Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)
1864-04-22 / nr. 53
No. 53. ROMANIA. ANUL II. FOAEA PUBLICAţ’IUNILOr OFICIALE DIN EESOETUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. IN 1881 preuimieratiunea ae face la Tipografia Minervel uliţa hiriatigief. Dianul ae pubPcâde la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 le. Iaşii, Mercurî 22 Auruie 1864. In districtele Romaniei, prenumeraţiunea se face la biarourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscoîal.1 ■iMMMMUJiimViin IIIU III—miwnn ir~—■ -l nuni i ■inwruwmmm Iaşii 22 Aprilie. Depeşa Telegrafica. Bucureşti 15 Aprilie. Ziarul Românul publica stirea luata din Wanderer, câ adeea: „Poarta ar fi în tratare cu Guvernul Român sub auspiciile Franciei, de a dobândi dreptul, sâ pue garnizoana Turceasca în câteva posiţiuni strategice ale României.“ Aceasta ştire este cu totul neadevâratâ (Comunicat) Venirea Măriilor Sale, a Domnitoriului şi Doamnei, în Moldova au daţii ocasiune la manifestările cele mai entusiastice din partea tuturor claselor poporaţiuriii. Prin toate localităţile pe unde au trecut, pre lângă priimirele oficiale ce Li s’au făcut de către corpurile municipale, de Prefecţi şi de alte autorităţi districtuale, M. M. S. S. au fost salutaţi de publică cu cea mai vie espansiune de mulţemire. La Iaşi au sosit M. M. S. S. marţi în 21 ale curentei pe la oarele 4 după amiazi, la bariera Pâcurarilor, a fi fostă întimpinaţi de o numeroasă populaţiune, carii aveau în frunte pe D. D. Prefecţi al districtului şi al oraşului şi Membrii Municipalitâtei, echipajul domnesc aă fost oprit şi M. M. L. L., aă fost salutaţi cu vil aclamaţiunî, în urmă M. S. Domnul coborându-se din trăsură, au bine voit a adresa osebite întrebări celor de faţâ, la care n i s’aă răspuns cu „Ura, sârâeştî Inâlţimea-Ti“, şi apoi aă gustat din pânea şi sarea presentate de Municipalitate . Măria Sa Doamna în acest interval au acceptat mai multe buchete de flori ce li s’au presentat. Pornind de la barieră, M. M. L. L. escortaţi de o despărţire de lânceri, au fost conduşi pena la paiaţă în mijlocul urărilor şi a strugurilor de bucurie, manifestate de un publică foarte numerosă. Ajunşi la paiaţă, M. S. Domnitoriulă aă bine voit a trece în revistă bataliunea de infanterie ce staţiona acolo, şi în fine a asista la defilarea tuturoră trupelor, ce au avută onoare a lua parte la aceastâ solemnitate, astăzi, mercurî, aă fost la paiaţă mare priimire a autoritâţilor locale, la care ocasiune M. S. Domnitoriulă aă bine-voită a aminti câ locuitorii din Iaşi, mai multă de câtă toţi, aă contribuită la facerea Unirii Principatelor Române, câ atunci el aă arâtată multă zelă pentru acestă mare actă patriotică, câ de la definitiva Unire şi până acum Iaşaniî aă făcută, în adevâru, mari sacrificii, şi câ poate încă voră mai face până când vor putea culege cu îndoită resplatâ rodurile Unirii prin consolidarea practicâ a tuturor intereselor vitale atât ale Patriei în genere cât şi a diferintelor localităţi în parte. Revistă Politică. Conferinţele, dice Ost-Deutche-Post de la 27 Aprilie, s’aă deschis la 25 ale curentei, şi în şedinţa din tară s’aă constituit alegându se în unanimitate Lordul Rusei de Preşedinte, iar William Stuard de secretar. La conferinţi au fost presinţi toţi plenipotenţiarii puterilor îndrituite. In minierul seă din 28 acelaşi diarlice, dupâ Independinţâ, în conferinţele de la Londra s’au fâcut proposiţiunea de Lordul Clarendon pentru un armistiţiu imediat. Francia, Rusia şi Suedia au sprijinit proposiţiunea. Au urmat o vie discuţiune în asta causa. In fine, Austria, Prusia şi Danemarca au cerut timp pentru a referi la respectivele lor guverniî, şi a cere instrucţiuni. Conferinţele s’au amânat pânâ la priimirea unor asemim?. Independinţa Belgicâ constata dificultatea ce vor avea conferinţele de a putea isbuti la un armistiţiu, cu tote aceste elice câ e mare speranţa, câ aceastâ proposiţiune îşi va dobândi soluţiunea doritâ. Adauge apoi câ sunt multe alte dificultăţi încâ şi mai mar’, care nu e cu putinţa spre a putea fi regulate în conferinţe. Finalminte, făcând o apreciare despre situaţiunea politicâ a Europei, în care atinge ceva