Primăria Sibiului, 1995 (Anul 4, nr. 130-181)

1995-10-14 / nr. 170

SIBIUL Motivația acțiunii Mersul necompetitiv (la alegere 4,8 sau 12 km) nu cere o formă fizică specială, îmbunătățește funcționarea in­imii, reduce tensiunea arterială și colesterolul, alungă stresul. Deviza „începeți astăzi cu noi, continuați mâine cu toată familia și prietenii“. Cine sunt organizatorii Consiliul Local și Primăria Municipiului Sibiu, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport, în colaborare și cu sprijinul instituțiilor și agenților economici din Sibiu. Cum va fi­ în intervalul de timp cuprins între orele 10 și 17, locuitorii municipiului Sibiu, fără limită de vârstă, vor avea posibilitatea să parcurgă, fără a alerga, trasee de 4, 8 sau 12 km. Va fi stabilit un timp maxim, pentru ca participanții să nu alerge sau să întârzie foarte mult. Traseele dinainte stabilite, în municipiul Sibiu și împrejurimi (străzi prin­cipale, Parcul Sub Arini, Pădurea Dumbrava) vor avea amenajate secretariate pentru plecare și sosire, puncte pentru vizarea talonului, pentru odihnă și recreere. După parcurgerea traseelor, participanții vor primi diplome prin care se va atesta participarea la „Ziua mondială a mersului pe jos“ și la întrecerea de la distanță cu locuitorii municipiului Târgu Mureș. Ce se dorește prin această întrecere, întrecerea între locuitorii celor două orașe poate dezvolta spiritul de echipă, de apartenență la comunitate, „confruntările“ pe plan sportiv, cultural și în alte domenii de in­teres social fiind benefice pentru toți. Mai mult decât atât, această întrecere poate să ducă la ex­tinderea relațiilor de prietenie și colaborare pe multiple planuri între cele două comunități. Ce înseamnă întrecerea între Sibiu și Târgu Mureș? Numărul de participanți, atestați prin documentele de înscriere și validare după par­curgerea unui traseu, raportat la populația totală a orașului (procente) va da câștigătorul. Dar, în mod sigur, câștigători vom fi cu toții. Sibienii și mureșenii vor avea posibilitatea să petreacă un sfârșit de săptămână activ, plăcut pentru fiecare.­ ­ZRIfI MONDIALUÍ fI MERSULUI PE JOS 15 octombrie 1995 Sibiul în întrecere ca Targa Măreț Fondat în 1992. Prima publicație a unei Primării din România apărută după Decembrie 1989. SAPTAMANAL DE INFORMARE • ANUL IV • NR. 170 • 14 - 20 octombrie 1995 • 4 PAG • 100 LEI Sibiul, iarăși în întrecere Va fi o nouă "Challenge Day", întrucât data de 15 octombrie este declarată, pe plan mondial, „Ziua mersului pe jos“, din inițiativa Consiliului Municipal, o delegație alcătuită din d-na con­silier Iuliana Drăguțoiu, dl. viceprimar Aurel Maxim și dl. Dorin Nan, directorul DJTS, s-a deplasat, la începutul lunii sep­tembrie, la Târgu Mureș, unde a luat legătura cu primarul și viceprimarul provocându-i, în felul acesta, pe locuitorii din Târgu Mureș la o întrecere cu sibienii, care se va desfășura, simultan, în cele două orașe, duminică, 15 octombrie, între orele 10 și 17. După cele două participări, încununate de succes, la „Challenge Day“, putem spune, fără să ne lăudăm prea mult, că Sibiul are deja o bună experiență în or­ganizarea și desfășurarea unei competiții de anvergură, majoritatea locuitorilor săi antrenându-se cu entuziasm în întrecere, din dorința sinceră ca orașul nostru să iasă învingător, dar și din plăcerea de a-și oferi o zi agreabilă, petrecuta în aer liber. Chiar dacă târg­­ureșenii nu au experineța noastră, din discuțiile care s-au purtat la nivel de primării, a reieșit că sunt foarte interesați să înceapă și ei o ac­tivitate de acest gen, care, implică, pe de