Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)
1864-09-19 / nr. 124
No. 124. ROMANIA ANUL IL FOAEA PUBLICATIUNILOlr OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASÎ. IS IASSI prenumeratiimea se face la Tipografia Minerve!, ulita hiristogiel, Dianul se publica de la 3—6 coale pe septamana. Abonamentul pa an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iașii, Sâmbâtâ 19 Sept. 1864, la districtele României, prenaitieratiunea se face la biurohile postale. Inserarea rural rând de 35 litere costana leu, cursa fiscului Iaşii 19 Septemvrie. Revistă Politiei. Re’ncepem regulata publicaţiune, ca în trecut, a revistei noastre politice, pe care am fost nevoiţi a o întrerupe din cauza unei mici reorganisari tipografice, şi mai cu samă a schimbare survenită în personalul rediginte al ziarului nostru. în năuntru, cestiunea cea mare, cestiunea emancipării ţeranilor, continuă a fi apreciată în modul cel mai favorabil. Demonstraţiunele părţii cei mai interesate în cestiune, a părţii emancipate, stau dovadă pentru a încredinţa pe cei mai învârtoşaţi despre popularitatea acestei măsuri. Deputaţiuni din poporul plugariu, adunate spontaneu din toate părţile ţerii, s’au presentat înaintea M. S. Domnitoriului, cu ocaziunea călătoriei înâlţimei Sale şi iau mulţumit, în limbagiul lor cel pitoresc, pentru marele act de dreptate. „Aşa pre Înălţate Doamne,“ zic ţeranii la Ruginoasa, „ne au făcut dreptate. Ai rupt, în fine, zapisul sclaviei. „Apoi, fiind câ ţeranul e nu numai recunoscătoriu ci şi generos şi moral, el adaoge mai departe Uitate sâ fie Doamne suferinţele trecute, nici voim a şti cine au fost pricina îndelungatei noastre suferinţi.“ în fine, încheie prin bârbâteasca promisiune de a apăra ţara şi tronul: „Şi în sprijinul braţelor noastre, zice, rămâne la fiecare de a pururea încredinţată tăria Tronului Mâmelor Voastre.“— Aceste nu sunt flori retorice, nu sunt declamaţiunisofistice, sunt voci de oameni liberi şi tari, scoase din animi drepte. Asta, credem, zice tot ce este de zis în acest mare act de dreptate* — Din afară avem mai multe cestiunî foarte importante dintre care, unele sunt deja desbâtute și regulate, altele, încă la ordinea zilei, se desbat pentru a fi și ele regulate la rândul lor. între Francia și Italia vedem câ s’au încheiet un tractat, despre care aui vorbit foarte mult mai toate ziarele străine. Cuprinsul tractatului nu este încă bine cunoscută până acum. între condiţiunele lui, sunt vre-o câteva care tractează despre evacuarea Romei de câtre trupele franceze, despre strămutarea capitaliei Italiei de la Turin la Florenţa, etc. etc . Evacuarea Romei ar fi a se face dupâ doi ani. în acest timpii, Papa îndemnat şi ajutat de Împăratul Napoleon, ar putea sâ se organiseze în lâuntru într’un simţu mai liberal, lucru care ar fi în stare a’i garantui mai bine de cât mulţimea gendarmilor, posesiunele teritoriului eclesiastic. Atât tractatul cât şi proiectul de reforme ce ar fi a se introduce în statul Sfântului scaun, dicese, ar fi fost comunicat, oficial, prin guvernul frances a celui de la Roma — Căi pentru strămutarea capitaliei la Florenţa, aceasta au nemulţumit, întru’un grad foarte mare, pe locuitorii Turinului. O mişcare revoluţionarie ce s’au produs în această capitală, mai în zilele din urmă, se crede a fi o demonstraţiune contra proiectului de strămutare. Pentru revoluţiunea însăşi, avem a încunoştiinţa, câ ea au fost destul de serioasă. Cete numeroase, înarmate, sau repeziţii asupra trupelor. Au urmat apoi bătaie în tota forma, în care au remas morţi şi răniţi forte mulţi din ambele părţi. Unele ziare vorbesc de sute de oameni căzuţi ca victimă orbelor pasiuni, puse în eseiaţiune prin partida reacţionarilor. Altele, vise, mai vrednice de crezâmânt, arată numerul celor căzuţi mult mai mic, care