şi despre noi, se esprimâ dupâ cum urmează : ,,Sunt dispoziţiuaî tiupâ care, generalminte, pare a se crede câ transformarea conferinţelor într’un congres general va câştiga şanse noue în mesura dupâ care cestiunea specială a Danemarcii va lua, precum e de prevăzut, neste proporţiuni mai întinse şi mai europeene. Materialele pentru lucrările areopagiului european vin a se oferi de sine însele. Situaţiunea principatelor tinde a se agrava şi cere a fi examinatâ. Dupâ versiunea unui jurnal de Viena, Wanderer, care are trebuinţâ de confirmaţiune, principele Caza ar fi priimit, confidenţialminte, invitaţiunea de la Paris de a designa un representant care ar fi admis, cu titlul de espert, pe lângă conferinţă, pentru caşul când aceste ar consimţi a se ocupa despre afacerea principatelor Dunărene. Mai departe, conferinţa de la Constantinopole, care trebuia a trata cestiunea arzatore a monasterilor secularisate, şi ar fi întârziat întrunirea sa până la terminarea conferinţelor de la Londra“ » Despre transformarea conferinţelor într’un congres european, face menţiune şi Ost-Deutsche-Post şi La France. Aceastâ din urma foae aratâ dupâ o împărtăşire a Independenţii Belgice, câ ■ tenipotenţiarul Franciei ar fi însărcinat a face, în şedinţa a treia sed a patra în conferinţe, prea însemnata propunere a unei generale desarmurî, cela ce corespunde cu ideea Imperatului Napoleon emisă la 5 Noembrie în discursul Tronului cu ocasiunea deschiderii şedinţelor corpului legislativ al Franciei. — ziarele streine fac menţiune despre evenimentele ce se petrec in Algir şi Tunis, care, dice Ostdeutschs-Post, sunt de o naturâ cu mult mai seriosâ de cât se putea crede la început. Foia Mesager de Midi anundie câ douâ fregate cu vapor au priimit ordinea de a transporta ajutore de trupe în curs de 24 ore. Opiniunea Naţionala arata coincidinţa acestui eveniment cu tulburările ce au isbucnit în Tunis şi Siria, şi dice câ este în plecare a vedea ca insurecţiunile aceste îndeamnă a încheia la o generala resculare a Mahomedanilor care ar fi fost preparată prin desele pelerinagiurî la Meca şi Medina, locuri sfinte pentru islamism. în alt numer al seu, foaia Vienesâ citata mai sus alice : tulburările din Algir sunt de o naturâ cu totul seriosâ ; aceasta o mărturiseşte şi foia oficioasă la Patrie. O colonâ a colonelului Beauprete au fost nóaptea surprinsă şi mai de tot nimicită ; puţini au putut scăpa cu fuga, alţii au fost făcuţi prizonieri. Din oficieri numai veterinarul regimentului de Spahis au putut scăpa. De la Oran şi Algir au plecat o trupa de 1500 de militari contra insurginţilor. De la Algir nu s’au făcut până acum nici o comunicaţiune oficialâ relativă la isbucnirea şi propagarea insurecţiunii muhamedane peste toată întinderea sudicâ a coloniei Africane. Mai multe diate care au vorbit despre aceasta insurecţiune au priimit avertismente ; aceste sunt Monitorul armatei, Curierul de Oran şi Echo de Oran. Independinţa Belgicâ zice câ nu se ştie încâ positiv despre natura tulburărilor de la Tunis şi Algir. Mai aratâ apoi câ, dupâ unele veşti respândite la Paris, beiul de Tunis ar fi fost omorât de câtre rebeli. Dar despre căuşele cele adevărate ale insurecţiunii zice ca aceasta ar fi fost provocata prin punerea de impozite resorbitante, contrarie constituţiunii şi societăţii musulmane, precum şi prin delapidarea şi rapacitatea mai multora carii se înavuţiră în mijlocul miseriei generale. — Este cunoscut ca serbarea comemorativâ ilustrului dramatic Shakespeare au fost proibitâ în Paris din partea guvernului. Aceastâ mâsurâ severă au fost criticata de toate foile liberale şi independente. Oficiosul Constituţional vine acum şi afirmâ câ aceastâ manifestaţiune avea un scop cu totul strain memoriei nemuritorului poet engles şi câ ea ascundea, sub aparinţa unei solemnităţi numai literarie, o demonstraţiune politicâ, pe care guvernul nu o putea tolera fârâ a mai alarma spiritele şi fârâ a tulbura alte interese mai multe. — Corniţele Forgach, cancelariul Ungariei şi-au dat demisiunea din acest post, şi au fost imediate înlocuit prin corniţele Zichy. Aceastâ schimbare fârâ veste au dat naştere la diverse rumori. Dupâ o versiune de