Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-10-24 / nr. 137

No. 137. ROMAN­IA. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEÎ IN IASSI prenumeratiiinea se face la Tipografia Minervel ulc­­hiristigeî. Clanul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmiriâ Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. laşii, Joi 24 Octombrie 1863. ANUL 1. DE APEL DIN IASÎ. In districtele României, prenumeratiunea se face la biutourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costă un leu, cursul fisculul. A Iașii 24 Octomvrie. Revistă Politică, în cestiunea Polona, pe care am arâtat’o în Nou trecut nedecisâ si greu de resumat, au început a se face oare-care lumina. Credem ca nu putem fa­ce mal bine de cât a espune, dupâ informaţiunile din Independenţa Belgicâ, starea în care ea este a­­cum intrata, şi care este acea următoare : „Presa de Viena afirma câ Austria şi Anglia ar fi escutit a se înţâlege asupra uneî declara­­ţiunî,—câcî acesta ar fi titlul noului oficiu—,pen-­ tru a se adresa către Rusia. Inse aceasta declara­­țiune n’ar fi fost aprobata de cabinetul de la Tui-Ieri. Împăratul Napoleon ar fi declarata ca el­ n’ar­ mal adopta de cât o Notă, care ar formula mesurile coercitive în casul unul nou refusit din partea Ru­siei. Mai în urma, elice­­jiarul Vienesti, negociaţiunî nude au­ avut loc­ între Viena şi Londra, însa resul­­tatul lor n’ar fi a se comunica cabinetului de Tui­­leri, de­cât dupâ re’nturnarea principelui Meternich la Paris. „Dupâ o scrisoare de la Viena adresatâ ziarului Times, cele 3 cabinete aliate ar fi în ajunul adresâ­­rii unei nuoi Note către cabinetul de St. Petersburg. Fârâ a avea caracterul unul ultimat, acele trei No­te ar fi redigiate pe un ton mai vivace şi mai de­cişii decât acele care le-au precesa. „în fine dupâ corespondinţiele noastre de la Pa­ris, negociaţiunile ar urma fârâ contenire între Lon­dra şi Viena, pentru a escuti la o demarşâ comunâ; dar cât pentru comunicaţiuni ce ar fi a se trimite la St. Petersburg, n’ar fi pentru momentul acesta, zice-se, de cât a se prepara o nouâ depeşâ din par­tea Angliei, şi destinatâ de a înlocui pe alta pe ca­re Anglia, dupâ consiliele si representârile Austriei, depeşasâ a se opri. Aceastâ nouâ depeşâ ar des­­volta totu aceiaşi temâ ca şi cea dintâiu, înse cu nişte termini mai domoliţi şi cu conclusiuni mai pu­ţinii absolute.“ Dupâ informaţiunile diarului „Nordul“ Generalii Muravieff şi Anenkoff, carii comanda în Litvania şi Podolia, şi-arii fi cerut rechiemarea lor din postu­ril­e ce ocupâ. Dacâ sistemul de rigoare estremâ inaugurat de dânşii va trebui sâ sustere, credemu câ guvernul rusec va avea mare dificultate de a le gă­si succesori. Pe lângâ toata popularitatea pe care partida ultra-rusascâ s’aîi încercat a le face, sâ spe­­rânm câ oamenii de asemene sistemu, carii pentru unii principiu calcâ în picioare toate consideraţiuni­­le de umanitate, trebuie sâ fie foarte rari chiar şi în Rusia. Soimu câ în vara trecutâ împâratul Austriei, au convocat pe suveranii Germaniei la Francfort pe Main într’o conferinţă în care au espusit un mare proiect de reformâ a confederaţiunei germane. La acea conferinţă s’au prezentat mai toţi suveranii Ger­maniei, în persoană, şi toţi cei de faţă au aderat la planurile de reformâ a­le împăratului. Nu vom în­tră spre a mai espune cualitatea şi cantitatea proiec­telor împăratului, precum nici micele amandamente ce unii din suveranii presenţi la conferinţă au so­cotit de cuviinţă a face acelor proiecte, vom arăta numai câ singurul rege de Prusia şi unul sau­ doi suverani înrudiţi de aproape cu dânsul, nu s’au pre­zentat la conferinţă spre a lua parte la deliberaţiu­­nele suveranilor. Pentru aceastâ abţinere, s’au