Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-07-22 / nr. 84

No. 84. ROMANIA. ANUL 1. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI IN IASSI prenum­eratiunea se facî la Tipografia Minerve J­uli- Ma­hiristigiel. Diarul se publcâ în toate dilele, afarâ de serbâtori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Luni 22Iulie 1863 In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 22 Iulie. Revistă Politică. Monitorul din 16 Iulie publica, ca prin Decretele Domneşti cu No. 629 si 630, cu data din 28 Iunie 1863, înălțimea Sa Principele Domnitor au autorizat pe D. Ministru al Agriculturei, Consei­­ciului si Lucrărilor Publice, a conceda provisoriu liniile mai jos aretate cu condițiile următoare: A. Liniile de dincoace de Milcor. D.D. Keim Hegan, Philip Patton Blyth, administratori al Lon­don si County Bank, representat­ prin D. C. I. Lefevre, le es­te acordata pentru 95 ani, socotiţi de la data de savarsire a lucră­rilor, concesiunea pentru înfiinţarea si exploatarea unul drnnuide feri, care va uni frontiera Austriei (Orşova) cu Galaţii, legând Pitescu si Giurgiu, cu linia principala, sub impartit,d in sease secţiuni, anume: l­a Secţiune. De la Bucuresc» la Giurgiu. 2 a — De la Bucuresci la Craiova, prin Slatina cu ambrasament la Pitesc!. 3 a — De la Craiova la frontiera, aproape de Or­şova. 4 a — De la Bucureşti la Ploeseî. 5­ a — De la Ploesci la Braila prin Buzei», cu pre­lungire asupra portului Galaţii, spre a se în­truni cu linia drumurilor ferate din Moldova. 6- a — De la Buzeu la Focsani. Lucrar­ile vor tehui se fie savarsite si drumul întregi» dat circu­­latiei pana in termini» de noue ani, de la ratificarea concesiune» provisorie. S’au garantat concesionarilor un minimum de procent de 81, pen­tru capitalul întrebuinţat in înfiinţarea drumului, fara inse ca a­­cest capital se poata trece peste 607.500 lei pentru un kilometru. Com­pania sa obliga a construi tot in acelaşi timp­, drumurile transversale destinate a lega centrurile principale de populaţie cu calea ferata. B. Liniile de dincolo de Milcov. D.D.lor Prinţul Leon Sapieha, Petru Mavrogheni si Thomas Bras­ses, s’au acordat pe timp, pana la 31 Dechemvrie 1963, conce­siunea pentru înfiinţarea si exploatarea unui dru­tru de ferit, care se lege portul Galaţii cu frontiera Bucovinei spre Mihaileni, ti­­nind Iasii si Ocna cu linia principala si sub impartita in 8 sec­tii, anume: 1- a Secţiune De la Galati la Tecueiu. 2- a — De la Tecueiu la Adjiud. 3- a — De la Adjiud la Baoau. 4- a — De Ia Baeau la Roman. 5- a — De la Roman Ia frontiera Bucovinei. 6- a — De la Roman la Iaşi. 7- a — De la Ocna la Adgiud. 8- a — De la Focşani la linia principala. Lucrările vor trebui sa fie terminate si drumul dat in circula­ţie pana în 8 ani, de la ratificarea concesiune­ provisorie. Un minimum de procent de 7­­ g este garantat concesionari­lor pentru capitalul de stabilire, ficsat de pe acum la suma de 540.000 lei de kilometru. Capitalul societate! se va emite jumătate in actii si jumătate in obligaţiuni. Jumătate din capitalul in acţiuni va fi sub­scrist de Stătu, care devine co-proprietariu al liniei pentru o a patra parte din capital, adeca pentru 135.000 lei de kilometru. In garantia de z­­­7 % sunt afectate serviciul­ de procent» propriu zis, si J-J vor fi intrebuintati la amortisarea capitalului, atat acțiuni cat si obligațiuni. C. Condiții comune amanduror liniilor. Cele­l­alte conditiuni a caietelor de însărcinări si a tarifelor, sunt analoge ale lor, consimţite in favoarea concesiunelor pre­cedente. Amandoua companiile concesionare se angajeaza a începe in termen de o luna studiile definitive si lucrările pregătitoare. Retificarile amanduror concesiilor va fi supusa Adunare» Ge­nerale, in cea iuta in sesiune. SIBIU 23 Iulie, in sesiunea de astăzi, Adunarea s’a ocupaţii cu verificarea titlurilor­ Deputaţilor­, şi după finirea verificatelor, s’a declarat de constituit.1. Deputaţii Unguri şiau rectificatii absenţile. In sesiu­nea de mâne se vor numi Preşedintele Vice-Preşe­­dintele şi Secretarii. BERLIN 