Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-10-24 / nr. 137
No. 137. ROMANIA. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEÎ IN IASSI prenumeratiiinea se face la Tipografia Minervel ulchiristigeî. Clanul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmiriâ Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. laşii, Joi 24 Octombrie 1863. ANUL 1. DE APEL DIN IASÎ. In districtele României, prenumeratiunea se face la biutourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costă un leu, cursul fisculul. A Iașii 24 Octomvrie. Revistă Politică, în cestiunea Polona, pe care am arâtat’o în Nou trecut nedecisâ si greu de resumat, au început a se face oare-care lumina. Credem ca nu putem face mal bine de cât a espune, dupâ informaţiunile din Independenţa Belgicâ, starea în care ea este acum intrata, şi care este acea următoare : „Presa de Viena afirma câ Austria şi Anglia ar fi escutit a se înţâlege asupra uneî declaraţiunî,—câcî acesta ar fi titlul noului oficiu—,pen- tru a se adresa către Rusia. Inse aceasta declarațiune n’ar fi fost aprobata de cabinetul de la Tui-Ieri. Împăratul Napoleon ar fi declarata ca el n’ar mal adopta de cât o Notă, care ar formula mesurile coercitive în casul unul nou refusit din partea Rusiei. Mai în urma, elicejiarul Vienesti, negociaţiunî nude au avut loc între Viena şi Londra, însa resultatul lor n’ar fi a se comunica cabinetului de Tuileri, decât dupâ re’nturnarea principelui Meternich la Paris. „Dupâ o scrisoare de la Viena adresatâ ziarului Times, cele 3 cabinete aliate ar fi în ajunul adresârii unei nuoi Note către cabinetul de St. Petersburg. Fârâ a avea caracterul unul ultimat, acele trei Note ar fi redigiate pe un ton mai vivace şi mai decişii decât acele care le-au precesa. „în fine dupâ corespondinţiele noastre de la Paris, negociaţiunile ar urma fârâ contenire între Londra şi Viena, pentru a escuti la o demarşâ comunâ; dar cât pentru comunicaţiuni ce ar fi a se trimite la St. Petersburg, n’ar fi pentru momentul acesta, zice-se, de cât a se prepara o nouâ depeşâ din partea Angliei, şi destinatâ de a înlocui pe alta pe care Anglia, dupâ consiliele si representârile Austriei, depeşasâ a se opri. Aceastâ nouâ depeşâ ar desvolta totu aceiaşi temâ ca şi cea dintâiu, înse cu nişte termini mai domoliţi şi cu conclusiuni mai puţinii absolute.“ Dupâ informaţiunile diarului „Nordul“ Generalii Muravieff şi Anenkoff, carii comanda în Litvania şi Podolia, şi-arii fi cerut rechiemarea lor din posturile ce ocupâ. Dacâ sistemul de rigoare estremâ inaugurat de dânşii va trebui sâ sustere, credemu câ guvernul rusec va avea mare dificultate de a le găsi succesori. Pe lângâ toata popularitatea pe care partida ultra-rusascâ s’aîi încercat a le face, sâ sperânm câ oamenii de asemene sistemu, carii pentru unii principiu calcâ în picioare toate consideraţiunile de umanitate, trebuie sâ fie foarte rari chiar şi în Rusia. Soimu câ în vara trecutâ împâratul Austriei, au convocat pe suveranii Germaniei la Francfort pe Main într’o conferinţă în care au espusit un mare proiect de reformâ a confederaţiunei germane. La acea conferinţă s’au prezentat mai toţi suveranii Germaniei, în persoană, şi toţi cei de faţă au aderat la planurile de reformâ ale împăratului. Nu vom întră spre a mai espune cualitatea şi cantitatea proiectelor împăratului, precum nici micele amandamente ce unii din suveranii presenţi la conferinţă au socotit de cuviinţă a face acelor proiecte, vom arăta numai câ singurul rege de Prusia şi unul sau doi suverani înrudiţi de aproape cu dânsul, nu s’au prezentat la conferinţă spre a lua parte la deliberaţiunele suveranilor. Pentru aceastâ abţinere, s’au