fâ­­cut regelui Prusiei o invitaţiune colectivâ din par­tea suveranilor adunaţi la Francfurt cu îndemnare de a veni şi el, pentru ca nu cum­va, prin absenţa sa, sâ dele, pe de o parte, propus câ desaproabâ consultârile suveranilor, iar pe de alta parte sâ dele motivu la o mai mare ne’nţelegere între dife­­rinţele guverne a­le Germaniei. Regele au respuns de­o­cam­datâ în scurt câ nu poate veni, dar moti­vul acestui refusit l’au arătat a fi neputinţa de a se consulta pe nişte base ca acele aşternute de împă­ratul Austriei. Atunci suveranii, dupâ constatarea, într’un protocol, a tuturor principiilor aprobate, pre­cum şi a celor amendate în conferinţâ, s’au împră­ştiat dându’şî unul altuea promisiunea de a remâ­­nea fideli aderinţelor lor date în conferinţâ, precum şi de a stârui ca acele base de reformâ sâ fie pro­pagate în Germania pre cât s’ar putea mai multâ. Nu mult dupâ aceea, regele Prusiei au­ adresat su­veranilor o notă circulariâ, prin care le comunicâ şi el, un elaborat de contra proiecte pentru refor­mâ, şi despre care nu se poate­­jice alta decât câ sunt opusul acelor presentate la Francfurt de îm­păratul Austriei. Atunci guvernul Austriei luândui informaţiuni despre dispoziţiunele suveranilor câtrâ proiectele Prusiei şi fiind încredinţatâ câ aceste nu sunt aprobate, au­ fâcut proposiţiunea, care s’au­ pri­­imit, de a se ţine o nouâ conferinţâ la Nüremberg, unde înse sâ fie representaţi prin miniştrii lor cu însercinare de a regula cele de cuviinţâ şi a desba­­te asupra respunsului ce trebue a se da regelui Pru­siei la nota şi proiectele lui de reformâ. Despre întrunirea acei conferinţe dor nu aici, dupâ Independinţa Belgicâ, informaţiunele ce urmează : „Joi dimineaţa, la 21, zece miniştri ai afacerelor streine se aflau presinţi la locul de întrunire . . . „Tbtâ clipa aceea s’au petrecut numai în simple conversaţiuni între miniştrii. Afarâ de acesta s’au r­ecetit memoriul adresat de cabinetul de Viena câ­­tre sub-semnâtorii operil de la Francfurt cu o de­peşâ circulară din 8 Octomvrie. Acesta din urmâ, resumându şi comentându memoriul, au produs­ o impresiune bunâ asupra cabinetelor­. „La 23, miniştrii au avut doue reuniri oficiale, una diminua şi alta sora, fie­care de câte trei pânâ la patru ore. Fie­c­are ministru au fâcut, prin unu şirul de consideraţiunî, expunerea despre atitudinea Prusiei şi despre respunsul ce trebuie a l i se face. Corniţele de Platon, ministrul din Hanover, au in­sistat asupra necesitaţei de a temporiza şi a lâsa în tot caşul guvernelor respective libertatea lor de ac­ţiune. In fine, vineri sara s’au înţelesu asupra pon­­turilor urmatoare : „1.) Cabinetul de Viena va respunde cel întâi a­ Prusiei. 2.) Celelalte cabinete vor sprijini, prin depeşe separate, respunsul Austriei. 3.) Principii sub-critiori operii de la Francfurt vor remânea fi­deli în modul cel ne­înduplecat. 4.) Cele trei pro­­posiţiuni prejudiciale puse înainte dintr’unui­tâin, de miniştrii prusiani regelui lor, şi dupâ acela enunci­ate solemnei de Guilelmo I, prin scriso­rea sa câ­­tre principi, sunt ne­acceptabile şi nu pot servi ca punt de purcedere la negociaţiunî ulterioare. „Astfel Austria au mai câştigat încâ odatâ causa sa în faţa confederaţiloru scî, câcî ea n’au înţâles nici de cum a insista asupra redacţiunel unul res­­puns colectiva şi identica câtre regele de Prusia, înse regeneraţiunea Germaniei, mal urgentâ cu atâ­ta mal vârtos câ furtuna pare a esbucni la mal multe punturi a­le continentului Europenu, fâcut’au ea oare vre­unu pasa decisiva în urma conferinţe­­lor­ de Nüremberg ? Noi, de bunâ sama, nu vom afirma acesta.“ —- ţfiarul Perseveranţa anunţâ câ la 27 Octomvrie c. n- regele Greciei Gheorgheos au sosit la Mesina, unde au fostu priimit d­e autorităţile civile şi mili­tare. Dupâ ce au visitat puţin oraşul, M. S. au ple­cat pe la 2 ore mai departe.