dat văduvelor și alte chestiuni. D. C. Garoflid va vorbi Sâmbătă 3 Februarie, la orele 0, la Fondația Garol despre „Problema monetară și agricultura”. Conferința face parte din seria or­ganizată de „Institutul Economic Românesc“. D-l Tabăcovici și-a dat demisia din cauză de boală, din demnita­tea de decan al facultății juri­dice pe lângă Universitatea din Iași.­­ Viitorul decan, se crede că va fi ales în persoana d-lui Eugen Herovanu sau Retro Dragom­i­rescu, Dispariția unui ardelean repatriat CONSTANTA. 30. — Au sters acum câteva zile in portul nos­tru mai mulți ardeleni repatriați din America. Intre aceștia se găsea și un anume Josef Juca care urma să plece cu ceilalți la locurile de do­m­iciliu. După un timp s’a observat dis­pan­ț­îi­ lui Juga .care cu toate cer­cetările siguranței n’a putut fi­­ d­escoperit. Rasbunarea inventatorului (roman de moravuri de Courthe Mahler) întrebând de scumpa lor sănăta­te, *1. colonel le mai făcu și câteva comp­li­mente pe când ochii lui «am obosiți urmăreau cu evlavie toate mișcările tinerei fete. D-na Uozek nu-și trăda de­loc necazul ce simțea ci din potrivă fu și m­ai prietenoasă cu cel care nu avea pentru ea nici o privire. — Am venit să am asigurarea că negreșit vreți participa la vânătoa­rea ce voi da în pădurea de la Baiuș. — Vom veni cu cea mai m­are plăcere, d-la colonel, mai ales că se spun lucru­ri minunate despre noul aranjament al castelului, răs­punse tânăra văduvă. Am orații­at o valerie de table de care s’au ocupat și ziarele. Nu-i așa Em­­ro că mai toate­­ ziarele au lăudat tablourile d-lui colonel? — f­ii, mamă, am citit,și eu» — Sunt încântat că v’ați ocupat câteva minute cu umila m­ea per­soană, zise il,­isaius deși ei plătise destul de bine celor cari i-au­ des­cris castelul și galena de tablouri E fiîtin­os acolo și - ar putea trăi în deplină fericire dacă ar fi o stăpână. Da, castelului îi lipsește de Iriuit o stăpână, repetă el pri­vind lung spre Elvira care se roși cub privirea lui: _‘rezu că fata se tulburase de bucurie. Elvira însă ar fi dorit din toa­tă inima să i­dea un răspuns ne­gativ pentru a-i scoate din minte ideea că s’ar putea să-i primească ce­rerea în­ căsătorie. Știa însă că la castel va fi și rohan și că la serbările ce se Vor da vor fi fliu nou la­olaltă și do­pul o învinse. Ar fi fost negreșit mai bine de ar fi avut curajul să renunțe la toate petrecerile, să uite întregul trecut și un bun înotător să se a­­run­ce dintr’odată în valurile reci ale vieței pentru a eși la un liman, dar nu avea acest curaj și mai a­­les mama ei nu i-ar fi iertat o a­­tare îndrăzneală. Răspunse colonelului cu blânde­ța ca și când n’ar fi bănuit deloc intențiile lui. D. Rains era atât de convins că averea și persoana lui puteau fa­ce fericită pe ori­care femee, în­cât nici o secundă nu-i­ trecu prin minte că fetița asta săracă și ti­midă­­ ar putea refuza. După un sfert de oră de convor­biri banală, pr­esarată cu diferite aluzii la planurile sale, d. Raids plecă foarte bine dispus. • • • , ♦«■ [UNK] [UNK]• * * t — Ei, drăguța mea ai văzut ce mutră caragh­ioasa făcute d. Rains invitându-ne la chstel, zise d. Un zek. — Da, bine ce a plecat Cu­ greu m’am stăpânit să m­u-i sjimt­ aitovUn­­ul. Ar fi foarte frumos din partea lui dacă m’ar lăsa la pate. — Cu ce -aer desn­âdat,f ®i vor­bești