fâcut regelui Prusiei o invitaţiune colectivâ din partea suveranilor adunaţi la Francfurt cu îndemnare de a veni şi el, pentru ca nu cumva, prin absenţa sa, sâ dele, pe de o parte, propus câ desaproabâ consultârile suveranilor, iar pe de alta parte sâ dele motivu la o mai mare ne’nţelegere între diferinţele guverne ale Germaniei. Regele au respuns deocamdatâ în scurt câ nu poate veni, dar motivul acestui refusit l’au arătat a fi neputinţa de a se consulta pe nişte base ca acele aşternute de împăratul Austriei. Atunci suveranii, dupâ constatarea, într’un protocol, a tuturor principiilor aprobate, precum şi a celor amendate în conferinţâ, s’au împrăştiat dându’şî unul altuea promisiunea de a remânea fideli aderinţelor lor date în conferinţâ, precum şi de a stârui ca acele base de reformâ sâ fie propagate în Germania pre cât s’ar putea mai multâ. Nu mult dupâ aceea, regele Prusiei au adresat suveranilor o notă circulariâ, prin care le comunicâ şi el, un elaborat de contra proiecte pentru reformâ, şi despre care nu se poatejice alta decât câ sunt opusul acelor presentate la Francfurt de împăratul Austriei. Atunci guvernul Austriei luândui informaţiuni despre dispoziţiunele suveranilor câtrâ proiectele Prusiei şi fiind încredinţatâ câ aceste nu sunt aprobate, au fâcut proposiţiunea, care s’au priimit, de a se ţine o nouâ conferinţâ la Nüremberg, unde înse sâ fie representaţi prin miniştrii lor cu însercinare de a regula cele de cuviinţâ şi a desbate asupra respunsului ce trebue a se da regelui Prusiei la nota şi proiectele lui de reformâ. Despre întrunirea acei conferinţe dor nu aici, dupâ Independinţa Belgicâ, informaţiunele ce urmează : „Joi dimineaţa, la 21, zece miniştri ai afacerelor streine se aflau presinţi la locul de întrunire . . . „Tbtâ clipa aceea s’au petrecut numai în simple conversaţiuni între miniştrii. Afarâ de acesta s’au recetit memoriul adresat de cabinetul de Viena câtre sub-semnâtorii operil de la Francfurt cu o depeşâ circulară din 8 Octomvrie. Acesta din urmâ, resumându şi comentându memoriul, au produs o impresiune bunâ asupra cabinetelor. „La 23, miniştrii au avut doue reuniri oficiale, una diminua şi alta sora, fiecare de câte trei pânâ la patru ore. Fiecare ministru au fâcut, prin unu şirul de consideraţiunî, expunerea despre atitudinea Prusiei şi despre respunsul ce trebuie a l i se face. Corniţele de Platon, ministrul din Hanover, au insistat asupra necesitaţei de a temporiza şi a lâsa în tot caşul guvernelor respective libertatea lor de acţiune. In fine, vineri sara s’au înţelesu asupra ponturilor urmatoare : „1.) Cabinetul de Viena va respunde cel întâi a Prusiei. 2.) Celelalte cabinete vor sprijini, prin depeşe separate, respunsul Austriei. 3.) Principii sub-critiori operii de la Francfurt vor remânea fideli în modul cel neînduplecat. 4.) Cele trei proposiţiuni prejudiciale puse înainte dintr’unuitâin, de miniştrii prusiani regelui lor, şi dupâ acela enunciate solemnei de Guilelmo I, prin scrisorea sa câtre principi, sunt neacceptabile şi nu pot servi ca punt de purcedere la negociaţiunî ulterioare. „Astfel Austria au mai câştigat încâ odatâ causa sa în faţa confederaţiloru scî, câcî ea n’au înţâles nici de cum a insista asupra redacţiunel unul respuns colectiva şi identica câtre regele de Prusia, înse regeneraţiunea Germaniei, mal urgentâ cu atâta mal vârtos câ furtuna pare a esbucni la mal multe punturi ale continentului Europenu, fâcut’au ea oare vreunu pasa decisiva în urma conferinţelor de Nüremberg ? Noi, de bunâ sama, nu vom afirma acesta.