Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)

1863-05-08 / nr. 40

No. 40. ROMAN­I­A. ANUL 1 FOAEA PU­BLICATITUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN­ IASI. IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel ulu­­­ia hiristigiei. Diarul se publica in toate dilele afara de serbatorî. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasii, Mercurî 8 Mai 1863. ! In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. ! Inserarea unui rând de 35 literi costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 8 Maiu. Revista Politică. Monitorul din 3 Mai publica un referat al D. Mi­nistru de Culte, şi jurnalul­ Consiliului de Miniştri, întărit de M. S. Domnitoriul, dupre care Ministerial de Culte este autorizat a elabora budgetul­ de ch­el­­tuelî pentru Monastirile Române închinate, conforma acum de-o-datâ stâreî de faţâ a acestor Monast. pânâ la înbunâtâţirile ce urmeazâ a se face prin dispozi­­ţiunî ulterioare, şi aceasta spre a se putea libera din casa fiscului sumele trebuitoare. Tot în acest Monitor se face cunoscut ca Guver­nul Transilvaniei au redusa la cinci zile carantina pentru vitele mari provenind din Principatele-Unite. — Asemene se publica o încunosciinţiare a direcţiu­nei generale a serviciului sanitar, prin care farmaciştii din districtele de dincoace de Milcov, ce au dobândit concesiuni de la fostul comitet sanitar din Iaşi pen­tru deschiderea de farmacii, şi pe care nu le au ese­­cutat pânâ acum, sunt încunosciinţaţi, câ dacâ în ter­min de 15 zile de la data publicaţiunei prin Moni­tor (3 Mai) nu vor comunica direcţiunei motivile pentru care n’at­ esecutat concesiunea dobândită, prin însuşi aceasta se va recunoasce, câ au renunţiat de sine la un asemine drept. — Guvernul au dat o ordonanţie dupre care se o­­târesce, câ delictele de[presâ nu se potu pune în cati­goria delictelor comune prevedute de codica penală; și dar se destină, ca în viitor Monastirea Vâcârescu­ de lângă Bucuresci sâ serveze ca casâ de arest pen­tru delictele politice. — Ost-Deutsche Post din 3 (15) Mai publica urmâ­­torele depeşe. LEMBERG 14 Mai. Se asigură ca insurecţiunea au şi isbucnitu în câteva districte a­le Volhiniei şi Podoliei. în Swietec, în Volhinia au şi urmat o lup­ta între insurgenţi şi între Ruşi; isbucnirea unei re­­volutiuni generale în Volhinia este asceptatâ şi pre­gătita. în Lubar insurgenţii au publicat proclaroa­­ţiuni revoluţionare, au luat pre pristavul oraşului, şi s’au îndreptat spre Ostropol. Gazeta Naradowa desminte­scirea câ Jezioranski ar fi fost bâtut de Ruşi; câ el numai s’a fi împărţită corpul,, şi câ acesta ar fi putut cu fericire a se re­trage în codrii de la Ianov, încât numai o micâ des­părţire au fost împinsâ în Galiţia. De la Brody, se telegrafiazâ câ 600 de insurgenţi câtâri bine înar­maţi au strebâtut în Lubar în 10 Mai, câ acolo au priimit o întârire de 200 oameni, şi câ laui sub po­­vaţia fraţilor! Dunin s’au îndreptat spre Ostropol şi Labum. CRACOVIA 14 Mai. Ruşii s’au retrasă de la gra­­niţiele districtului Cracovia în lâuntru, şi se concen­­treazâ în Miechovv. BERLIN 13 Mai. Comisiunea afacerilor Camerei au otârit în unanimitate câ Camera sâ declare: f­iu câ preşiedintele poate întrerumpe ori ce oratorui, şi prin urmare şi pre Miniştri, 2-le câ prin o asemine întrerumpere nu se jignesce dritul constituţionalit alu Miniştrilor de a fi ascultaţi ori şi când. 3-le câ din contra este contrariu constituţiunei când Miniştrii făcu sâ depindă presinţia lor de condiţiuni de mai înainte stipulate. 