Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)

1864-01-02 / nr. 1

k Mtâ Tr ROM­AN­IA ; ,ÂEA rXJBLICATIUNÎUm OFICIALE DIN RESORTUL CIîRTEÎ DE A­PEL DÎ&*fÎȘi. V^nnipTatinneă se'face la Tipografia Minervel nli­­ei ' Diarel se pubPcâ de la 3-6 coaie pe septâmânâ. Antal pe an 11 t lei. pe patru Înot 37 lei. t­ H Iä‘A Joi 2 Ioiiuaifë Í86& ln districtele României, piennine atiiinca se ??.ce la binronrili postale. -, '■ ► g Inserarea nmu rând de 35 literi costâ un leu, cursul fiscului, la 1 Ianuarie, la mai mulţi 30, abonaţi ce priimesc a- i faae, îi se împlineşte a- mentele. De aceea spre a cămpina în viitorul lipse de idministratia cu onore face •gale poftire sâ bine voescâ c’noi abonamentele, depu­­galb. pe 4 luni, pe an 3 galb. mai anonsează câ se face ament si la Monitorul OH»­nalul 2 galbeni pe anii. lasfi 2 Ianuarie. Românul, în No­­sen din urma, publi­c a sosi un Tureu, aducător unei epistole instantinopole, către Domnitorii, în privinţa secu­risate. Aceasta scrie nu are nici un (Monitorul.) Revistă Politica. nare numerosâ de deputaţi cu diverse nu­­e toţi oposanţî ai guvernului, au­ avut loc la locuinţa liberaluluî deputat Marie. In acea , s’au stabilit o înţelegere generala, relativa irea ce vor avea a ţinea în cursul desbate­­reseî şi a amand­amentelor a ce vor avea a S’aîi ales chiar şi capii ce vor avea a în­­susţinea atacul. Multe şi marî principii de ce siw»i­ neapărat de trebuinţâ la viaţa po, civilisate şi em^nc(ţW^;- yxrr ti desvoltate ute. Ear oratorii şi moţiunile principale t.e iresenta s’au frcsat dupâ cum urmeazâ: oţiune destinata a combate sistemul candi- Ir oficiale, susţinuta de DD. Thiers Marie şi ioţiune pentru libertatea presei acâria defen­sie încredinţată DD. Jule Simon, Guerult şi a. loţiune pentru libertatea individuala pe care isţinea tot D. Marie carele este asemene în­­i de a ataca legea pentru securitatea generala. Moţiune pentru libertăţile municipale, având scopu de a se reda capitalei Paris şi poliţiei­­cultatea de a’şî alege magistraţii seb Acest ment va fi susţinut de marciusul Andelare. Moţiune pentru libertatea asociaţiunilor de a-­i pentru aboliţiunea legei de coaliţiune. D. va trata acest sufet care întră în spe­ţ­ele sale. Moţiune pentru modificarea regimului din Al­te colonii, susţinuta de D. PicardM­oţiune pentru instrucţiunea primărie, în a ce­­vorbi D. Havin. Moţiune pentru evacuarea Mecsicului în care ti Thiers, Berier si Guerult. vedem, în programul acesta nu e cuprin­sa nici Polonia. Pe terâmul acesta, adu- tu a lasa membrilor sei o completa li­a£eciaţiune. înse s’au stipulat ca fie­­ frtto'iv desv'i „ A a , I slmdu si parerea sa in aceste doue ,'Sa ai^K a , a. • ,. lA .. ! . - ^ruța, cat prin putința, convicți­ud­ați or s .,astfel 8,a­ realitat, fârâ coa-31 compromis, o ,. JA . A , , ’anța intima de tote aceste ju Individualitat! ct A w A A TT * Pareau pana acum a fi un comun respeefv , ... . , , „ ., . r­entru libertate si sim­te folosele ce acesta in vi . ’ A , . w _ Alegere asigura la idele au produs acest ret»u . ^ A j A ... uat. Ear conse­u vor intarzia, cu atât mal * , , n , ', "rtos, a se ve­ie vor fi desvoltate înaintea un. majorita . , ca însăși, diDun spirit de indepeV^n^ g­­-rtialitate acela?r gra£ '*e legislative cajj§ijJ^j|gimul imperial, au T aceastâ de ac Cât pentru cestiunile numite de r.aservâ, adeei a„ Italiei Polonie!, se vor presenta*‘dupâ to||/p'o-^ babilitatea, done amandamente pentru Polonia niunu, una de câtre partida belicosâ a Camerei având, le capii pe I). Gueruli, ear­ee! deltade câtre cel *rei oposanţ! tradiţionali. Liberalul Kolb-Berard, înscria­t pentru a vorbi în favoarea Poloniei, voeste dice­s­­, •? atace cu vio­lenţa guvernul pentru câ, prin espediţiunea sa Sau Italia, şi-au­ înstreinat încrederea Austriei pe car?, dice, ar fi gâsit'o acum cu totul altfel dispusa da concur­ul seu, pentru a scăpa pe Poloni. — Ost-deutsche-Post ne arata, dupâ aliarul P­aria, ca poliţia în Paris au­ prins şi arestat patai italian!. La dânşii s’ar fi găsit praf englesesc de*V puşca, patru pumnare, patru revolvere, patru puşti, opt bombe Orsinice şi o epistola compritantâ celor 4 indivizi, a cârora nume sunt : Trabuco, Greco şi Imperati, iar acelui al patrulea nu e cunoscut. Independenţa Belgicâ ne dâ, în astâ privinţâ, mai multe informaţiuni, pe care înse, glico câ nu le po­te garanta ca esacte. Ea dice, dupâ o corespon­­dinţâ de la Paris, câ un complot s’ar fi descoperit­­ contra împăratului, încâ înainte de 1 Ianuarie, în­treprinderea trebuea a’ş! lua esecuţiunea la în ţâra representaţiune a unei pîese teatrale, întârdiatâ la Opera comica dupâ un avis oficial. Intâea arest­a­­ţiune s’ar fi fâcut atunci îndatâ, şi dupâ câte­ va mie ar fi isbutit a pune mâna pe doi din patru preveniţi, împăratul au fost aşteptat la..6 Ianuarie la par.a * *• y finr ___a St. Martin, înse el n’aîi mers pe'acolo. In noaptea de la 5 spre 6 Ianuarie au fo­k arestaţi şi ceiam doi complici principali. Sq vorbeate»-ju­de .bom­ba gâsite la «dânşii, înse fârâ a se putea * garanta esae­­titatea acestor indicaţiuni. — Cestiunele cele tuari şi naţionale, şi care, in virtutea autonomiei nóstre, sunt regalate în ţerâ, au acea curiosâ sortă de a alarma pe presa cea vândutâ inimicilor noştri*. G .G lunea seculariser a averelor monastireşti, este una din acele care de când este regulata definitiv, au avut .norocul de a gâsi ospitalitate în colonele’ color .na! multe r^iarie, străine, şi prin acesta a le da motiv la aprecieri care de, care mai curioase. Totuşî, on punt, e­t le sunt unite, şi acela e ca guvernul si cameia ca­re, dupâ socotinţa lor, în alte cestiuni ar fi in dest acord, în acesta înse sunt în unanimitate Dar în I­V. loc de a vedea în acesta mare manifest. B­ine, un act de demnitate naţionala, un act consecinţe cu drepturile autonomice ale ţerei, numitele dijm­e pi­re câ nu pot a’ş! stăpâni bucuria ce av fând pa­­­ a ne informa câ cutare cabinet s’au emoţimat, d­â un altul au protestat când au priimit infor­maţiuni despre modul cum s’au regulat acestâ ceşti inc. In­­dependinţa Belgicâ e cunoscută câ represintâ poli­tica moscovita în strâinâtate. Vom reproduce­ în scurt acele ce ea face în doue numere a sale de­spre aceastâ cestiune : „Situațiunea în provinciile dunărene^ are acesta de straniu câ guvernul are contra sa totâ camera, și câ cu toate aceste s’au stabilit între dânșii i unu perfect acord intr’o cestiune importanta, secularisa­­rea monastirilor dedicate. Când am­ anunciat votul camere! române, no! am fâcut i se presimţi pro­­testaţiunele puterilor acâror inteese le vâtârna acea confiscaţiune. Ni se scrie, în adevăr, ole la Tiena câ Turcia se va opune de positiv, penru câ veniturile monasti­rilor dedicate, servesc la întreţinerea stabilimente­lor de bine­facere în provinciele imperiului. Rusia va protesta în num­e intereselor bisericei ortodocse. Acelaşi corespondent pretinde cǎ ambasadorul Francis I de Constantinopole ar fi adresat guver­nului seu un raport foarte sever asupra situațiune! principatelor şi a administrați­­e!­lor. No! înre­­gist­âm aceastâ nuvela fârâ a lua asupra de respon­sabilitatea el.