o parte, antrenarea a numeroși cetățeni ai orașului, și, pe de altă parte, constituie un pretext de a petrece într-un mod plăcut o duminică, având, preg­nant, sentimentul că într-adevar aparții comunității în care viețuiești. (continuare în pag. 3) Anca-lleana Moraru Cine a fost Ilie Măcelaru­? Personalitate proeminentă a intelectualității române din Transilvania, militant neobosit pentru drepturile românilor aflați sub ocupația Imperiului Austro-Ungar, Ilie Măcelaru s-a născut la Miercurea Sibiului, în anul 1822. A făcut studii juridice, devenind magistrat. Participă la Revoluția de la 1848 - 1849 din Transilvania, alături de Simion Bărnuțiu, Avram Iancu, Andrei Șaguna, Sterca Șuluțiu și de alți intelectuali, clerici și laici. Este condamnat la moarte și apoi grațiat, împreună cu grupul de intelectuali militanți, Ilie Măcelaru pregătește și redactează, în cadrul Conferințelor Naționale ale românilor, ținute, la Sibiu, în anii 1861 și 1862, documente cuprinzând revendicările românilor, documente pe care le susține la Viena, în calitate de delegat, obținând sprijinul împăratului Franz Josef I în vederea convocării unei noi Diete a Transilvaniei pentru votarea unui articol special cu privire la recunoașterea națiunii române ca națiune egală în drepturi cu toate celelalte națiuni din Transilvania. Ca deputat în Parlamentul de la Pesta (1866, 1867), Ilie Măcelaru coordonează activitatea deputaților ardeleni, constituiți într-un club politic, promovează ideea autonomiei Transilvaniei și accentuează necesitatea folosirii de către români a limbii naționale. Susține, de la tribuna Camerei din Pesta, „Pronunciamentul de la Blaj“, document redactat cu ocazia aniversării a două decenii (la 3/5 mai 1868) de la Adunarea Națională de la Blaj. „Pronunciamentul“ reprezintă un protest al întregii națiuni române față de dualismul austro-ungar. Ilie Măcelaru combate vehement în Dietă proiectul de lege cu privire la situația naționalităților din Ungaria, înaintează proteste președintelui Dietei de la Pesta, le publică în presă, însoțite de o declarație de opinie, intitulată „Asupra situației politice a națiunii române“. (continuare în pag. 3) Ipostazele Bisericii Azilului Contribuția Universității Săsești la întreținerea Spitalului Cercetând registrele de socoteli ale funcționarilor magistraturii sibiene, lesne realizăm că, într-o ordine a priorităților, cheltuielile pentru întreținerea spitalului orașului ocupă locul al doilea după cele legate de conservarea și dotarea turnurilor de apărare și se află într-o relativă proporționalitate cu cheltuielile ocazionate de plata unor spioni în Țara Românească. Aceste cheltuieli se referă la întreținerea așezământului, sumele fiind destinate nevoilor celor sărăci și bolnavi internați acolo. Având în vedere rolul jucat de călugări și, implicit, de biserică în viața comunității, realizam că, din aceste fonduri, o parte era alocată reparațiilor bisericii. Ne aflăm în posesia unor registre de socoteli din a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul celui următor. Cifrele nu sunt complete, ele având mai mult valoare ilustrativă. O­ norocoasă excepție o reprezintă registrul de socoteli al spitalului din perioada 1503 - 1505, care cuprinde sumele cheltuite la acest interval de timp: în 1503 -122 de florini și 82 denari, în 1504 -197 florini și 13 denari, iar în 1505 -13 florini și 18 denari. în aceeași perioadă, pentru întreținerea leprozeriei se cheltuia o sumă dubla: 774 florini și 51 denari. (continuare în pag. 3) ______________________Petre Munteanu Beșliu Consiliul Municipal a hotărât