Primăvara, 1924 (Anul 4, nr. 1-52)

1924-01-06 / nr. 1

Anul IV Nr. 1. MUZEUL Pf&SEt SEVER BOCti JIM80ÜA Nr. __ A TELEFON Nr. Í9. ii independent Director : Teodor Bucurescu Abonament»** Wn *n . . * fv2\v pMtru i V' _ei. St. 14 Lei Pw^iru America: 2 Dolari. Jugoslavia 60 Dinari Pentru străinătate 120 le Redacția și Admi­nistrația: Librăria Primăvara Str. Principele Car­ol Nr. 36. Școala românească. Câte durere, câtă trudă fără mângâiere nu ascundeau cei patru păreți ai școalei româ­nești, în vremea lungă a asup­ririi. Această școală în sbuciu­­mul ei, mulțumea „ nevoile de viață ale poporului în măsura slobozeniei românesc­­ei și a mentalității Românului, care-și avea pentru toate timpurile lo­zinca de care nu se despărțea prea lesnea: „Ce, doar nu mi­­ai face copiii popi și dăscălițe, rostul lor e la­ plug cu­­rru­r.g! „Și rămânând în prea mare măsură la plug și în slujbă de iobag, nici școala nu și-a sfin­țit locul după cum se cuve­­nia, nici Românul n’a ajuns în stăpânirea mijloacelor în­semnate și adânci, potrivite ai susținea existența alături de celelalte neamuri conlocuitoare, hărăzite de Istorie, a trăi îm­preună. După dureri lungi, după un calvar de suferințe, Școalei ro­mânești i-a venit Mântuirea. Credința ei mare din trecut, trăiește azi mai luminoasă în inimile Românilor; așa ar tre­bui să fie, pentru isbânda cere este în mănile lor cu viitorul ei întreg. Școală românească pri­gonită, batjocorită și pândită până aici în propovăduirea evangheliei azi este îndră­gită, căutată și ascultată în răs­pândirea adevărurilor și de stre­ini, de împilatorii vremurilor abia apuse. Ce poate însemna această împrejurare pentru conștiința românească, dacă nu un în­demn uriaș de deșteptare a evan­gheliei școalei românești. In fruntea vieții întregi, la sate și la orașe, stă azi școala româ­nească cu poruncile ei de în­dreptare a culturii minții și a Inimii, a rosturilor de muncă și de luptă pentru câștigarea întâietății pe toate terenele. Școala aceasta vorbește acum prin graiul ei slobod, unui po­por slobod. Românul este che­mat și este dator să-l asculte cu supunere și cu însuflețire, pentru că lui î­ se adresează. Să-și schimbe în urmare fi­rea lucrurilor de până acum, să nu mai fie cel robit cu mintea și cu sufletul, ci slo­bod în îmbrățișarea înțelepciu­nii și cucerirea bune­i stări. Să­­și schimbe plugul bătut din vânturi și de ploi al pământu­lui ars de soare, cu plugul de aur al măiestriilor și ne­gustoriilor de tot felul. —­Școala românească siâ­n­i slujba acestui schimb cu încre­dere­ deplină, a măsurat nevoi­lor mai arzătoare și cu hotă­­rîre lămurită, de l­a început pân’ la sfârșit. Tot românul să-și plece ure­chea la sfatul acestei școli, care este nouă, anume întoc­mită pentru nevoile noui ale Neamului. S’o iubescă azi Românul, mai mult ca ori­și când, pentru cultura și binele lui, ca să se știe odată, că mântuirea care i-a venit este mântuire adevărată. Mântuire, mântuire Neamul meu de viță veche, în fața unui viitor tiner și ferice. Sfătuitorul. Banatul nostru. Z­iele trecute, trebuind se aștep­tăm în București pentru lichidarea (să primim) cele 300.000 Lei votate pentru internat, am avut ocaziune sa ascult tocmai atenția (vorbirile) în par­lament despre chestia proto­colului graniței din Banat. A trebuit să înghițim și această. S’a votat cu 132 voturi pentru și 15 contra ca între noi și sârbi să avem granița în Bănat. In urma vo­tării, noi mai primim un sat româ­nesc Jamul­ și Jombolia nemțească, 1 leu. Sannicolaul­ mare, 6 ianuarie 1924 iar noi dăm sârbilor două comune sârbești: Modoș și Pardanul. Fiecare dintre partidele politice din parlament căuta