23 Iulie. Gazeta Unirei anunţ­a din Min­­hen de la 22 . Regele Bavariei are să se întâlnească cu Imperatorul Franţă Iosif la Regensburgu. CONSTANTINOPOLI 18 Iulie. Garda Imperiala a Sultanului s a organisat, înmulţinduse cu 200 oameni, compuşi mai cu osebire din tineri Arabi. Repre­­sentanţii celor şiese puteri au reclamat la Poartă pen­tru susţinerea privilegielor Uosacilor de Vilcovă, si­tuaţi lângă Chilia. Poarta au satisfăcut pe Persi pen­tru călcarea confintelor de care se tânguea. De la Tiflis se anuntiâ, Mare Ducele Mihailu au însercinat * m pe Generalul Leni a face o călătorie în Grecia pen­tru oareși-care scopuri secrete. Blangali General Con­sul Rusescă din Belgradu, s’au numit ca represen- . tante în Pechingă. NEW-YORK 13 Iulie. Generalulu Lee, care s’a unit cu Beuregard au ocupaţii cu 40000 oameni o po­­siţie puternică. In Cabinetul de la Wasington­ s’au făcut preposi-­­ ţii de pace. Amnestia, rechiemarea proclamaţiunelor de emancipare şi a confiscărilor, apărarea proprietă­ţilor şi a drepturilor»! Sudului, cu ecsepţie a co­mandanţilor. Au fost pentru Vatessi Blair, contra j înse Stanton, Clase şi Yelles. Preşedintele Lincoln , încă nu s’a pronunţîatu. — Jefferson Davis propune­­ câ ar ntuî voi a se face unu Guvernă de Sudu şi I Nordu sub unîî Preşedinte. In New-Yorc este neli­­neste din causa recrutatiei. * 9 Un telegrama din London câtrâ foile Parisiene face o esactfi analise la nota Rusascâ trimasâ Angliei. Prințul Gord­acoff dă dreptul numai puterilor sub­ semnătoare tratatului de Viena a schimba acest tratat. Lord Russel­­­au­disu, prima basa a Guvernului trebue să fie încre­derea poporului şi respectul înaintea legei; depeşa Ru­sascu mai observă, ca respectul înaintea autorităţilor este tot asemenea de necesariu. Prinţiul Gord­acoff re­­mâne constant şi susţine, rescularea este o operă a unor­­ streini şi câ se basasâ pe voinţ­a mulţime!. Ela dice,­­ dacă Corniţele Russel aru voi a esamina acele siese puncte, ară videa, câ cea mai mare parte din măsurile­­ propuse, sau şi decretat de câtrâ Tlaru. Lordul Rus­sel continuă elu cugetă câ acceptarea acelor puncte aru fi pacificarea Poloniei. Restaurarea ordinei tre­bue se proceda reorganisarea Regatului. Dacă Co­rniţele Russel nu aru fi ren informaţii, apoi aru sei, cu fie­care resculare, ori şi unde se ivesce, se înâ­­duse şi numai prin spaimă se mai susţinu. Schim­barea imediata a mâsurelor propuse se va înpedeca prin poseciunea ţierii, căci nu aru fi nici demnii nici în conformitate a aduce nisce bande înarmate la recu­­noscinţîâ, fiind câ însuşi întrebuinţarea lor nu aru pro­duce rezultatul dorit­. Resculatorii cern­ numai un lu­cru, In­depen­dinţi­a, voind a absoarbe chiar şi pro­­vincii Rusiene. In privirea contenirea luptelor enice Prinţiul Gorceacoff , Dreptul­ internaţional nu poate găsi nici o întrebuinţare pe o situaţie, care este o vătămare a acestui Imperiu. Maiestăţii Sale Irupera­­torului, îi este numai pentru brava sa armată, şi pen­tru mulţimea Polonilor, carii suferit sub această agi­taţie, şi Rusia, care au făcut atâtea jertfe, este da­toare a întrebuinţa nisce aspre măsuri. Nici o sta­vilă nu se poate pune vărsării de sânge, decât nu­mai după ce comandanţii vor depune armele, înse ori şi care alţii ar anglamentu, nu ar fi în acordă cu dig­­nitatea înaltului nostru stâpânit. O conferinţă ace­­i lor optii puteri, continuă Prinţulu Gorceacoff, ar­ aduce cu sine o stare foarte neplăcută de lucruri, fără a produce vr’unii folosit; dar numai s’ar lipsi de dominaţia înm­urireî sale, înmulţind ilusiunile Poloni­­lorîî. O conferinţâ înse între Austria, Rusia şi Pru­sia ar fi deagiunsă şi Rusia este gata a intra în nego- j ciaţiî cu Prusia şi Austria. Restaurarea ordinei şi a măsurilor regulate trebue în toate caşurile se meargă înainte. Prinţul Gord­acoff finesce, rugând, ca Pu­terile se vorbească o limba, care să fie destinată, a nimici ilusiunile comandanţilor Poloni. SIBIU 27 Iulie. Preşedintele aduce la cunoscin­­ţa Adunare! o comunicaţiune a com­isariului Aduna­re!, care în urmarea unei scrisori