Strada Timișului își va relua vechea denumire:str. Avocat Ilie Măcelaru După cum am mai informat, în ședința din 28 septembrie a.c., Consiliul Local al Municipiului Sibiu a aprobat schimbarea denumirii str. Bahluiului în „Victor Papilian“ și a str. Timișului în „Avocat Ilie Măcelaru“. După prezentarea persona­lității complexe a magistratului și omului politic Ilie Măcelaru, în finalul referatului prezentat con­siliului de Comisia pentru activități științifice, învățământ, sănătate, cultură, protecție socială, sportive și de agrement se concluzionează: „Propunem Consiliului Municipal Sibiu să restituie străzii Timișului denumirea sa istorică de „Avocat Ilie Măcelaru“, ca un gest modest de reașezare a patriotului Ilie Măcelaru în Pan­teonul personalităților ilustre ale Sibiului: Andrei Șaguna, Gh. Barițiu, dr. Ioan Rațiu, Axente Sever. Recunoașterea contribuției acestor oameni, implicit a lui Ilie Măcelaru, la emanciparea românilor din Transilvania pentru înfăptuirea Unirii, deci a României moderne, înseamnă a recunoaște Sibiului demnitatea sa de capitală politică și culturală a luptei neobosite și curajoase pentru drepturile românilor din Transilvania“. Startul se va da ,duminică, 15 octombrie, la ora 10, din fața Primăriei, când se va inaugura competiția dintre Sibiu și Târgu Mureș. Apoi, pe tot parcursul zilei, sibienii doritori să se înscrie în întrecere, vor avea posibilitatea să opteze pentru unul dintre următoarele trei trasee ce vor fi parcurse per 200­0g. TRASEUL 1: Primărie - B-dul Victoriei - Bazinul „Olimpia* - Parcul „Sub Arini“ - str. Avrig -Parcul „Sub Arini“ („Bolta Rece“) - Stadionul Municipal. Distanța: 4 km. Timp: - minim - 60 minute. - maxim - 90 minute. TRASEUL 2: Primărie - B-dul Victoriei - Bazinul „Olimpia“ - Parcul „Sub Arini" - str. Avrig (traversare) - Cabana „Valea Aurie“. Distanța: 4 km. Timp: - minim - 60 minute. - maxim - 90 minute. TRASEUL 3: Primărie - B-dul Victoriei - Bazinul „Olimpia“ - Parcul „Sub Arini" - str. Avrig (traversare) - Cabana „Valea Aurie“ - Parcul „ Sub Arini“ - Stadionul Municipal. Distanța: 8 km. Timp: - minim - 120 minute. - maxim - 180 minute. TRASEELE ÎNTRECERII Aproape de sfârșitul mandatului, o idee interesantă Dl. consilier Deac propune ca ședințele de Consiliu Municipal să înceapă la ora 9 dimineața și să fie mult mai dese „Părerea mea este - a spus domnia sa în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Local al Municipiului Sibiu - că sunt foarte multe probleme, deosebit de importante pentru această urbe. Ne întâlnim după-amiaza... Fiecare e obosit, vrea să plece acasă... Foarte multe probleme trebuie, însă, puse la punct. N-ar strica să ne gândim să ne întâlnim mai des. Cred că ar fi util să organizăm ședințe extraordinare, în care să lămurim ce facem cu „Apa Sadu“, cu tronsonul Alba Iulia... Sunt probleme mari, care implică bunul mers al vieții sibienilor. Trebuie să discutăm mult mai serios și mai eficient. Cred că ne lăsăm prea repede bătuți. Nu „că nu ne dă bani“! Trebuie să ne dea! Dacă noi suntem consilieri și noi conducem această urbe, trebuie să găsim soluții. Nu zic ca-i cea mai bună părere. Eu zic că-i populistă. Sunt oameni, dintre noi, care dimineața nu pot să vină, dar sunt și alții care pot. Să ne întâlnim dimineața, la ora 8­ în felul acesta, întâlnindu-ne o dată la trei luni ca să hotărâm soarta Sibiului, eu zic că nu-i bine. Cum am găsit ceva soluții pentru „Inter“ azi (n.n. 28 sept. a.c.) eu zic că se poate rezolva ceva. Dar nu se poate rezolva la ora 16 după-amiaza. Eu, unul, vă mărturisesc sincer că sunt obosit...“ (A.I.M.)

Next