tu de o ecsátijrie pe care ar primi-o cu bucurie multe-fete bo­gate. -s­ci, draga mea se cunoaște că nu știi ce serioasă este vieța. Uăndeș­te-to ce trai plăcut ai duce tu ca stăpâna cartelului Rains și ce te așteaptă dacă vei intra ca guver­n­­antă undeva. Oh, o foarte amară pâine în ca­sa Străinilor. * ■ ? — Știu, dar nu pot facă altfel. — rodan e prea sărac, OK­S-11 Elvira cu­ ochii plini de sacrifici îngână făcând un gest negativ : — Mamă dragă, crede mă, nu pot face altfel, ori ce ași suferi. Te toți să nu mai vorbim de asta. — Eu nu-mi fac decât datoria și rin știu deloc să te supăr. — Iartă-mă bhăieuță, fitt te Su­păra tu . . . — Oh, de­loc ! Ori ce vei face, eu te voi susține. Dar te rog gân­dește-te bitiri, nu te artifica singu­ră.. în mizerie. . , I?­­.C . : Dacă pierzi ocazia asta, ține Știe de nu vei regreta toată viața. — Nu pot, un pot mamă! excla­mă fata ștefl din cameră. Simțea că să­­ înăbușe că va is­­bucni în pu­flis cu hohot, de va mai sta în fața ei. Plecă cu pași repezi pe stradă ,și se îndreptă spre parcul unde atei cântând muzica militară la patinaj. După câ­teva minute se hotărî să se distreze și ea; patinele ei erau păstrate la­ garderobă. După ce-și puse patinele era ga­­ta să plece când văzu coborând scările spre lac. Cu­ gu­­erul­ blănei ridicat, cu mâinile în buzunare se opri în fa­ța ei , j*ra Walter.. Rains. . Sunt im­ spuse.de fericit d-ră Gorek de întâmplarea a ta, zise el salutând.. Treceam doar așa ca să văd curti mai cad patinatorii și iată că no­roc­u­l meu... — Și d-ta vr­ei să patinezi, îl întrerupse Elvira nu tocmai mul­țumită la vederea lui. — Nu mai patinez de când eram de 15 ani, tu­rst Dozek, așa că n’aș mai avea curajul să încerc. Insă regret acum, regret din suflet, căci ași avea fericirea să te însoțesc în sbor pe sacul gh­etei. Ah, cum ași mai sbura eu d ta până la infinit ! Ea râse deși din glasul și pri­virea lui înțelese ce patin­ă îl mis­tuia. — Nu e chiar așa de greu patina, dar infinitul act se vede a­colo la m­al. Văd însă că ai o blu Lcă bună și e mai plăcut la căldură decât colo unde în ori­ce clipă riști să fii lovit și doborât de ci­neva. Ochii lui avură un fulger sinis­tru, de patimă și durere. — Ar fi o mare fericire să te pot însoți d-ră, măcar câteva mi­nute. — Nu vreau să te am pe con­știință d-le Rains. La rovutiere. Eu sunt înghețată și trebuie să fac mișca­re. Se depărtă ca o săgeată în tac­tul muzicei plutind ca o arătare în lumina vaporoasă a zilei de iarnă. ¤ Walter plecă a­gale continuând să se uite spre lac și iată ea vă­zu pe un patinator apropiindu-se d­e Elvira în cercuri largi și sigu­re. Recunoscu pe Ioana și sufletul i se umplu de ură. Ioban reuși să se apropia de El­vira și luându-se de mână tinerii plecară înainte pe când cel care sta pe mal tremura chinuit de ge­lo­zie. Elvira într’adevăr părea că sboară și lohan ținându se de mâ­nă era atât de fericit imat i se părea lacul infinit și ce­rul cobo­rât la pământ. — Te-ai remis după truda dan­sului,­­ a zis Elvira râzând când îl văzuse. — N’am­ fost de loc ostenit, îtii­i­ți tânărul care venise la patinaj anume ca să o întâlnească știind că ea venea aproape în toate zi­lele acolo. — Ce frumoasă zi avem, zise fa­ta abia respirând. E minunat ae­­rul. — Și ce frumos cântă astăzi mu­zică. (Va unita) «O» ♦

Next