origina maghiarâ, corniţele s’ar fi pus în oposiţiune cu colegii se! din Ministeriă, insistând asupra convocării dietiî Ungare în scopă de a resolve în fine conflictul esistinte şi a ajunge la împâcâciune cu Ungaria; la aceasta ministerial ar fi pus neşte condiţiunî prealabile pe care cancelariul, în interesul patriei sale, n’ar fi putut a le accepta. "Versiunea germana dene«*gâ esistinţa acestor aserţiuni şi aratâ câ corniţele a trebuit a se retrage din cauzâ câ’i lipseşte energia şi â prin politica sa, nedecisă, compromitea numai opera de reconciliare. Rămâne acum a vedea dacă, ancelariul Zichy va fi mai ferice decât predecesorul teă şi dacâ, împreuna cu Forgach, vor putea dispare dificultăţile situaţiunii, mânţinute prin forţa lucrurilor. — Garibaldi, sărbătorit pânâ la idololatrie de poporul englez, visitat şi onorat de persoane cu posiţiuni politice din cele mai înalte şi în cele din urmâ, şi chiar de principele de Yales, moştenitorul tronului, au plecat, sau au trebuit sâ plece din Anglia într’un mod cu totul neînţeles. Este cunoscut câ serbările, banchetile, manifestaţiunile făcute în onoarea lui Garibaldi displăcea foarte mult la oare-care cabinete. Aceastâ displâcere s’au văzut a se manifesta într’unV. mod mal lămurit dupâ înturnarea lordului Clarendon de la Paris. Prin ziarie s’au vorbit multe despre motivul plecârii Iul din Londra. Acele fol ce se cam inspirâ câte odatâ, din regiuni ministeriale au susţinut câ Garibaldi s’aă dus din cauza câ era prea ostenit de multele serbări la care aă trebuit sâ asiste. In scurt poporul în câzut în prepus câ plecarea lui, aşa neaşteptată şi fârâ veste, aă trebuit sâ fi urmat din vr’un motiv politic. S’au adunat un Miting, în Regenspark, pentru a se ocupa cu lămurirea căuşelor acestei plecârî misterioase. Mai mult de 5000 persoane se aflaă faţâ, înse de abea preşedintele au deschis şedinţa, câ un inspector de poliţie s’au presentat şi au significat mulţimii de a Se împrăştia, cânî la cas contrariă va întrebuinţa putere. Preşedintele au protestat, dar au pârâsit fotoliul. Au urmat apoi tumult şi desordine; poliţi au intervenit şi au resipit mulţimea erresta surdâ la somaţiunile autorităţii. Acest incidinte aă îndemnat pe mai mulţi deputaţi din Camera comunilor de a care esplicaţiunî ministeriului, care aă respuns câ f ’vernul n’au avut nici un amestec, dar câ poliţia au trebuit de bunâ samâ sâ fi procedat în virtutea ordinilor generale care prescriu de a împedeca în parcuri orice întruniri în care se ţină discursuri.—Finalminte Comitatul lui Garibaldi a numit o deputaţiune cu însercinare de a lamuri lucrul; aceasta au hotârât a adresa o petiţiune la Parlament pentru a cere o anchetă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministerial Cultelor şi Instrucţiune! Publice. No. 11702. In basa încredinţerei Onor. Ministeriu al Finanţelor din adresile No. 11925 si 12027 anul curent, Ministeriul publică spre generala cunoştinţă, ca dintre proprietăţile publicate prin Monitorul No. 67 anul curent, ce sunt a se rearenda pentru nerâspunderea în complect a arendei, se vor exclude următoarele: 1). Prăvălia de ceprâgâlie de lângâ hanul Filipescu a Monastirei Sârindariu, 2). Prâvâlia de tâmplârie din hanul Şerban-Vodâ, 3). Moşia Zavalul din judeţul Doljiî a Monast. Sadova, 4). Tâncânâa idem a scoale! Obedeanu, 5). Moleîca etc. a Monast. Jitia, 6). Nedeia idem a Monast. Hurezu, 7). Suroaia idem Teleorman a Monast. Văcăreşti, 8). Vâcenil cel zice şi Jirlâă, Râmnicul Sarat a Monas. Brad, 9). Amara etc. idem a Monast. Râmnic, 10). Moşeşti! idem a Monast. Sf. Gheorghie noă, 11). Ghitioara, Prahova a Monast. Radu Voda, 19). Şirna etc. idem a Monast. Mislea, 13). Muntele Nicovanu, Gorju a Monast. Polovragiî, 14). Muntele Pleşa idem a Monast. Polovragiî) 15). Stelnica, Ialomiţa a Spit. Colţea, 16). Popenil, (care în Monit. No. 67 din eroare de tipar, s’au trecut sub numirea de Pâfreştil), Ialomiţa a Spit. Pantelemon, 17). Nenciuleştii din judeţul Teleorman a Monast. Cozia, 18). Puranil, Vlaşca a Monast. Sf. Gheorghie noă. 19). Şopronul şi grajdiul din hanul Filipescu. PROPRIETĂŢI DE DINCOLO DE MILCOV: 1). Puţurenii din districtul Dorohoiu a Monist. A