Primăvara, 1924 (Anul 4, nr. 1-52)
1924-04-20 / nr. 16
Arul IV Nr. 16. «ian presei san JIMBOLIA ■&t;.7i £p Prețul stea. Sarmicolaul mare, 20 Aprilie 1924 TELEFON Nr. 39. Redacția și Administrația: Librăria Primăvara Str. Principele Carol Nr. 36. Pe drumul cel bun. In Banat, avem oameni harnic, români buni, pricepuți la economie. Sunt și case, cai și rosturi frumoase pe lângă casele oamenilor. Ceea ce avem rău și acesta e vermele care roade la rădăcina neamului nostru, e, că în partea cea mai mare dintre comunele românești, familiile, să sporesc prea puțin, ba în unele sate românești anul trecut, au murit mai mulți, decât s’au născut Dacă aceasta se va continua așa mai mulți ani, se vor prăpădi cu totul. Cearta și neînțelegerile cu partidele și că prea puțini își dau copiii la măestrie — iată partea cea mai mare din greșelile, cari sunt în Banat, pe lângă lucrurile bune cari le-am spus. — — Și cine pot să pornească poporul pe calea cea bună și adevărată? Numai Din preoți și învățători. Ei cunosc rele, ei sunt pururea în mijlocul poporului; ei au posibilitatea ca și „Popa Tanda“, cu exemple să se vorbească și arate și să-i pornească pe drumul cel bun. Dumineca trecută, am avut ocaziune plăcută să vedem în Comloș muncind cu multă însuflețire și pricepe pe Dna și Dl învățător Onciu. O șezătoare literară, cu fetele și băieții școalei de toată frumusețea și cu multe sfaturi date prin gura elevilor poporului , să se înmulțească, să-și deie copiii la școală și măestrie, să se lapede de beție, să fie modești și alte multe sfaturi bune. Cu toată căldura sufletului nostru ne bucurăm pentru această muncă. In Comloș, nu sunt lucruri noi șezătorile. Pe vremea dinainte de răsboiu să țineau 7—10 șezători cu programe frumoase. Ceea ce e mai frumos în programul aranjat de Dl. înv. Onciu, e că azi mândrul nostru port național a covârșit pe elevii după scenă. Sperăm, că mamele române de acolo și de pretutindeni din satele noastre românești, unde acest port s’a pierdut, vor vedea frumsețea portului și fiecare mamă, care simțește românește va face la copilul și fata ei un costum național, care să-l îmbrace cu fată și mândrie la praznice și sărbători naționale. In țara noastră, să ne avem limba, portul și legea noastră. Nu ne împiedecă nimeni acum, deci cei ce știu și înțeleg aceasta să o facă. La ziua floriilor, când Mântuitorul Lumii, Isus Cristos, călare pe mânzul asinei, s’a bucurat mai mult de lauda și osana din gura pruncilor, salutăm cu drag pe cei ce înstruesc pe rruncii copii și fete ai neamului, crescându-i în duh, credință și port românesc. Cei buni înainte cu Dumnezeu, pe acest drum bun ! Spre primărie, I întreg convoiul, a porit în frunte cu muzica la primărie. Orășelul era frumos decorat cu drapele trei colori. Drumul bun care II avea Jimbolia dela gară în oraș, acum tot spart. Să vede, că cuscri și aci și-au arătat iubirea lor de ordine. — Sperăm în scurt timp să va îndrepta. La primărie a întimpinat preotul Nessi. Și-a arătat bucuria și a expimat credință României. A încheiat cu: „Bine ați venit, Isten hozta^Willkommen.“ înțelegem Willkommen, ce va fi voit cu Isten horta celor 12 mii șvabi? — I-a răspuns Dl subprefect Pincu. Corul a cântat Imnul Regal. Am preluat Jimbolia. Noi nu am avut simpatie (dragoste) pentru a se prelua Jimbolia. Dorul nostru a fost, dacă e să faem schimb să dam comune cu populație (locuitori) Sârbi), atunci să cerem in schimb comune romanești așa după cum am primit Beba, să mai fi primit un joc de Modoș și Pardani mai vro două trei sate romaneti. Să vede că alte au fost interesele guvernului și membrilor din cominiune că joi, am preluat Jimbolia. Din punct de vedere economic Jimbolia e un punct foarte important. Vr’o 12 000 șvabi harnici, bine