4-le câ de aceia Camera nu se află datore de a priimi cererile cuprinse în scrisoarea Miniştri­lor!. Partida progresului au ofârit mai în unanimitate de a redite de îndatâ o adresă despre situaţiunea ţe­­rii, şi aceasta dupâ proiectul lui Virchow modificatǎ de barbaţi de credinţâ aleşi de ambele mari fracţiuni. Centrul stingâ este earâşi mai în unanimitate contra acestui proiect­, şi cere de a se ascepta mai întâi o­­târirea Camerei asupra cestiunei de ordine. Partida progresului stârne în otârirea sa, şi au şi înfâţişiat Camerei propunerea sa. Cuprinderea ei este urmă­toarea : Necontenitele culcuri a­le constituţiunei, şi politica esteriorâ a Ministeriului, pre care acesta o urmâresce mai ales de trei luni, îndeamnă pre Ca­mera deputaţilor la rugămintea ca Regele sâ înlâtu­­reze persoanele şi încâ mai mult sistemul care ame­ninţa de a arunca în prăpastie şi tron­ şi tera. Pro­iectul de adresâ cuprinde apoi o revista retrospec­tivă, cum Prusia şi dinastia se aflau cu un ană mai înainte, şi cum de­ atunce lucrurile s’aîi schimbat şi s’au posomorit în Germania şi în ţerile streine. Ca­mera deputaţilor nu mai vede nici un mijloc, spre împreună înţelegere cu Ministeriul, şi’a refusa concur­sul seu la politica sa esterioarâ; va întrebuinţa însă toate mijloacele care’i dă constituţiunea spre a feri cel puţin un resbelit sub domniea sistemului actualii. Inapoiascâ Regele ţerii drepturile constituţionale, şi sâ desfâşure încă odată mândra bandierâ a putere! şi a unire! naţionale. PARIS 14 Mai. Raporturi oficiale anunciâ, câ o­­raşul Pueblo s’au luatu de Francesi, cu escepţiunea numai a doue singure ţârii, a cârora luare fârâ sabie este cu neputinţa. Împotrivirea au fost grozavâ. Casâ dupâ casâ au­ trebuit a fi­­luată. CONSTANTINOPOLI 9 Mai. Generalul Turr au sosit aice. Cheltuelile Sultanului, în timpul călătoriei din urmă nu s’aîi suit peste 100,000 funduri sterling (200,000 galbeni.) Se suna vorba câ Fuad Paşia are sâ devie din nou mare Vizir, şi Omer Paşia Seras­­kier. O nota Francosa invită pe înalta Portă la co­­operaţiune în favoarea Poloniei. Se pretinde câ o asemene nota s’au adresat şi Şachului de Persia. în Aleppo s’au ţinut un meeting, spre a cere construc­­ţiunea unei căi ferate de la Alesandriea la Aleppo, şi de acolo prin Bagdad la Basarab. ATHENA 9 Mai. Budgetul s’au votat, impositul fonciat pe moşii s’au redus la cinci la sută, acel­­e binale s’au suit. Demisiunea preşiedintelui de Miniş­tri, şi a Miniştrilor de Interne, de Externe şi de Fi­nanţie s’au primit, în urma unor repetate silnicii a soldaţilor­ Greci asupra supuşilor­ străini, şi mai a­­les a unei supuse Austriace ce face parte din com­pania Francesa de voltigeori, trimişii Francesa şi Englesa au adresata Guvernului note foarte aspre. Acest din urma an ameninţiat câ’şi va cere paşapor­tele, daca nu se vor lua mâsuri aspre. Şi triimisul­ Austriei au adresat Guvernului o asemene notă. A­­dunarea naţionala au însărcinat pre Ministrul de Ex­terne, de a esprima pârerea sa de regi, şi au­ îndato­­rit pre Guverna sa ere mesuri spre a pedepsi grab­nic şi aspru pre­vinovaţi. In Nauplia s’au iscat un conflit î­ntre garnisoana şi între jendarmerie. ALEXANDRIA 7 Mai. O companie egiptiana de navigaţiune cu vapoare s’au formata pentru servi­­ţiul ţiermului Turcescu a marei Mediterane şi a ma­rii Roşii cu capitalul de 400,000 fund sterling. Gu­vernul garantează 6 °­ C. Vice-Regele îşi păstrează o a patra parte din acţiuni, şi da companiei opt va­poare. Cu asemene avantaje s’au format şi o com­panie de remorqueori pe Nilu. RHODUS 5 Mai. In 22 de sate din 44 ce are insula, cutremurul au esformat 2050 case din totalul­ de 2700 case. NEW-YORK 2 Mai. Armia federalilor au trecut peste rnul Rappabannask; ea au atacat avan­posturile confederaţilor­, şi le-au făcut 400 prinşi de resbeli. Trupele Uniunei au ocupat golful d­intre Vicksburg şi Port Hudson. