Primăvara, 1923 (Anul 3, nr. 1-52)
1923-11-25 / nr. 48
Anul in. Mr. 48.I iIMBOUA Nr. •I Onor Prețuit teu. Sanvcolaul mare, 25 Noemvrie 1923 TELEFON Nr. 39. Redacția și Administrația Librăria Primăvara Str. Principele Carol Nr. 36. Asociațiunea:Astra . s r Șaguna 6 *la an . . • 44 Le ?intra preoți,invâțători, țăran!. Un sn . . . 40 Lei, 8 toni ... 20 Lei. * Iani ... 10 Lei. Pentru America: 2 Dolari. Iugoslavia 45 Dinari Pentru etreinătate 801e Sibitu DUPĂ VIZITA REGALĂ. " A trecut cu bine și cu sănătate și această vizită regală așteptată cu atâta dor și bucurie de către poporul bănățean. Noi cami petrecem în mijlocul poporului și aplecăm urechea spre a asculta expresiunea gândirii și simțirii sufletului poporului ș tim, că venirea M. S. Regelui în Bănat, a fost așteptată cu multă însuflețire. A așteptat-o și a și manifestat-o. Cei ce au fost în orașele Timișoara, Lugoj și Caransebeș și în satele românești Comloș, Pesac și Izvin, nu pot decât să grăiască"adevărul că poporul și-a primit cu toată dragostea lui dorită pe Regele său. De mii de ani am așteptat această zi noi românii bănățeni și a văzut și M. S. că multă dragoste păstrează bănățenii României Mari și făuritorului ei M. S. Regelui. O spunem aceasta, pentru că s’a încercat dintr’o parte — câțiva mânioși — să vadă lucrurile prin ochelarii politicei, că Comloșenii și Nereienții nu au defilat. Noi știm că Comloșul a fost prima comuna care a deschis cortesul, și mai știm că în Comloș s’a muncit și ziua și noaptea pentru că primirea M. S. Regelui să fie regată și comloșenii se pot mândrii, că împreună cu celelalte comune din jur au făcut un cartej de călăreți care după cum spuneau mulți din antuturatul M. Sale și alți particulari, nici la Timișoara, nu a fost mai impunător. Cetitori noștri se vor întreba ce rost mai este sa spunem aceasta. Vrem ca să nu se mai spună că poporul a făcut aceste pregătiri vreunui partid. M. S. Regele Ferdinand I. Suveranul României, nu este expresiunea nici a partidului liberal, nici a celui național și nici a unuia, ci este sinteza expresiunei dorinței și intuinței poporului întregei țări și Comloșenii și toți ceialalți când l-au primit au uitat toată grija cea lumească a partidelor în aceste clipe căci, de veacuri a așteptat sufletul lor aceste clipe ale învierii. Că va fi fost și vre’unul care a crezut că fără el, nu are să răsară și să se înalțe soarele, a curat povestea cocoșului care și-a uitat să bată din aripi și să cânte dimineața crezând când va răsări soarele. Așa vedem noi lucrurile când se mai încearcă a se nega înînsuflețirea primirei M. S. Regelui în Bănat. Dacă 99 spun, că a fost frumos și foarte bine și M. S. Regelui i-a plăcut și a văzut că bănățenii îi pătrează și manifesta dragostea — suntem bucuroși de aceasta constatare. M. S. Regele în Bănat. Din Cenad Au luat parte cu multă însuflețire vr’o 500 persoane la Comloș la venirea M. S. Regelui Publicăm aceasta cu plăcere, pentru că din raportul nostru culegătorul a uitat să culeagă că și Cenaclul a participe deși era a două comună scrisă în raportul nostru Și a văzut toată lumea frumoși călăreți,, trasurile, pe intelectuali! și defilarea comunei Cenad. Di preot Gionescu, a participat și la serviciu din biserică. Au fost prezent Doi învățători D. Bozian, G. Perien și notar V Giurgiu, primarul și farte mulți fruntași ai comunei, ca sa dovedească cu toți dragostea mare ce o auță de România și M. S. Regelui Ferdinand l Fac și cinste conducătorilor și poporului care își cinstește și iubește țara și pe conducătorii ei. Teremia mica. Cup ăeme publicămică din Termica mică a luat parte parte la venirea M. S aproape 1000 persoane in frunte cu Di notar M. Hungar Di paroh Springer înv. dir St Bohn D! subnotar St. Weber primarul 1. Hügel și muzica în frunte cu Șeful ei Dl Mattiasz. Au defilat și tinerimea cu durvaiul. Și cum ni se scrie că au luat tiner și bătrân fiind pentru ei ca cetățeni buni o frumoasa sărbătoare. Ne bucurăm și publicăm aceasta. De la Comloș, M. 8. Regele, a plecat la Timișoara, de unde a fost petrecut cu multă insufleție la gara plecând spre