“ —- ţfiarul Perseveranţa anunţâ câ la 27 Octomvrie c. n- regele Greciei Gheorgheos au sosit la Mesina, unde au fostu priimit de autorităţile civile şi militare. Dupâ ce au visitat puţin oraşul, M. S. au plecat pe la 2 ore mai departe. Toţi candidaţii partidei progresului au fost aleşi cu mare majoritate la Berlin; depeşele telegrafice, venite pânâ acum, aratâ triumful cel mai complet a partidei liberale unite. Pintre cei noi aleşi sunt oameni ca lacobi şi profesorul Momsen. Alegerea lui lacobi este o demonstraţiune contra regelui. Vinke au câtiat în colegiul său electoral. Dintre conservativi sunt aleşi : ministrul de resbel Roon, Goltberg, Blankenburg şi consiliarul şcolaru Vantrupa. PUBLICAŢII ADMmISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 11493. Tinerii absenţi, ce au picat la sorţi a se lua sub steag, şi anume: din plasa Stavnicului Ştefan Cazaceanca, plasa Braniştea loan Colţa, Lelba nepot lui Israil, Halm Dascalu, plasa Bahluiu Halm a lui Şamşa Naftalea, Moisâ a lui Herscu Landa, Altâr a lui Lelba Zarafu, plasa Codru Şmil sân Moisâ, plasa Cârligâtura Vasilie a Măriei Moisoael, plasa Turia loan Trohin Nani, loan Luca Bivolariu, se publica aflarea lor şi găsindu-se, sâ se triimatâ în pazâ la Prefectură. No. 11700, în conformitate cu oficia D-luî Ministru Lucrărilor Publice No. 7030, însemnându-se termin la 1 a viitoarei luni Noemvrie, a se vinde licitativ în Camera acestei Prefecturi, în fiinţa şi a Agentului din partea Ministerului de Finanţe, 270 tumurugî şi 110 leaţurî, ce sunt rămase din desfiinţarea împrejmuire! gradinei Copou, şi care se găseşte dat în pastrarea consiliului comunei Podgoria Copoului, se publică vânzarea acelui lemn, cu deşteptare ca concurenţii ce ar fi, sa se înfăţoşeze în Camera acestei Prefecturi la terminul zis mai sus spre aterdisire.. Prefectura district. Bacâu. No. 16652. Fiind câ la terminul de 40 zile, publicat prin Foaea No. 93 din 12 August trecut, din împregiurâri nu s’au putut vinde licitativ numerul de mai multe zâloage ce sunt în Poliţia acestui oraş şt Bacâu, de la anul 1859 şi 1860, fârâ a li se cunoaşte motivele împlinite, se publicâ un alt termin de 40 zile, ca concurenţii sâ se înfăţoşeze la a lui finire în Poliţie, unde urmeazâ a se face mezatul. No. 17081. Pentru îndestularea ecspiratei antreprize a salinelor, cu banii ce are a lua de la locuitorul Gheorghie Vrânceanu din comuna Lucâceşti, asigurându-se 2 boi, se publicâ terminul de 40 zile, ca muştereii ce vor fi doritori, sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlâu de sus în târgul Molneştîl, unde are a se efectua mezatul. No. 17.087. Pentru îndestularea D-sale Zamfira Nâcuţâ cu banii ce are a lua de la Gheorghie Manoliu, asigurându-se cârtiţa legată în fer şi un ham, se publicâ terminul de 40 zile, ca muştereii ce vor fi doritori, sâ se prezinte în Camera Prefecture!, unde are a se face mezat. No. 17.089. Pentru îndestularea D. Sotir Metac- 8a, cu banii ce are a lua de la D. Ioan Macarie, asigurându-se 2 stoguri fân, se publicâ terminul de 40 zile, ca concurenţii ce vor fi doritori a cumpăra asemenea fân, sâ se presinte în Camera sub Prefecture! Tazlâuluî de sus în târgul Molneştîi, unde are a se face mezatul. Prefectura district. Vasluiu. No. 9547. Pentru banii 111 lei, ce Sandu Popa are a da locuitorilor din Crâciuneşti şi 50 lei Casandrei Iuraşcu, sechestrându-se o vacâ, se publicâ terminul de 40 zile, spre vânzarea ei la sub-Prefectura Fundurile. No. 9569. La neurmarea arâtatâ de soţia râpos. Ilie Stoica, a plaţi banii 132 lei, ce datoreste jidov. Solomon Halm, sechestrându-se 6 oi, se publicâ vânzarea lor în termin de 40 zile, ca amatorii de a le cumpâra, sâ se prezinte în Camera sub Prefecture! Fundurile, unde are a se face mezatul. No. 9657. Spre îndestularea D-Dei Efî’D&ina Rt?*