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi a Instruciuneî Publice. No. 13261. Doamna Filaret, asupra cârtea a re­m­as la licitaţie în anul espirat, moşia Ghermânescu­ a Monast. Fâstâcii, dupâ încredinţarea datâ de prea cu­viosul Egumen al acei Sf. Monastiri, nu sa presentat nici pânâ acum a preschimba contractele de arendu­­ire a­le aceseiî moşii, conform art. l­ iu. din condiţiile cil care a rem­as moşiea la licitaţie asupra ei; prin ur­mare, în basul acestei abateri şi a altora încâ, cumm­, necomplectarea garanţiei etc., se publicâ spre gene­rala cunoscinţâ, câ moşiea Ghermânescu­ se va rea­­renda pe conta D-nei Filaret prin licitaţia ţinuta la Prefectura districtului Iaşi­ la zilele 4, 5 şi 6 ale vii­toarei luni iunie, tot cu condiţiunile şi regulele cu care s’au arendat toate celelalte moşii de categoria ei în anul trecut, şi tot pentru viitor­ul period de 5 ani, ce va avea a se numera de la 23 April 1863, şi pâ­nâ la aceeaşi epocâ a anului 1868. D. amatori care vor dori a lua în arenda aceasta moşie, sunt rugaţi a se presenta la zilele frcsate pentru ţinerea licitaţiei la locul acel onor. Prefecturi, însoţiţi de garanţii va­labile, ca cele ce au fost cerute la arendarea din a­­nul trecut, a tuturor moşiilor de categorie aceasta. Prefectura district. Cahu­la. No. 2747. I­. Cristea Zâdicîi, având a lua suma de 158 carboave 6 capeice de la câţi­va locuitori din satele Porumbeştii, Larguţa, Pleşenii şi Hânâşenii, sau fâcut următoarele înpliniri : 38 oi de la Neculai Câr­lană, Toader Nutireanu, Toader Sirbu, loan Croi­torii­, Moise Zaconu, Costantin Coca, Postu Achişor, loan Zaharia, loan Croitorii!, Alecsandru Croitoriu, Panaite Sâcrieriu, Stoica Ivanov, Tanase Coca, loan Bugiştean, Iordachi Florea, Gavrila Niţe Bordea, Di­­mitrie Dunga, Pavâl Sâcrieriu, Spiridon Bozi, Dim­­cea Hortolomeiu, Neculai Bordea, Vasile Borde, Va­sile Bogheştean, Gheorghie Carage, Gheorghie Na­­viţi, G. Bordea, V. Bordea, Isac Putregai, V. Tudu­­rachi, Radu Putrigai, Costachi Prohir, Pavâl Cârlan, Mihalachi Sârbu, loan Mâcâreţîi, Pavel Sârbu, Nas­­tase Leon, Aften­ Postolaşu, Costea Pleşu, V. Guru, Petcu Gavaţi, 1 cal 2 gonitoare, şi 1 vaca cu mân­­zatâ, de la Nistor Leu, Danilâ Leon, şi Toader Pos­magii, de la loan Ştefan Bahrim o vacâ, loan Ti­­ghiceanu o gonitoare, Costantin Balaban 1 bou, Si­­mioan Munteanu 1 boă,şi o vacâ, iar de la Andrei Blim­a 1 capâ, se publică vânzarea lor licitativa în termin de 40 zile socotit de la data foaei, ca con­curenţii sâ se presinte la espirarea lui în camera Pre­fecturei, unde urmeazâ a se face mezat!. Prefectura district. Covurlui S. A. No. 4876. In pretenţia D. Andrei Columbe, prin sub-Prefectura de Horincea, sechestrânduse de la un numer locuitori din satul Gâneştii, 3 boi şi 3 oi, se publicâ în termin de 40 zile socotit de la data foaei, pentru vinderea lor în Galaţi cu forma licitativâ. Prefectura district. Tecuciu. No. 3090. Spre îndestularea D. Dimitrie Peride, cu banii 5328 lei, ce cu obligaţiea din 15 Iulie 1862, are a lua de la D. Dimitrie Popa, de câtre D. sub­ Prefect de Bârlad asigurânduse de la datornici 1 20 chile popuşoi, 12 boi de jug, 4 gonitori, 6 vaci cu viţei, 11 vaci sterpe, 4 gonitori, 1 iapa cu neatin, şi un buhai, se publica a lor vindere în termin de 40 zile spre cunoştinţa muştereilor, carii sânt invitaţi ca la a lui înplinire sâ se presenteze la pretoriul acestei Prefecturi, unde are a se face mezatul.

Next