situați materialicește. Aci se află și vestita fabrică de cărămizi a lui Bohn se află fabrică de pălării, ghete și vreo câteva mori. Până acum intelectualii acestui mare sat șvabesc nure prea aveau un drag La 1918, cănd a fost prins sub ocupația Sarbiilor și a trecut pe acolo generalul francez Berthelot, Comloșul cu mare manifestație romanească cu multe trăsuri, iăvârtit și cu corul s’a dus la Jimbolia să-l intimpine și să-i spue dorul că voesc să ajungă a trăi in Romania. Sârbii, au împiedecat această manifestare. Cu aceste impresiuni am plecat să preluăm Jimbolia. La Comloș. Din Sannicolaul-mare au plecat dj Dl. A. Ardelean primpretor, dir T. Bucurescu, veterinarul Vasilescu agronomul Belintian la cari s’au atașat (alăturat) din Cenadul preot Q. lonescu, dl. notar V. Giurgiu, din Tomnatic, dl notar și proprietarul morii Schlacht. Din Comloș toți intelectualii protopopul ortodox Dr St. Cioroian cu Dna, protopopul unit I. Bodogan. Preoții V. Medrea. S. Sebeșan cu Dna Dl notar C. Dimitrievici cu Dna, Dl rămaș Ioanovici cu Dna, corul bisericesc ort. român și vr’o 40 trăsuri. La Comloșel. S’au alăturat și câteva trăsuri de aici cu intelectualii. Aici s’a făcut intâlnirea cu membrii comisiunei DI și Dna Colonel Drugănescu și ceialalți amintiți la preluarea comunei Beba. Aici a luat parte și Dl inspector școlar Ioan Petroviciu din Timișoara. In drum spre Jimbolia La jumătatea drumului in spre Jimbolia, observăm o negură de călăreți, erau la 150. După călăreți, au urmat aproape la 200 căru e tot pe ales, câteva cu câte 4 cai parte frumoși și fiecare căruță cu drapel tricolor nou-nouț. Această manifestație atât de impunătoare, a pornit să încălzească sufletele și să ridice ceața după ele mai ales că și vremea încălzea cu un soare căldicel. Urmele neprezeniei. Gara din Jombolia, cât o cunoșteam de curată și prevăzută cu toate cele necesare, am aflat o goală cu ferestrele sparte și murdară. Comuna, a fost stoarsă de dări și au luat opt tauri de rasă și cei armăsari „Azi nu sa mai recvitat pentrucă au plecat" zicea ironic un șvab la adresa cuscrilor Sârbi. Bine ați venit. Prima poartă triumfală a fost lângă gară. Aci a intimpinat în limba germană primarul comunei N. Stopfe. I-a răspuns românește Dl Colonel Drugănescu. O domnișoară drăguță i-a predat un buchet trei color. S’a cântat „Imnul Regal“ de corul șvabilor din Jimbolia, sub conducerea înv. Linister. A impus tuturora preciziunea cu care s’a cântat. Sfințirea Drapelului. Dl protopop Dr. St. Cioroian preoții V. Medrea și S Sebeșan din Comloș au făcut sfințirea drapelului. A cântat foarte frumos corul bis, din Comloș. Apostolul l-a citit Dl Inv. Cotta. A vorbit cu multă însuflețire Dl. Dl Coroian, arătând, că am venit să luăm în moștenire avuția strămoșilor noștri Daci și Romani, îa răspuns în numele guvernului român Dl Colonel Drăgănescu, care declară această comună unită pe veci cu România cerândule șvabilor să fie cetățeni loiali cu trup și suflet românesc. Drapelul, e preluat de Di subprefect Pincu care-I predă Duli primpretor. Albastru-galben - roșu. i-I Di primpretor după ce-l primește, predă primarului aplicând în germană simbolic culorile drapelului. A plăcut foarte mult și a fost aplaudat. La fine, a cântat câteva cântece eroice naționale Corul din Comloș. Ședința festivă. Toți reprezentanții artistei au fost adunați în sala primăriei, unde s’a ținut ședința festivă, iar sara un mare banchet. Mândrul nostru port național. Cu plăcere amintim că și aici frumosul nostru port național, a fost purtat cu gingășie și mult farmec: Dna protop Elena Dr. Cioroian, Dna notar C Dimitrievici, Dna Ivanovici, Ne bucurăm,căci și aici la graniță portul nostru românesc și a arătat farmecul. I Cetiți jurnalul Primăvara.