Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)
1864-01-02 / nr. 1
k Mtâ Tr ROMANIA ; ,ÂEA rXJBLICATIUNÎUm OFICIALE DIN RESORTUL CIîRTEÎ DE APEL DÎ&*fÎȘi. V^nnipTatinneă se'face la Tipografia Minervel nliei ' Diarel se pubPcâ de la 3-6 coaie pe septâmânâ. Antal pe an 11 t lei. pe patru Înot 37 lei. t H Iä‘A Joi 2 Ioiiuaifë Í86& ln districtele României, piennine atiiinca se ??.ce la binronrili postale. -, '■ ► g Inserarea nmu rând de 35 literi costâ un leu, cursul fiscului, la 1 Ianuarie, la mai mulţi 30, abonaţi ce priimesc a- i faae, îi se împlineşte a- mentele. De aceea spre a cămpina în viitorul lipse de idministratia cu onore face •gale poftire sâ bine voescâ c’noi abonamentele, depugalb. pe 4 luni, pe an 3 galb. mai anonsează câ se face ament si la Monitorul OH»nalul 2 galbeni pe anii. lasfi 2 Ianuarie. Românul, în Nosen din urma, public a sosi un Tureu, aducător unei epistole instantinopole, către Domnitorii, în privinţa securisate. Aceasta scrie nu are nici un (Monitorul.) Revistă Politica. nare numerosâ de deputaţi cu diverse nue toţi oposanţî ai guvernului, au avut loc la locuinţa liberaluluî deputat Marie. In acea , s’au stabilit o înţelegere generala, relativa irea ce vor avea a ţinea în cursul desbatereseî şi a amandamentelor a ce vor avea a S’aîi ales chiar şi capii ce vor avea a însusţinea atacul. Multe şi marî principii de ce siw»i neapărat de trebuinţâ la viaţa po, civilisate şi em^nc(ţW^;- yxrr ti desvoltate ute. Ear oratorii şi moţiunile principale t.e iresenta s’au frcsat dupâ cum urmeazâ: oţiune destinata a combate sistemul candi- Ir oficiale, susţinuta de DD. Thiers Marie şi ioţiune pentru libertatea presei acâria defensie încredinţată DD. Jule Simon, Guerult şi a. loţiune pentru libertatea individuala pe care isţinea tot D. Marie carele este asemene îni de a ataca legea pentru securitatea generala. Moţiune pentru libertăţile municipale, având scopu de a se reda capitalei Paris şi poliţieicultatea de a’şî alege magistraţii seb Acest ment va fi susţinut de marciusul Andelare. Moţiune pentru libertatea asociaţiunilor de a-i pentru aboliţiunea legei de coaliţiune. D. va trata acest sufet care întră în speţele sale. Moţiune pentru modificarea regimului din Alte colonii, susţinuta de D. PicardMoţiune pentru instrucţiunea primărie, în a cevorbi D. Havin. Moţiune pentru evacuarea Mecsicului în care ti Thiers, Berier si Guerult. vedem, în programul acesta nu e cuprinsa nici Polonia. Pe terâmul acesta, adu- tu a lasa membrilor sei o completa lia£eciaţiune. înse s’au stipulat ca fie frtto'iv desv'i „ A a , I slmdu si parerea sa in aceste doue ,'Sa ai^K a , a. • ,. lA .. ! . - ^ruța, cat prin putința, convicțiudați or s .,astfel 8,a realitat, fârâ coa-31 compromis, o ,. JA . A , , ’anța intima de tote aceste ju Individualitat! ct A w A A TT * Pareau pana acum a fi un comun respeefv , ... . , , „ ., . rentru libertate si simte folosele ce acesta in vi . ’ A , . w _ Alegere asigura la idele au produs acest ret»u . ^ A j A ... uat. Ear conseu vor intarzia, cu atât mal * , , n , ', "rtos, a se veie vor fi desvoltate înaintea un. majorita . , ca însăși, diDun spirit de indepeV^n^ g-rtialitate acela?r gra£ '*e legislative cajj§ijJ^j|gimul imperial, au T aceastâ de ac Cât pentru cestiunile numite de r.aservâ, adeei a„ Italiei Polonie!, se vor presenta*‘dupâ to||/p'o-^ babilitatea, done amandamente pentru Polonia niunu, una de câtre partida belicosâ a Camerei având, le capii pe I). Gueruli, earee! deltade