­­ Toţi candidaţii partidei progresului au fost aleşi cu mare majoritate la Berlin; depeşele tele­grafice, venite pânâ acum, aratâ triumful cel mai complet a partidei liberale unite. Pintre cei noi a­­leşi sunt oameni ca lacobi şi profesorul Momsen. Alegerea lui lacobi este o demonstraţiune contra re­gelui. Vinke au câtiat în colegiul său electoral. Dintre conservativi sunt aleşi : ministrul de resbel Roon, Goltberg, Blankenburg şi consiliarul şcolaru Vantrupa. PUBLICAŢII ADMmISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 11493. Tinerii absenţi, ce au picat la sorţi a se lua sub steag, şi anume: din plasa Stavnicului Ştefan Cazaceanca, plasa Braniştea loan Colţa, Lel­­ba nepot lui Israil, Halm Dascalu, plasa Bahluiu Halm a lui Şamşa Naftalea, Moisâ a lui Herscu Landa, Altâr a lui Lelba Zarafu, plasa Codru Şmil sân Moisâ, plasa Cârligâtura Vasilie a Măriei Moi­­soael, plasa Turia loan Trohin Nani, loan Luca Bi­­volariu, se publica aflarea lor şi găsind­u-se, sâ se triimatâ în pazâ la Prefectură. No. 11700, în conformitate cu oficia D-luî Minis­tru Lucrărilor Publice No. 7030, însemnându-se ter­min la 1 a viitoarei luni Noemvrie, a se vinde li­­citativ în Camera acestei Prefecturi, în fiinţa şi a Agentului din partea Ministerului de Finanţe, 270 tumurugî şi 110 leaţurî, ce sunt rămase din desfiin­ţarea împrejmuire! gradinei Copou­, şi care se gă­seşte dat în pastrarea consiliului comunei Podgoria Copoulu­i, se publică vânzarea acelui lemn, cu de­şteptare ca concurenţii ce ar fi, sa se înfăţoşeze în Camera acestei Prefecturi la terminul zis mai sus spre aterdisire.. Prefectura district. Bacâu. No. 16652. Fiind câ la terminul de 40 zile, pu­blicat prin Foaea No. 93 din 12 August trecut, din împregiurâri nu s’au putut vinde licitativ numerul de mai multe zâloage ce sunt în Poliţia acestui o­­raş şt Bacâu, de la anul 1859 şi 1860, fârâ a li se cunoaşte motivele împlinite­, se publicâ un alt ter­min de 40 zile, ca concurenţii sâ se înfăţoşeze la a lui finire în Poliţie, unde urmeazâ a se face mezatul. No. 17081. Pentru îndestularea ecspiratei antre­­prize a salinelor, cu banii ce are a lua de la locui­­torul Gheorghie Vrânceanu din comuna Lucâceşti, asigurându-se 2 boi, se publicâ terminul de 40 zi­le, ca muştereii ce vor fi doritori, sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlâu de sus în târgul Molneştîl, unde are a se efectua mezatul. No. 17.087. Pentru îndestularea D-sale Zamfira Nâcuţâ cu banii ce are a lua de la Gheorghie Ma­­noliu, asigurându-se­­ cârtiţa legată în fer şi un ham, se publicâ terminul de 40 zile, ca muştereii ce vor fi doritori, sâ se prezinte în Camera Prefecture!, unde are a se face mezat. No. 17.089. Pentru îndestularea D. Sotir Metac- 8a, cu banii ce are a lua de la D. Ioan Macarie, asigurându-se 2 stoguri fân, se publicâ terminul de 40 zile, ca concurenţii ce vor fi doritori a cumpă­ra asemenea fân, sâ se presinte în Camera sub­ Prefecture! Tazlâuluî de sus în târgul Molneştîi, unde are a se face mezatul. Prefectura district. Vasluiu. No. 9547. Pentru banii 111 lei, ce Sandu Popa are a da locuitorilor din Crâciuneşti şi 50 lei Ca­­sandrei Iuraşcu, sechestrându-se o vacâ, se publicâ terminul de 40 zile, spre vânzarea ei la sub-Prefectura Fundurile. No. 9569. La ne­urmarea arâtatâ de soţia râpos. Ilie Stoica, a plaţi banii 132 lei, ce datoreste jidov. Solomon Halm, sechestrându-se 6 oi, se publicâ vân­zarea lor în termin de 40 zile, ca amatorii de a le cumpâra, sâ se prezinte în Camera sub­ Prefecture! Fundurile, unde are a se face mezatul. No. 9657. Spre îndestularea D-Dei Efî’D&ina Rt?*

Next