a Maiestăţii Sale Imperatorului câtre Corniţele Nadaste cancelaria Imperialii, se constată chiemarea episcopului Hai­­nald în Adunarea Transilvaniei ca anulată. Dupâ cetirea listelor celor autentice a regaliştilor, va avea loc şi alegerea scriitorilor şi verificarea raportului ste­nografilor. P episcopul Slaguna propune o adrese; pro­punerea se priimesce. CONSTANTINOPOLI 20 Lilie. Emigraţii Poloni adunaţi din toate părţile şi concentraţi în Tulcea, au fost lasaţi de câtre Guvernul Otoman mai mult timpu în liberul lor eserciţui, acum înse minierul lor s’a îi în­mu­lţit o toarte şi ospitalitatea devenindă publica, nu au putut se fie mai mult suferiţi, pentru care s’au trimesit un comisarii­ de la Constantinopolilî la Gu­­vernatorele din Tulcea, Raşid Paşla, învitândul, a în­­trebuinţa toate măsurile putincioase pentru conteni­rea uneltirilor insurgenţilor. Pentru acest scop, Gu­vernatorul publică o ordonanţa, prin care cere, ca toţi Polonii ce se bucură de o protecţie streină să pâ­­rasasca de ndata teritoriul Turcesc. Au prinsă 50 din tranşiî carii nu aveai­ pasaporte. POLONIA. La 25 iulie au trecuţii în teritoriul­ Rusescă o trupă de insurgenţi de 250 oameni co­mandaţi Carier, înse au fost ajunse de trupele Ru­sesc­ aproape de Yacov-Postelni şi urmărită pânâ la Syslov în Guvernâmântulu Varşaviei şi bătuta cu de­­sevârşire, 80 oameni au­ câţjut morţi şi un mare mi­nier de rânit au fost învârţiţ prin sate; însuşi co­­mandantele lor Calieru au­ fost rănită şi adjutantul seu Zanoru au fost ucişii. VARŞAV­IA 29 Iulie. Se scrie din Varşavia, ca de când au­ luat comanda supremă Generalul Berga, disciplina trupelor­ Rusesci precum şi disposiţiunile militare în generaliu au făcut progrese însemnate. De asemenea se speră în cerculii militari, câ se va pune acestei lupte un termin mai înainte de a veni iarna. In Polonia propriu disâ se pare câ aceasta presupunere se va realisa, şi câ dupâ mimerul pu­terilor ce sosescu neîncetaţii, prin superioritatea nu­meralul lor poate 'i vor sfărâma. Este adevărat înse câ toata armata ce a venit în aceste din urma elite, de abea au ajunsii cu ce se complecte lacunele; înse di­­visiunea cea încă ne­atacatâ a Generalului Manîu­­chen num­eră dece mii cinci sute oameni, și în urmă se mai asceaptâ încâ 10 regimente de casaci carii vor forma unu totalii de şase-spre-tiece mii. Poseciunea Ruşilor vis­ a­vi de insurecţiunea din Litvania, este cu mult mai puţin avantagioase, pentru ca pe lângă pă­mântul cel vulâstinosă al acestei ţ­­ e r­i, ce presintâ insurgenţilor o posiţie mai favorabile, apoi numeroşii volintirî sosiţi din Posnania, combătu în rangurile Lit­­vanenilor, şi însuşi autorităţile militare Rusesci, mâr­­turisescu, câ acest! voluntari Prusian!, dintre care cea mai mare parte au servit în arme, constituescă unu elementu foarte periculos a insurecţiuneî. Cât pen­tru voluntarii veniţi din Galiţa, apoi aceştia suntu compuşi mai toţi din niste oameni ce combătu fârâ nici un scopîi. VARŞOVIA 24 Iulie. Numeroase publicaţii afişate de autoritate aunţia pe a doa zi la 8 oare de dimi­neaţă, esecuţiunea a 8 indivizi de 27-41 ani, care au făcut parte dintr’ună corpii de jandarmi polonezi, seau câ au fost în oare­care relaţii cu acestu corpii. Ei vor fi spânzuraţi pe turnurile citadelei. Guvernamen­­tul rus profită de curiositatea grupelor, care vinu se va dâ pe aceşti nenorociţi, spre a năvăli cu cazacî în uliţă, a face arestări, şi a provoca ast­fel in tulburare. Mai multe persoane au fost deja în­carcerate, şi vor fi cu atâta mai mult înspăimântaţi, ca toţi incluşii câţii de puţinii viguros! sunt transportaţi şi înrolaţi în armata ca recruţi. Deja preparativele pentru ţirpa, de mâni sunt sfârşite, în sub-ofiţieră şi doi soldaţi pâzescu spânzurâtoarea. Se aşează baterii în uliţ şi în mijlocul desperaţiei generale, guvernamentul na­ţional e însercinat i de a linişti spiritele. Agenţii Ru­sesc! respândescu iarna, ca corniţele a invitată pe marele Duce de a asista la esecuţiune, dacă Guver­nul naţională nu s’ar folosi de putere şi n’ar esecuta­ A

Next