câtre cel *rei oposanţ! tradiţionali. Liberalul Kolb-Berard, înscriat pentru a vorbi în favoarea Poloniei, voeste dices, •? atace cu violenţa guvernul pentru câ, prin espediţiunea sa Sau Italia, şi-au înstreinat încrederea Austriei pe car?, dice, ar fi gâsit'o acum cu totul altfel dispusa da concurul seu, pentru a scăpa pe Poloni. — Ost-deutsche-Post ne arata, dupâ aliarul Paria, ca poliţia în Paris au prins şi arestat patai italian!. La dânşii s’ar fi găsit praf englesesc de*V puşca, patru pumnare, patru revolvere, patru puşti, opt bombe Orsinice şi o epistola compritantâ celor 4 indivizi, a cârora nume sunt : Trabuco, Greco şi Imperati, iar acelui al patrulea nu e cunoscut. Independenţa Belgicâ ne dâ, în astâ privinţâ, mai multe informaţiuni, pe care înse, glico câ nu le pote garanta ca esacte. Ea dice, dupâ o corespondinţâ de la Paris, câ un complot s’ar fi descoperit contra împăratului, încâ înainte de 1 Ianuarie, întreprinderea trebuea a’ş! lua esecuţiunea la în ţâra representaţiune a unei pîese teatrale, întârdiatâ la Opera comica dupâ un avis oficial. Intâea arestaţiune s’ar fi fâcut atunci îndatâ, şi dupâ câte va mie ar fi isbutit a pune mâna pe doi din patru preveniţi, împăratul au fost aşteptat la..6 Ianuarie la par.a * *• y finr ___a St. Martin, înse el n’aîi mers pe'acolo. In noaptea de la 5 spre 6 Ianuarie au fok arestaţi şi ceiam doi complici principali. Sq vorbeate»-jude .bomba gâsite la «dânşii, înse fârâ a se putea * garanta esaetitatea acestor indicaţiuni. — Cestiunele cele tuari şi naţionale, şi care, in virtutea autonomiei nóstre, sunt regalate în ţerâ, au acea curiosâ sortă de a alarma pe presa cea vândutâ inimicilor noştri*. G .G lunea seculariser a averelor monastireşti, este una din acele care de când este regulata definitiv, au avut .norocul de a gâsi ospitalitate în colonele’ color .na! multe r^iarie, străine, şi prin acesta a le da motiv la aprecieri care de, care mai curioase. Totuşî, on punt, et le sunt unite, şi acela e ca guvernul si cameia care, dupâ socotinţa lor, în alte cestiuni ar fi in dest acord, în acesta înse sunt în unanimitate Dar în IV. loc de a vedea în acesta mare manifest. Bine, un act de demnitate naţionala, un act consecinţe cu drepturile autonomice ale ţerei, numitele dijme pire câ nu pot a’ş! stăpâni bucuria ce av fând pa a ne informa câ cutare cabinet s’au emoţimat, dâ un altul au protestat când au priimit informaţiuni despre modul cum s’au regulat acestâ ceşti inc. Independinţa Belgicâ e cunoscută câ represintâ politica moscovita în strâinâtate. Vom reproduce în scurt acele ce ea face în doue numere a sale despre aceastâ cestiune : „Situațiunea în provinciile dunărene^ are acesta de straniu câ guvernul are contra sa totâ camera, și câ cu toate aceste s’au stabilit între dânșii i unu perfect acord intr’o cestiune importanta, secularisarea monastirilor dedicate. Când am anunciat votul camere! române, no! am fâcut i se presimţi protestaţiunele puterilor acâror inteese le vâtârna acea confiscaţiune. Ni se scrie, în adevăr, ole la Tiena câ Turcia se va opune de positiv, penru câ veniturile monastirilor dedicate, servesc la întreţinerea stabilimentelor de binefacere în provinciele imperiului. Rusia va protesta în nume intereselor bisericei ortodocse. Acelaşi corespondent pretinde cǎ ambasadorul Francis I de Constantinopole ar fi adresat guvernului seu un raport foarte sever asupra situațiune! principatelor şi a administrație!lor. No! înregistâm aceastâ nuvela fârâ a lua asupra de responsabilitatea el.