“ Ear în No, seu din 8 Ianuarie, acelaşu c jiar con­tinue asupra cestiunei, dupe cum urmeazâ : „Gestiunea seculariserei monastirilor dedicate în România tinde a lua proporţiuni ce atrag atenţiu­nea Europei. Sâ scie câ guvernul principelui şi camera Romană, în desacord pentru toate cestiunele interne, sunt unanime într’un singur punt : confis­carea averilor clerului ortodocs. Poarta s’au emoţi­onat de acesta. Ea însă nu s’au mărginit a cere numai esplicaţiuni guvernului român, ea au adre­­sat filtre curţile cele mari, protestaţiuni energice.“ aci urmezâ disposiţiunele votate de Cameră şi cunoscute deja. — Independinţa face apoi observa­ţi unele sale şi ijice : „precum vedem, măsura gu­vernului Român chiama de-a­ dreptul intervenţiunea puterilor, vâtâmate, unele în interesele lor naţiona­le, altele protectate şi garante unor drepturi con­sacrate prin tractate.“­­, „Acest ineidi­­te serios şi agitaţiunea ce se ob­serva în tot basinul Dunărei interioare, paru a face a se prevedea venirea unei n­oi cestiuni europeane care nu va fi mai puţin dificilă, nici mai puţin fer­­tilâ în eventualităţi, de­cât acele ce au preces’o. P­UBLICAŢII ADMiNISTRATIVE. Ministerull­enitelor şi Instrucţiunei Publice. No. 36287. Fiind ca la ziua de 9 a trecutei, când «■à, au fost a treia strigare la Prefectura districtului -t-pi­spanji»»» - t tegm­in de Fr­am, cru înce­pere ţie la 23 April anul curent, a moşiei parte din Cepleniţa proprietate a Monast. Bistriţa, nu s’au o­­ferit pretii avant­ajosii. Ministerial publicâ din noft spre generala cunoştinţa, că se va ţine a doua lici­­taţie tot la Pi­r­etura district. Iaşi, în zilele de 20, 20 şi 22 ianu­ari­a curent, dupa formele cunoscute şi cu condiţiunile publicate prin Monitorul Oficial No. 145 anul trecut, precum şi prin Foaia Oficiala din Iaşi. Doritorii­­de a lua în arenda aceastâ moşie, se vor prezenta la Prefectură în zilele arâtate, înso­ţiţi de cauţiunile prevăzute la art. 23 din condiţiuni, * fârâ care nime­nie nu poate fi priimit a concura. Fit efectua district. Bacau. No. 21035. Fâcându-se nevăzuţi tinerii Costan­­tin sin G. Stoica picat la sorţi la No. 42, în comu­na Râpile, cu signalementul: faţa balanâ, pârul gal­­bân, ochii negri, nasul cam lungâreţu, statul de mijloc şi barba înfireazâ, şi Ştefan a lui Costachi Deciu picat la sorţi la No. 46, în­ comuna Oneştii, cu signalementul anume: statul de mijloc, pârul ne­gru, ochii câprii, nasul, gura potrivite şi musteţile înfireazâ, se publicâ aflarea numiţilor tineri, ca ori unde se vor gâsi, sâ se triimatâ la Prefectura, spre a se supune consiliului de revizie. No. 21194. Mezatul vânzârei fânului de la Mo­nast. Râdueanu din târgul Ocnei, publicat prin Fo-­ea sub No. 145 din 7 Noemvrie trecut, neputându­­se efectua din cauza câ n’au eşit un folositor preţ, se publicâ din nou vânzarea acelui fân cu termin la 8, 9 şi 10 Ianuarie ,curent, cu avansarea ca concurenţii ce vor bine­voi al cumpara, sâ­ se prezinte în Camera Poliţiei acelui târg, unde are a se fini adjudecaţi». Prefectura district. Botoşani. No. 15168. De la P- Iancu Herescu posesorul moşiei Gorbâneşti­, secvestrându-se 107 d­ canari şi 5 stoguri fân de pe acea moşie, spre îndestularea evreului Herşes­sin Leiba cu o soma bani, se pu­blica vânzarea lor în termin de 40 zile socotit de la data Foaei, cu aceasta ca amatorii ce vor fi, sâ se presinte aice la împlinirea term­inuluî, spre târ­­guire, servind şi spre deşteptarea debitorului, câ mezatul fiind silnic, se va vinde cele secvestrate cu ori­ce preţu va eşi.

Next