Lugoj. La Lugoj La ora 9 trenul regal întră în gara frumos „împodobită Un numeros public, care a ocupat toate locurile de unde se putea vedea Regele isbucnește în orele nesfârșite. Pe peron șefii autorităților. Cum se oprește, trenul, în liniștea prilejită de solemnitatea momentului apare Regele, însoțit de Mareșalul Curții, căre i dă ajutor la coborâre. Primarul Harambașa într’o frumoasă cuvântare aduce salutul orașului, oferind pâinea și sarea tradițională In urmă prefectul Cornean prezintă pe șefii autorităților. De pe peron M. La trece în sala de așteptare unde se întreține cu delegațiile reuniunilor de femei. Spre biserică De la gară cortegiul regal format din numeroase automobile se pune în mișcare. In frunte cortegiul este deschis de un numeros banderiu. Întreg orașul e un codru de verdeață. Toate casele frumos împodobite. Coloane de verdeață atât pe marginea drumului, cât și în toate locurile rămas libere. Chiar și delegațiile de țărani, venite din toate satele, așezate pe marginea drumului, unde Urma să treacă regele, după regiuni, formând cordoane vii, pitorești, arată că organizatorul a fost un om dotat cu mult simț estetic, dar și practic. Asfel aici vedeai înșiruindu-se satele de pe valea Cărișului, de pe lângă Șosea, de dincolo Valea Bârzavei, ținutul Bocșei și Reciței, mai apoi jurul Lugojului, valea Begheiului, etc Dlui V Simonescu, care a desemnat artistic și micul de udare al Teatrului Comunal din Timișoara, îi revine tot meritul organizarei artistice a decorurilor. In biserica mare. La intrare în biserică corul lui Vidu Intonează o foarte reușită compoziție, scrisă de maestrul Vidu pentru încoronare, dar cântată numai acum pentru prima dată. In ușa bisericei Alba este primit de un numeros cler având în frunte pe Episcopul Bădescu al Caransebeșului și protopopii Dr. Popovici și Ghidiu ce nu celebrează și sf. Hturgie. Răspunsurile sunt date de corul lui Vidu. După slujba Dumnezeiască M. Sa cu suita trece la biserica unită unde sunt întâmpinați de cler în frunte cu episcopul Nicolescu. După slujba religioasă de aici M. Sa Regele visitează orașul și vrem o ^câteva instituții și stabilimente. Vizitarea orașului In uraiele țărănimei noastre venită cu zeci de de mii ca să vadă pe domnitorul țârei, pe primul Rege al tuturor românilor M. Sa și suita să îndreapă spre fabrica de mătase, mătăsărie cum îi zic lugojenii. Aici în lipsa Dlui Popa care e în străinătate este primit de Dna Popa, care-l salută în cuvinte emoționante. Mai spontantă și călduroasă a fost însă sărbătoriea Regelui de câtre fetele din țesătoria acestui stabiliment. Acestea, toate fetele țărani români din jurul Lugojului, la vederea Regelui au isbucnit într’un entuziasm și strigăte de bucurie, care a cuprins pe toți cei de față, transformându-se întregul atelier într-o scenă, în care un popor adânc dinastic își sărbătorește pe Regele său. La Asiiul orfanilor de răsboi. De aci visitatorii au cercetat Spitalul județan, unde șeful spitalului a rostit un cuvânt de binevenire, trecând în urmă larșiiul orfanilor de răsboi. La Intrare un orfan din comuna Iladia primește pe Rege ca un înduișător salut din care am reținut următoarele fraze finale spuse cu multă convingere: „Ni se spune că suntem orfate. Noi nu, suntem orfani, căci noi avem o mamă, e Regina noastră, avem un tată, e Regele nostră. Intră iată căci copii săi te așteaptă in urmă au fost presentați Dnul și Dna Vidu. Dna Vidu care are creanței tot meritul pentru conducerea așilului, organizând și supraveghiind in acelș timp și o altă secție a așilului aflătoare în Găvoșdia. In sala de recepție a vorbit în numele secorfanilor de răsboi Dna Dr. Vălean, iar in numele Comitetului regional al acestei societăți Dna Dr. Cosma a rotit un discurs emoționant și mm't apreciat, pe care regretăm că nu-l avem textual pentru al reproduce. Banchetul. In sala mică a prefecture, cu un număr redus de invitați, a avut loc banchetul. Au luat parte pe lângă suita regală, șefii autorităților județene și comunale dr. A Imbriane, șeful din Banat al partidului poporului, reprezentanții diferitelor reuni-