ar varia de la 10 până la 20 de morţi şi răniţi din ambele părţi. Se vede câ ministeriul Italian n’au prea ţinut, în această afacere, o atitudine clară, căci opiniunea publică, chiar şi regele, elicese, ar fi cerut oamenilor de la Ministeriu a se demite de funcţiunile lor. In cele din urmă, ne arată Gazetele streine, ca regele Victor Emanuel ar fi însărcinat pe generalul La Marmora cu formarea Ministeriului. — In Austria, împăratul Franţii Iosef se află călătorind prin Ungaria, unde este priimit foarte bine, chiar de omenii partidei ultramaghiare. Dacă vreodatâ călătoria au avut vreo însemnătate, apoi de bună samă câ această de acum a împăratului Austriei este de o importenţâ politică forte mare. Se ştie câ de mai mulţi ani, cabinetul de la Viena, au făcut cele mai multe încercări pentru a pacifica pe Unguri, dar tote au remas până acum fără nici un rezultat practic. Ungurii nu vroeau a recunoşte, nici într’un mod, nouele aşedeminte octronate de împăratul. Acum înse, prezenta împăratului, ca prin un farmec se vede ca poate domoli pasiunile şi îmblânzi pe cei mai cerbicoşi, fiarele de Viena ne spun câ în toate localităţile pe unde trece împăratul nu se aud decât aclamaţiuni entusiastice, dorinţî esprimate pentru împâcâciune şi înţelegere şi în fine rugăminţi pentru grabnica convocaţiune a dietei Ungariei. —In Rusia, mai multe decrete imperiale au apărut prin care regatul Poloniei este înzestrat cu noue aşezeminte şi legi. Intru aceste, cele mai însemnate sunt reorganisaţiunea instrucţiune! publice pe basele cele mai largî şi liberale şi aboliţiunea bătăii corporale. —In Grecia, adunarea naţională au luat una din cele mai importente revoluţiuni: ea au pronundat aboliţiunea Senatului. Naţiunea Elină, nu va mai fi representatâ, astfel, decât prin o singură Cameră. Telegrama, care ne au adus această nuvelă, zice câ opiniunea publică au priimit cu mulţumire această măsură. Sf. Mitropolie a Moldovei şi Sucevei No. 3274. Ordinul Circular, dat de Mitropolia Moldavo-Suceviî, la 3 a curentei, câtre toţi Protoiereii şi Consistoria de Ismail din Eparhia ei, se publică spre generala ştiinţă, Principatele Unite Române. CALINIC MICLESCO Din graţia lui D-leu Locotenent Mitropolit Moldavo-Sucevei. Luând ştiinţă câ unii dintre preoţii atât de prin sate căt şi de prin târguri nu s’ar fi pătruns încă cu deplinătate de sânta lor chemare, ce au în mijlocul poporului, adecă de a mângâea prin sfâtuirile lor pe cel scârbit, de a alerga la orice bolnav fără distincţie de avut sau sarac, de a ajuta în fine dupâ putinţă prin balsamul său duhovnicesc pe cei lipsiţi şi nevoeşi, în durerile şi suferinţele lor, având în vedere ca de la chiemarea Noastră la Locotenenţa de Mitropolit Moldovei, în toate caşurile ce ni s’au presentat, între alte sfatu’rî ce am dat preoţilor, au fost şi acestea ca condiţiune esenţială, câ clerul cu atât se va arata mai demn de sânta sa chemare, cu cât se va pătrunde mai adânc de soarta dureroasă a fiilor lor spirituali, şi cu cât va înţâlege mai bine doctrinele şi principiele evangelice, având în vedere câ cu toate instrucţiunele date până acum cucerniciei Tale în acest scop, resultatul totuşi nu Nea fost dupâ dorinţiâ în destul de mulţumitoriu, având în vedere cu marea credinţă ce am nutrit de a pururea în sufletul Nostru, despre sentimentele părinteşti a Prea înălţatului Domn Stâpânitoriu pentru îmbunătăţirea soartei clerului, astăzi s’au împlinit, stabilindu-se prin actul de eternoglorioasă memorie al împroprietărire! săteanului şi pământul ce dupâ legile esistente se cuvinea preoţilor, asemenea şi prin legea comunală s’au regulat întreţinerea lor, având în vedere câ cuvântul preoţilor ce le servea de scuză la ori ce ocaziune abâtutâ de la datoriile lor, adecă câ nu’şi au subsistenţiă, recunoştinţa şi graţia