“ Ear în No, seu din 8 Ianuarie, acelaşu c jiar continue asupra cestiunei, dupe cum urmeazâ : „Gestiunea seculariserei monastirilor dedicate în România tinde a lua proporţiuni ce atrag atenţiunea Europei. Sâ scie câ guvernul principelui şi camera Romană, în desacord pentru toate cestiunele interne, sunt unanime într’un singur punt : confiscarea averilor clerului ortodocs. Poarta s’au emoţionat de acesta. Ea însă nu s’au mărginit a cere numai esplicaţiuni guvernului român, ea au adresat filtre curţile cele mari, protestaţiuni energice.“ aci urmezâ disposiţiunele votate de Cameră şi cunoscute deja. — Independinţa face apoi observaţi unele sale şi ijice : „precum vedem, măsura guvernului Român chiama de-a dreptul intervenţiunea puterilor, vâtâmate, unele în interesele lor naţionale, altele protectate şi garante unor drepturi consacrate prin tractate.“, „Acest ineidite serios şi agitaţiunea ce se observa în tot basinul Dunărei interioare, paru a face a se prevedea venirea unei noi cestiuni europeane care nu va fi mai puţin dificilă, nici mai puţin fertilâ în eventualităţi, decât acele ce au preces’o. PUBLICAŢII ADMiNISTRATIVE. Ministerullenitelor şi Instrucţiunei Publice. No. 36287. Fiind ca la ziua de 9 a trecutei, când «■à, au fost a treia strigare la Prefectura districtului -t-pispanji»»» - t tegmin de Fram, cru începere ţie la 23 April anul curent, a moşiei parte din Cepleniţa proprietate a Monast. Bistriţa, nu s’au oferit pretii avantajosii. Ministerial publicâ din noft spre generala cunoştinţa, că se va ţine a doua licitaţie tot la Piretura district. Iaşi, în zilele de 20, 20 şi 22 ianuaria curent, dupa formele cunoscute şi cu condiţiunile publicate prin Monitorul Oficial No. 145 anul trecut, precum şi prin Foaia Oficiala din Iaşi. Doritoriide a lua în arenda aceastâ moşie, se vor prezenta la Prefectură în zilele arâtate, însoţiţi de cauţiunile prevăzute la art. 23 din condiţiuni, * fârâ care nimenie nu poate fi priimit a concura. Fit efectua district. Bacau. No. 21035. Fâcându-se nevăzuţi tinerii Costantin sin G. Stoica picat la sorţi la No. 42, în comuna Râpile, cu signalementul: faţa balanâ, pârul galbân, ochii negri, nasul cam lungâreţu, statul de mijloc şi barba înfireazâ, şi Ştefan a lui Costachi Deciu picat la sorţi la No. 46, în comuna Oneştii, cu signalementul anume: statul de mijloc, pârul negru, ochii câprii, nasul, gura potrivite şi musteţile înfireazâ, se publicâ aflarea numiţilor tineri, ca ori unde se vor gâsi, sâ se triimatâ la Prefectura, spre a se supune consiliului de revizie. No. 21194. Mezatul vânzârei fânului de la Monast. Râdueanu din târgul Ocnei, publicat prin Fo-ea sub No. 145 din 7 Noemvrie trecut, neputânduse efectua din cauza câ n’au eşit un folositor preţ, se publicâ din nou vânzarea acelui fân cu termin la 8, 9 şi 10 Ianuarie ,curent, cu avansarea ca concurenţii ce vor binevoi al cumpara, sâ se prezinte în Camera Poliţiei acelui târg, unde are a se fini adjudecaţi». Prefectura district. Botoşani. No. 15168. De la P- Iancu Herescu posesorul moşiei Gorbâneşti, secvestrându-se 107 d canari şi 5 stoguri fân de pe acea moşie, spre îndestularea evreului Herşessin Leiba cu o soma bani, se publica vânzarea lor în termin de 40 zile socotit de la data Foaei, cu aceasta ca amatorii ce vor fi, sâ se presinte aice la împlinirea terminuluî, spre târguire, servind şi spre deşteptarea debitorului, câ mezatul fiind silnic, se va vinde cele secvestrate cu orice preţu va eşi.