să se arate cât mai mare român în vorbă, că faptele sunt și au fost cu totul altele. Partidul țărănesc, a vorbit acum contra de și în 1919, a votat pent­­ru ca să se subsere contractul de pace. Multă dragoste în vorbă eră și la oratorii din partidul național pentru că să nu se încheie protoco­lul acum, deși în 1919, între,, par­tidul național în frunte cu Dl Mi­nistru Președinte Vaida, a votat pentru împărțirea Banatului. Partidul liberal, in 1919 eră pent­ru politica de întrasingr nța (de a avea noi întreg Banatul până la Tisa), ca . cum majoritatea partidu­lui liberal 132 voturi în frunte cu D1 Min­­u - Je DuL­i.~Sa voteze și subscrie protocolul. Așa am ajuns noi, dacă nu a fost înțelegere între conducători. Banatul nostr, a ajuns tocmai soartea Mântuitorului Isus. Dupa ce a fost răstignit, ostașii lui (azi partidele noaste politice) au luat hainele lui și le-au făcut părți. Iar cămașa, au aruncat soții­a că­ruia va fi. Noi, o mână de bănățeni, 7 de­putați și doi senatori am votat cont­ra la 1919, iar azi tot numai 15 de­putați bănățeni cu câțiva din alte partide au votat contra. Asta e situația. Vorbe frumoase au spus ei despre Bănat toți șefi partidelor, fapt este că cearta și neînțelegerile au făcut că va trebui să mai așteptăm o altă vreme cu alți oameni și alt suflet mai înțelegător și românesc ca să avem într­eg Banatul 300.000 Lei. Săptămâna trecută Dl director T­­BUCURESCU, a fost la Bu­­iești­­pentru a primi cele 300.000 LE­I votate de Dl Ministru Dr ANGELES­­CU pentru a se cumpăra case pen­­tru internat la școala medie „Princi­pele Carol“, din loc Această călă­torie a fost cu deplin succes. Dl. T Bucurescu, a adus mandatul de plata a celor 300,000 LEI, așa ca casa cumpărată cu 345,000 Lei se va plati complet iar restul banilor ce i mai are direcțiunea adunați se vor strânge Și depune în cassa de păstrare pen­tru a se cumpăra încă o casă cu vremea. După 3 ani de muncă, luptă și dragoste pentru școala și neamul românesc prin cruțare și sprijin din partea corpului profesoral, cu propa­ganda culturală, prin jertfa poporulu din Sânnicolaul-mare și jur, cu spri­jinul intelectualilor a­ltor primpre­­tori Dr A. Ardelean și Dr. L. Luțai azi avem o casă, unde copiii dornici de lumină și cultură românească au unde să și plece capul. Nu e tot ceea ce am dorit noi să facem. Spe­răm, cu vremea această instituție a dragostei românești să se înalțe ca o falnică cetate aci la graniță. Mer­gem cu credință Înainte! La Comloș. A treia zi de Crăciun "prira îm­ărăfivă lăudabilă a DI. protopop Dr Ștefan Cioroian se va ținea un concurs de cântăreți bisericești din întreg poporului B. Comloș. Iată un început frumos de a cultiva cântarea bisericeas­că, care de veacuri a far­­mecat serviciul divin în bi­serică și a străjuit altarul cre­dinței neamului. Cu această ocaziune, se vor distribui (împărți) celor mai buni cântăreți bisericești Diplome prin o comisie de oameni înțelegători, îndemnăm și noi pe cân­tăreți bisericelor din proto­popiatul B. Comloș să vie la acest concurs. Fiecare cu cântările cele mai frumoase. Apostol nou al sanatații. Int’una din zilele săptăm­ânei tre­cute până ce gerul nu și-a ajuns culmea pentru a d­e trage din spor­­tul pasionat a unui pantofar român din Arud, care în ziua de crăciunul catolic la orele 12 dîn zi a mers la Murăș pentru ași face baia obicinu­it,"; înoată în apa rece și’n urmă se trântoarce pe mal prin zăpadă nu­mai în dreș (costum de bac) se re­trage din fața mulțimei ce-l privea, în cabină, unde își face exercițiile libere ridicând diferite greutăți gim­nastice, întrebat de mai mulți din privi­tori îmbrăcați cu paltoane groase, cj.

Next