profundă Măriei Sale Domnului Stâpânitorii, de astăzi prin menționatele binefâcâtoare legi, au dispărut cu totul, având în vedere că prin iniţiativa Guvernului Măriei Sale li s’au asigurat soarta şi pentru cazuri de neputinţă extraordinarâ şi bâtrâneţa, prin asemănarea dreptului de pensiune, încât acuma nu le mai poate rămâne nici un cuvânt de scuză. Noi, ca Părinte şi Pastora, dorind ca clerul se urmeze numai adevăratului spirit Evangelic, şi astfel ca, fiii sei spirituali se’la privească cu dragoste şi mulţumire sufleteasca ca pe un adevărat Părinte desbracat în totul de interesul materiala, şi îmbrăcat numai in haina blândeţei, a îmbrâţişerei şi a mângâerei, dupâ cum însuşi Mântuitorul Nostru ne au i învăţat, ne-au dat esemple cu fapta şi ne-au poroncit al urma în totudeauna, punemn îndatorire Cucerniciei Taie, ca din momentul ce vei priimi această carte, sâ vesteşti tuturor preoţilor de sub protopopiatul ce î ţi este încredinţat, ca oricând li se va prezenta nevoeşul, cu act de paupertate din partea primarului din comunele urbane şi rurale, sunt obligaţi a îmormânta sau a face rugâciunele de care va fi simţind trebuinţa fără de nici o plată, afară înse de cununie, bine înţâles şi ca şi în acest casa, sâ fie mulţemit cu ceea ce benevolenţa li s’ar oferi. Aceste instrucţiuni sunt datori ale păzi cu sănţenie, nu numai în privirea familiilor nevoeşe, dar şi în privirea celor alte familii, căci nimica nu este mai despreţuitorii şi înjositorii pentru caracterul sacru al preoţiei, de căt a vede pe părintele duhovnicesc arâtându-se nemulţemit cu benevolenta ofrandă, ce li se înmâna dupâ putinţă de câtrâ firul seu spiritual. Astfelin dar, cucerniciea Ta, pentru ca aceste sâ fie păzite şi îndeplinite cu toată sfericteţa şi esaetitatea, pe de o parte te vei sili prin toate putinţele, a sfătui şi a face sâ înţâleagâ, câ misiunea preotului constă numai întru îndeplinirea unor asemenea fapte umane, iar pe de alta pentru a pute avea tot concursul necesar, te vei pune în înţâlegere şi cu I). Primar respectiv. In urmare cucernicia Ta eşti îndatorit şi înputernicit sub reapunderea personală, câ pre cel dintre preoţii carii s’ar arata nesupus, si neîndeplinâtori celor aratate până aicea, sâ Ni’i refereza pentru a se lua alte măsuri, care ar garanta mai mult aducerea la adevărata cunoştinţă şi respectul pentru chiemarea sa de preot şi câtre autoritate. CALINIC MICLESCO. 1864 Septemvrie 3. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 11689. D. Prefect a judeţului Bacau, prin telegrama No. 12178, încunoştiinţazâ, câ epizotiea ce se ivise la târgul Ocnei au încetat cu totul, mijlocind a se publica spre ştiinţa publică, câ transportarea serei este liberă de la Septemvrie, se publică spre obşteasca ştiinţă. No. 12076. Direcţia Penitenciarului din oraşul Iaşii, prin adresa No. 482 arată, câ are nevoie de obiectele aratate mai gros şi anume : 5 paturi de fer, 120 prostiri pânză flanca, 45 scufii idem, 20 halaturi de drit, 45 izmene pânză flanca, 80 pârechi ciurapi, 40 pârechî de aţă pentru vară şi 40 pârechi de postav pentru carnâ, 20 pârechî papuci, 5 testemele, 40 dosuri saltele 40 feţi perine, 2 tease de alamă, 6 oale de seijă de la No. 2 până la No. 6, 1 călduraşui de aramă pentru 4 per apă, pentru confecţionarea lor, s’au regulat a se ţine licitaţie în ziua de 21 a curentei Sept., se publică spre deşteptarea concurenţilor, carii în acea zi sâ se prezinte in Camera acestei Prefecturi spre aterdisire. No. 11734. Ministeriul de Interne prin telegrama No. 22.875, făcând cunoscut acestui oficiu, câ serviciul telegrafic s’au întrunit cu acel al poștelor, și câ D. Maior Cesary Librecht, este numit Director general al acestor servieiuri întrunite, se publicâ aceasta spre obsteasca stiintâ. No. 11,735. In conformitatea tdegramiî priimitâ,